MediaFax.ro

Echipa de intervenție a Jandarmeriei Maramureș a fost solicitată duminică în jurul orei 13.30 prinr-un apel 112 să se deplaseze pe strada Motorului din Baia Mare pentru a asigura zona unde izbucnise un incendiu la un imobil.

Conform Jandarmeriei Maramureș, proprietarul locuinței în care izbucnise incendiul, manifesta un comportament suspect, astfel că echipajul a hotărât să facă verificări suplimentare pentru clarificarea situației.

Astfel, după ce pompierii au stins focul, jandarmii, împreună cu șeful echipajului de pompieri, au pătruns în interiorul locuinței. In fiecare dintre cele două camere, pompierii au confirmat existența a două focare de incendiu.

Descoperirea a ridicat suspiciuni cu privire la caracterul intenționat al incendiului

„În urma verificărilor efectuate și a informațiilor obținute de la martori, jandarmii au identificat indicii potrivit cărora incendiul ar fi fost provocat intenționat. Potrivit declarațiilor martorilor, proprietarul apartamentului ar fi dat foc locuinței, ar fi lăsat gazul pornit și ar fi plecat de acasă, cu intenția de a provoca o explozie care să afecteze întregul bloc”, a precizat Jandarmeria.

Având în vedere gravitatea situației și pericolul la care puteau fi expuse persoanele din imobil, jandarmii au asigurat perimetrul și au luat măsuri pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate în zona afectată.

Bărbatul a fost imobilizat de jandarmi, care au solicitat sprijinul polițiștilor criminaliști pentru efectuarea cercetărilor la fața locului.

Ulterior, bărbatul de 59 de ani a fost condus la sediul poliției pentru continuarea verificărilor și dispunerea măsurilor legale care se impun.

„Intervenția promptă și verificările efectuate de jandarmi au contribuit la clarificarea primelor împrejurări ale producerii incendiului și la gestionarea unei situații care ar fi putut pune în pericol viețile locatarilor”, a mai precizat Jandarmeria Maramureș.

Cercetările sunt continuate de către organele competente, urmând să fie stabilite cu exactitate împrejurările producerii evenimentului și răspunderea persoanelor implicate.

Premierul Luca Niculescu va avea, luni, două întâlniri la Palatul Victoria. Una va fi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, iar cealaltă va fi cu reprezentanții mediului de afaceri.

Potrivit programului anunțat de Palatul Victoria, întâlnirea cu Mugur Isărescu va avea loc la ora 11:00, la sediul BNR. Întâlnirea cu reprezentanții mediului de afaceri va avea loc la Palatul Victoria, la ora 14:00.

În anunțul privind programul premierului nu sunt precizate temele care vor fi abordate în cadrul celor două întâlniri.

Cele două întrevederi au loc în contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar, să continue reformele asumate în fața Comisiei Europene și să asigure finanțarea investițiilor, în condițiile în care creșterea prețurilor a afectat puterea de cumpărare a populației.

Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit de Parlament pe 20 octombrie, după mai multe nominalizări făcute de președintele Nicușor Dan care au eșuat.

Uzina, care urmează să fie prima fabrică Audi din SUA, a fost anunțată sâmbătă de președintele Donald Trump, în timpul unui miting electoral organizat în Georgia, în apropierea locului unde marca premium deținută de Volkswagen intenționează să construiască noua unitate de producție a SUV-urilor, scrie CNBC.

„Avem ambiții mult mai mari pentru Audi în America”, a declarat directorul general al companiei, Gernot Döllner, în cadrul unei întâlniri cu presa.

„Statele Unite reprezintă a doua cea mai mare piață de automobile premium din lume, iar în prezent nu valorificăm pe deplin acest potențial. Schimbăm acest lucru”, a adăugat acesta.

Volkswagen pregătește 50.000 de concedieri în Germania

Anunțul vine în contextul în care grupul Volkswagen trece printr-un amplu proces de restructurare.

Planurile includ eliminarea a 50.000 de locuri de muncă și închiderea a patru fabrici din Germania, inclusiv a unei unități Audi, între 2031 și 2034.

Döllner, care a participat alături de Trump la mitingul electoral, a explicat că proiectul fabricii din SUA este pregătit de mai mulți ani. Compania a analizat peste 70 de locații, pe parcursul mai multor luni, și a purtat negocieri intense cu autoritățile americane.

„Aceasta nu este o decizie împotriva Germaniei. Germania rămâne coloana vertebrală a Audi”, a declarat Döllner.

„Aici ne dezvoltăm automobilele. Aici sunt create tehnologiile noastre, iar Georgia nu preia nicio activitate pe care o desfășurăm în Germania”, a precizat Döllner.

Noua fabrică va produce până la 200.000 de automobile anual

Potrivit directorului general, producția în Statele Unite reprezintă cea mai bună soluție pentru Audi, ale cărei vânzări au avut de suferit în acest deceniu din cauza creșterii costurilor de operare și a taxelor vamale impuse de administrația Trump.

În prezent, automobilele importate în SUA din Germania sunt supuse unor taxe vamale de 15%, în scădere de la 25%.

Anul trecut, taxele vamale americane au costat Audi 1,2 miliarde de euro, întrucât compania importă toate automobilele destinate pieței americane din Europa sau Mexic.

Döllner a amintit că Audi este ultimul mare producător german de automobile de lux care își deschide o fabrică în Statele Unite, după Mercedes-Benz și BMW.

Noua uzină din Georgia ar urma să înceapă producția la începutul anilor 2030 și va fabrica modelele Audi Q7, Q8 și Q9. Fabrica va avea o capacitate de până la 200.000 de automobile pe an, iar aproximativ jumătate din producție va fi destinată exportului.

„Scopul este, evident, ca Audi să devină un jucător important pe piața americană”, a declarat Vito Paladino, președintele Audi of America.

Livrările Audi pe piața americană au rămas relativ stabile în primele nouă luni ale acestui an, după ce au scăzut cu 16% între 2024 și 2025.

Armata germană va participa la primul exercițiu militar al Coaliției de Voință pentru Ucraina, contribuind cu aproximativ 10 ofițeri de stat major, avioane cisternă și sprijin logistic, a declarat pentru DPA un purtător de cuvânt al ministerului german al Apărării.

Participarea Germaniei la acest exercițiu este considerată drept un „semn de unitate cu partenerii noștri”, a afirmat purtătorul de cuvânt în răspuns la o întrebare.

Potrivit ministerului, armata germană va pune la dispoziție până la două avioane de transport A400M pentru realimentarea în zbor în timpul exercițiului. De asemenea, Germania va sprijini și deplasarea trupelor prin teritoriul său către zona de exerciții, oferind servicii logistice, mai relevă sursa citată.

Exercițiul va avea loc în noiembrie. Manevre și în spațiul aerian al României

Exercițiul va avea loc în luna noiembrie în Polonia, însă manevre vor fi și în spațiul aerian al României și în partea de vest a Mării Negre.

Exercițiul militar va testa, pentru prima dată, gradul de pregătire operațională a forței multinaționale constituite de aliații Ucrainei sub conducerea Franței și a Regatului Unit, pentru a contribui la asigurarea unui potențial acord de pace viitor cu Rusia.

Până în acest moment, nu este clar câți soldați vor lua parte la exercițiu. Cu toate acestea, ziarul The Times a relatat că ar fi vorba despre 1.500 de soldați francezi, britanici și germani care ar urma să se alăture trupelor poloneze în cadrul exercițiului. Acest număr nu a fost confirmat oficial.

Coaliția de Voință a fost convenită în decembrie anul trecut, în cadrul unui summit dedicat Ucrainei, organizat la Berlin, și reunește aproximativ 35 de state.

Rezultatul ar putea modifica inclusiv teoriile despre evoluția câmpului magnetic care protejează planeta, potrivit publicației Science.

Fierul s-a comportat diferit la presiuni și temperaturi extreme

Timp de decenii, experimentele și simulările computerizate au indicat că atomii de fier din nucleul intern al Pământului sunt organizați predominant într-o structură hexagonală. Un experiment desfășurat la European X-ray Free-Electron Laser (XFEL), în Germania, pune însă sub semnul întrebării această imagine.

În cadrul proiectului HotCores, cercetătorii au comprimat o mostră minusculă de fier între vârfurile unor nicovale de diamant, încercând să reproducă mediul existent la mii de kilometri sub suprafața planetei.

La început, măsurătorile au confirmat structura hexagonală anticipată. Situația s-a schimbat însă atunci când presiunea a depășit echivalentul a aproximativ 2,3 milioane de atmosfere, iar temperatura a ajuns la circa 5.700 de grade Celsius. Cercetătorii au detectat atunci un semnal corespunzător unei structuri cubice de tip BCC („body-centered cubic”).

Descoperirea ar putea schimba teoriile despre câmpul magnetic

Diferența poate părea minoră în afara laboratoarelor de geofizică, dar implicațiile ar putea fi importante. Structura cristalină a fierului influențează proprietățile sale fizice și modul în care căldura este transportată prin interiorul planetei.

Dacă fierul din nucleul intern are o structură diferită de cea presupusă până acum, cercetătorii ar putea fi nevoiți să revizuiască estimările privind momentul în care nucleul intern a început să se solidifice. Procesul este legat de transferul de căldură și de elemente către nucleul extern lichid, ale cărui mișcări contribuie la generarea câmpului magnetic al Pământului.

Pentru orice regiune a globului, miza este una fundamentală: câmpul magnetic reprezintă una dintre principalele protecții naturale ale planetei împotriva particulelor încărcate electric provenite din spațiu.

Rezultatul nu închide însă dezbaterea

Oamenii de știință avertizează că observația nu reprezintă încă o dovadă definitivă. Experimentele ulterioare nu au reușit să reproducă aceleași condiții de presiune, iar alte teste, bazate pe tehnici convenționale cu șocuri laser, au identificat numai structura hexagonală a fierului.

Există și posibilitatea ca ambele forme să apară în interiorul planetei. Un model publicat în 2021 propunea că fierul ar putea cristaliza inițial în formă cubică, înainte de a trece la structura hexagonală. În plus, cantități relativ mici de nichel, siliciu și alte elemente ar putea influența structura finală.

Echipa HotCores testează acum asemenea aliaje, iar rezultatele preliminare, încă nepublicate, sugerează că prezența nichelului și siliciului poate favoriza forma cubică.

Descoperirea readuce astfel în actualitate o întrebare despre care cercetătorii credeau că au deja un răspuns solid: cum este organizată, de fapt, materia în inima Pământului?

Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe apărare și securitate națională, a declarat duminica, de Ziua Armatei, că România ar trebui să ia în calcul dotarea cu arme nucleare.

„Eu sunt de acord cu o astfel de abordare. Si Romania ar trebui sa exploreze o astfel de varianta. Mai ales ca deja am parcurs o parte importanta din drumul asta, exploatand civil energia nucleara. Cat de greu e sa dam si o dimensiune militara ? Este dreptul nostru suveran!”, a transmis fostul consilier prezidențial, printr-o postare pe Facebook.

Modelul Coreei de Sud, capitolul arme nucleare

Fostul consilier prezidențial susține că România ar trebui să urmeze exemplul Coreei de Sud și al Arabiei Saudite, care au cerut părerea cetățenilor cu privire la adoptarea unor strategii nucleare.

„E de inteles. Ambele tari depind de SUA si increderea in americani scade. Trebuie compensat deficitul de securitate, mai ales cand ai vecini neprietenosi , care au deja arma nucleara”, a mai explicat Iulian Fota.

Fota a făcut parte din Administrația Prezidențială sub conducerea lui Traian Băsescu. Mai apoi, și-a construit experiența în Apărare ca secretar de stat al Ministerului Apărării Naționale.

Lidera opoziției venezuelene, María Corina Machado, a anunțat duminică printr-o postare pe rețeaua X că  s-a întors acasă, după un îndelungat exil, relatează BBC.  „Sunt aici. Cu tine”, a scris Machado duminică pe X.

Estoy aquí. Con ustedes

— María Corina Machado (@MariaCorinaYA) October 25, 2026

Aliatul ei, fostul candidat la președinție Edmundo González Urrutia, a confirmat vestea câteva minute mai târziu, scriind: „Sunt încântat să vă anunț că lidera noastră, draga mea María Corina, se află pe pământ venezuelean”.

În ianuarie, la o lună după ce Machado a părăsit Venezuela pentru a accepta Premiul Nobel pentru Pace în Norvegia, SUA l-au reținut pe adversarul ei, președintele Nicolás Maduro.

Administrația Trump a susținut-o apoi pe adjuncta sa, vicepreședinta Delcy Rodríguez, în funcția de lider, iar aceasta a fost învestită în funcția de președinte interimar, semnând ulterior un acord petrolier cu SUA.

Trump: o femeie foarte drăguță. Mi-a dat Premiul Nobel

Întrebat duminică de reporteri despre întoarcerea lui Machado în Venezuela, președintele american Donald Trump a declarat: „Nu știu nimic despre asta, dar cred că este o femeie foarte drăguță. Mi-a dat Premiul Nobel. Deci, cum aș putea spune altceva? Și sper că este în siguranță. Este o femeie foarte drăguță. Dar ne descurcăm foarte bine în Venezuela”, potrivit AP.

Machado a fost reținută pentru scurt timp în ianuarie 2025, în urma unui protest împotriva ceremoniei de învestire planificate de Maduro, și s-a ascuns în Venezuela timp de 11 luni. După ce a evadat clandestin din țară, a reapărut în decembrie în Norvegia, unde i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace pentru contestarea pașnică a guvernului autoritar al lui Maduro.

Machado și aliații săi au cerut o dată pentru alegerile prezidențiale din Venezuela, însă oficialii americani au pus accent pe stabilizarea economică în primul rând.

Raliul Dakar nu va mai avea loc în 2027 în Arabia Saudită, decizia fiind luată din motive de securitate și în contextul situației din Orientul Mijlociu.

Anunțul a fost făcut duminică de către organizatorii de la Amaury Sport Organisation, notează Reuters.

Evenimentul urma să se desfășoare în luna ianuarie a anului viitor. Acum, el va avea loc în altă țară, care va fi anunțată oficial în următoarele zile, au mai spus cei de la Amaury Sport Organisation într-un comunicat.

„Amaury Sport Organisation și Saudi Motorsport Company au decis de comun acord că Raliul Dakar Arabia Saudită 2027, programat în perioada 1-15 ianuarie 2027, nu se va desfășura în Regat, ca urmare a evoluțiilor recente din regiune. Această decizie este excepțională și unică”, a declarat ASO.

Raliul Dakar este cel mai recent eveniment sportiv din Arabia Saudită care a fost perturbat pe fondul atacurilor grupării Houthi din Yemen.

Barcelona – Real Madrid este derby-ul weekendului în fotbalul internațional, iar partida programată în etapa 10 din La Liga are o încărcătură aparte, deoarece Lamine Yamal (19 ani) și Kylian Mbappe (27) joacă și pentru Balonul de Aur, care va fi acordat luni, 26 octombrie, la doar 24 de ore după fluierul final din El Clasico.

Barcelona – Real Madrid, e programat să înceapă duminică seară, 25 octombrie, de la ora României 22:00.

Meciul este arbitrat la centru de Ricardo de Burgos Bengoetxea.

Biletele Standard sunt epuizate pe canalele oficiale de vânzare directă. Pe platformele secundare autorizate și site-urile de revânzare prețurile rămase pentru ultimele locuri standard pornesc de la aproximativ 1.000 – 1.600 de euro per bilet. Pe site-ul oficial FC Barcelona la Liga Tickets mai pot apărea doar pachete VIP de ultim moment. Interesul uriaș din această zi a făcut ca prețurile pentru o experiență VIP completă la acest meci să explodeze, variind între 2.400 și 8.000 de euro per bilet.

Elon Musk, șeful companiei SpaceX, a acuzat Ucraina că a încălcat termenii și condițiile de utilizare ale sistemului Starlink, după câteva zile de limitare a vitezei pe fondul tensiunilor cu Washingtonul.

Într-un mesaj publicat pe X, Musk a afirmat că forțele armate ucrainene „au încălcat termenii și condițiile de utilizare ale serviciului Starlink și l-au folosit pentru atacuri ofensive cu drone menite să ucidă oameni”, notează CNN. 

În mesajul său, Musk a adăugat că „Starlink rămâne esențial pentru apărarea Ucrainei, întrucât este singurul sistem care nu poate fi bruiat sau distrus, cel puțin deocamdată”.

„Dacă Starlink ar fi oprit, linia frontului ucrainean s-ar prăbuși imediat. Aceasta NU este o amenințare, ci pur și simplu o constatare a realității. Starlink a fost, de asemenea, esențial pentru a împiedica Rusia să invadeze Ucraina în primele zile ale războiului, întrucât toate celelalte mijloace de comunicație au fost distruse sau bruiate de Rusia”, a mai scris Musk pe X.

Ucraina are din nou „conexiune stabilă” la Starlink și Starshield, după o săptămână de limitări

Reacția lui Musk vine după ce sâmbătă, ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că sistemul de comunicații prin Starlink și Starshield, versiunea sa militară, funcționează din nou la viteze de peste 400 de kilometri/oră, după mai bine de o săptămână de restricții de serviciu.

Restricțiile Starlink au fost semnalate pentru prima dată pe 14 octombrie și au slăbit capacitatea Ucrainei de a intercepta dronele de atac rusești. Potrivit unor surse citate de Reuters, vitezele de conexiune ajunseseră la aproximativ 160 de kilometri/oră sau mai puțin.

La acel moment, forțele de apărare ucrainene anunțau că nu au primit niciun avertisment prealabil și că „aceasta a dus la perturbarea unui număr de misiuni”.

Emil Boc, primarul Clujului, a ținut un discurs duminică, de Ziua Armatei. Acesta susține că România a ajuns într-o situație fără precedent, după revoluția din 1989.

„Trăim astăzi cele mai dificile momente de după 1989. Lumea se schimbă sub ochii noștri, războiul este din nou în Europa, dar partea plină a paharului este că noi suntem în acea Europa, a Uniunii Europeane, unde războiul este ținut încă afară. De ce? Pentru că părinții fondatorii a Uniunii Europeane, și-l invoc aici pe Schumann, spunea în 1951 mai bine să ne războim în jurul unei mese decât pe un câmp de bătălie”, a declarat Emil Boc.

Boc, despre verdictul CCR pe programul SAFE

Emil Boc a vorbit și despre verdictul dat de magistrații Curții Constituționale în cazul ordonanței SAFE, contestată de Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților.

„Mă uit în Parlamentul României, că urmează un moment important. […] Sper să ne găsească uniți, pentru că dacă ne vor găsi divizați, Curtea Constituțională își face datoria, dar Parlamentul este acela care are ultimul cuvânt în a stabili ce este de făcut cu acest program SAFE și nu cumva să îl compromitem. Pentru că ne compromitem securitatea și siguranța fiecăruia dintre noi”, a mai spus fostul premier liberal, despre programul european pentru înzestrarea armatei.

Fostul premier a participat duminică la ceremoniile militare din Cluj-Napoca. La finalul intervenției, Boc a ales să recite câteva versuri dintr-o poezie scrisă de George Coșbuc.

Oamenii de știință au descoperit o legătură neașteptată între împrejurările în care a murit o persoană și momentul nașterii unui copil care povestește că își amintește viața acesteia. Cercetătorii au observat că, atunci când persoana murise brusc, într-un accident, în urma unui act de violență sau a unei urgențe medicale, timpul scurs până la nașterea copilului era mai scurt decât în cazurile în care moartea fusese anticipată.

Cercetarea a fost realizată de specialiști în psihologie și neuroștiințe cognitive de la Universitatea din Virginia, iar rezultatele, prezentate de ScienceAlert, au fost publicate în revista științifică Psychology of Consciousness: Theory, Research, and Practice.

Copii sub cinci ani care povestesc întâmplări din alte vieți

De peste șase decenii, cercetătorii de la Divizia de Studii Perceptuale a Universității din Virginia investighează cazuri neobișnuite, în care copii cu vârste cuprinse, de regulă, între 2 și 5 ani povestesc întâmplări pe care nu le-au trăit în existența lor actuală.

Unii dintre aceștia oferă nume, descriu locuri, vorbesc despre membri ai unor familii necunoscute sau relatează împrejurările în care o altă persoană și-a pierdut viața.

În multe cazuri, investigatorii au reușit să identifice persoanele decedate ale căror date biografice corespundeau informațiilor oferite de copii.

Pentru a verifica relatările copiilor, specialiștii au discutat cu părinții, rudele, prietenii și vecinii, încercând să stabilească dacă informațiile puteau proveni din surse obișnuite.

De-a lungul anilor, universitatea a adunat mii de asemenea cazuri, constituind una dintre cele mai mari arhive dedicate acestui fenomen.

Cifrele sfidează explicațiile

Pentru noul studiu, oamenii de știință au analizat 1.678 de cazuri în care fusese identificată o persoană decedată ale cărei experiențe de viață corespundeau relatărilor unui copil.

În peste 1.300 dintre aceste cazuri existau suficiente informații pentru calcularea intervalului dintre deces și nașterea copilului.

Rezultatele au arătat o diferență neașteptată. Atunci când persoana murise brusc, fără ca decesul să poată fi anticipat, intervalul median până la nașterea copilului care povestea că își amintește viața acesteia era de numai 12 luni.

În schimb, în cazurile în care moartea fusese anticipată, intervalul median ajungea la 21 de luni. Aceasta înseamnă că, în jumătate dintre cazuri, timpul scurs între deces și nașterea copilului era de cel mult 21 de luni, iar în cealaltă jumătate, de cel puțin 21 de luni.

Diferența dintre cele două intervale este de aproximativ 43%. Cu alte cuvinte, în cazurile în care persoana murise pe neașteptate, timpul scurs până la nașterea copilului care povestea că își amintește viața acesteia era considerabil mai scurt.

Cu alte cuvinte, cu cât moartea unei persoane fusese mai neașteptată, cu atât intervalul până la nașterea copilului care relata că îi cunoaște viața era, în general, mai scurt.

Nici religia nu explică tiparul

Cercetătorii au încercat să stabilească dacă rezultatele puteau fi explicate prin credințele religioase, mediul cultural sau posibilitatea ca familia copilului și cea a persoanei decedate să se fi cunoscut anterior. De asemenea, au fost analizate exactitatea informațiilor oferite de copii și statutul social al familiilor.

Tiparul a rămas prezent și după ce au fost luați în calcul acești factori.

Mai surprinzător, legătura dintre împrejurările morții și intervalul până la nașterea copilului era chiar mai puternică în familiile ale căror religii nu acceptă reîncarnarea.

„Rezultatele nu susțin ideea că tiparul este determinat de credințele sociale”, a explicat psihologul social Philip Cozzolino, de la Universitatea din Virginia.

Saeedeh Sadeghi, cercetătoare în neuroștiințe cognitive și autoarea principală a studiului, consideră că analiza unui număr atât de mare de cazuri oferă o perspectivă diferită asupra fenomenului.

„Cazurile individuale pot lăsa loc unor interpretări diferite, dar tiparele observate în atât de multe cazuri sunt mult mai greu de explicat prin exagerare, fantezie sau invenție”, a declarat cercetătoarea.

Între știință și credințe străvechi

Descoperirea amintește de credințe întâlnite în mai multe culturi ale lumii, potrivit cărora persoanele care mor brusc sau violent ar putea rămâne legate de existența pământească.

În unele tradiții hinduse, budiste și ale comunităților indigene nord-americane, moartea prematură este asociată cu dorințele neîmplinite, obligațiile neterminate sau legături emoționale puternice. Aceste credințe descriu uneori o revenire mai rapidă la viață a celor care nu au avut posibilitatea să își încheie existența în mod firesc.

Cercetătorii au remarcat asemănarea dintre aceste tradiții și rezultatele studiului, dar au subliniat că, în prezent, nu există dovezi care să stabilească o legătură directă între ele.

Descoperirea, încă o întrebare adăugată misterului de după moarte

Deși rezultatele ridică întrebări fascinante, autorii studiului precizează că descoperirea nu demonstrează existența reîncarnării.

Cercetătorii au observat că, atunci când o persoană murise pe neașteptate, copilul care povestea că își amintește viața acesteia se născuse, de regulă, mai repede decât în cazurile în care moartea fusese anticipată. Totuși, această regulă nu se aplică tuturor cazurilor. Există numeroase diferențe de la un caz la altul, iar felul în care a murit persoana explică doar o foarte mică parte dintre ele.

Chiar și așa, cercetătorii consideră descoperirea importantă, deoarece nu au găsit o explicație clară pentru această legătură.

„Descoperirea remarcabilă nu este că împrejurările morții prezic puternic intervalul, ci că îl prezic într-o anumită măsură, deși nu există un mecanism convențional care să le lege”, explică autorii studiului.

„Sunt aceste date o dovadă a unui fenomen metafizic? Datele sunt observaționale și suntem atenți să nu adoptăm o poziție privind mecanismul”, au precizat cercetătorii, adăugând că tiparul identificat reprezintă un motiv pentru continuarea investigațiilor.

La mai bine de 60 de ani de la începutul cercetărilor asupra copiilor care povestesc că își amintesc vieți anterioare, oamenii de știință caută în continuare răspunsuri la două întrebări: de unde provin aceste relatări și cum pot fi explicate coincidențele descoperite?

Știința nu a demonstrat că există viață după moarte, dar noul studiu adaugă încă o întrebare la un mister care continuă să fascineze omenirea.

În fața secțiilor de votare din Serbia s-au format cozi imense încă de dinainte de deschiderea acestora. La Belgrad, Novi Sad și Niș, cetățenii au început să se adune la urnele de vot încă din zori, relatează Novinite, citând presa sârbă.

Votul a început oficial la ora locală 7:00, iar în prima jumătate de oră, în unele cartiere din Belgrad se formaseră deja cozi.

De asemenea, situația a fost similară și în Novi Sad, unde presa locală a relatat despre cozi lungi în fața multor secții de votare. În Niš, toate cele 197 de secții de votare s-au deschis la timp, iar cozi au fost înregistrate și la secțiile de votare din străinătate.

BREAKING!!! Election day in Serbia. Massive turnout, it can be said, historic turnout of people for voting. https://t.co/efVE1DRkwm

— Neo (@petrovicsrb) October 25, 2026

Potrivit BTA, și fostul președinte sârb Aleksandar Vucic, liderul Partidului Progresist Sârb, aflat la guvernare, a așteptat o oră și jumătate pentru a vota.

Vucic împotriva studenților

Aproape 6,45 milioane de cetățeni sârbi au drept de vot, iar 18 liste electorale concurează pentru cele 250 de locuri din Parlament, mai notează Novinite.

Principala confruntare politică are loc între coaliția „Aleksandar Vucic – Serbia Unită” și lista „Studenții Câștigă”, susținută de mișcarea care a organizat protestele antiguvernamentale de lungă durată.

Alegerile anticipate au loc după aproape doi ani de tensiuni sociale, care au început după tragedia de la gara din Novi Sad, când un acoperiș din beton s-a prăbușit, ucigând 16 persoane.

Întrucât miza scrutinului este una mare, alegerile sunt monitorizate de organizații locale și internaționale, inclusiv de reprezentanți ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Potrivit Blic, ultimele date transmise de autorități privind prezența la urne arată că până la ora locală 14:00, 46,53% dintre cei cu drept de vot și-au exprimat opțiunea.

Arhiepiscopul Ronald Hicks a trimis sâmbătă un e-mail clerului, confirmând înțelegerea, după ce avocații victimelor presupuselor abuzuri au anunțat-o. Hicks a declarat că acordul nu va fi definitiv până când părțile nu îl semnează, o acțiune programată pentru 6 noiembrie, potrivit AP.

Singura înțelegere mai amplă privind acuzațiile de abuz sexual din SUA a fost încheiată de Arhiepiscopia de Los Angeles, care a fost de acord în 2024 să plătească 880 de milioane de dolari către 1.000 de victime ale abuzurilor, pe lângă cele 740 de milioane de dolari reprezentând despăgubiri pe care le plătise anterior. În iunie, Arhiepiscopia de San Francisco a fost de acord cu o înțelegere de 395 de milioane de dolari pentru aproximativ 500 de procese intentate cu privire la abuzuri comise de clerici, iar în decembrie 2025, un judecător federal a aprobat o înțelegere prin care Arhiepiscopia de New Orleans a fost de acord să plătească cel puțin 230 de milioane de dolari victimelor abuzurilor.

Peste șapte ani de procese cu Arhiepiscopia New York-ului

Acordul cu Arhiepiscopia New York-ului ar pune capăt a peste șapte ani de procese. Părțile au convenit asupra unui cadru pentru un acord în luna mai, care impunea semnăturii tuturor celor care depuneau o cerere.

„Acordul unanim al supraviețuitorilor care au depus plângeri împotriva Arhiepiscopiei de New York marchează un moment puternic în căutarea dreptății”, a declarat într-un comunicat Jeff Anderson, un avocat care reprezintă persoane care au depus peste 1.000 de plângeri împotriva Bisericii Catolice din statul New York.

Arhiepiscopia din New York acoperă cartierele Bronx, Manhattan și Staten Island, precum și șapte comitate din nordul orașului New York și găzduiește aproximativ 300 de biserici, peste 150 de școli parohiale și 2,5 milioane de catolici.

Evenimentul este organizat de revista France Football, în parteneriat cu UEFA. Alegerea Londrei pentru ediția aniversară reprezintă un omagiu adus englezului Stanley Matthews, primul câștigător al Balonului de Aur.

Gazdele evenimentului vor fi fostul internațional francez Thierry Henry și jurnalista sportivă Kate Scott.

Cine sunt nominalizații la Balonul de Aur masculin

Pe lista celor 30 de nominalizați se află nume importante ale fotbalului mondial, precum Kylian Mbappé, Erling Haaland, Harry Kane, Lamine Yamal, Lionel Messi, Vinícius Júnior și Jude Bellingham.

Deținătorul trofeului este francezul Ousmane Dembélé, câștigător în 2025 după sezonul în care Paris Saint-Germain a cucerit Liga Campionilor. Lionel Messi, de opt ori laureat, și Rodri, câștigător în 2024, sunt ceilalți foști câștigători aflați pe lista din acest an.

Lista completă a nominalizaților la categoria masculină: Jude Bellingham (Real Madrid), Pau Cubarsí (Barcelona), Marc Cucurella (Chelsea / Real Madrid), Ousmane Dembélé (Paris Saint-Germain), Luis Díaz (Bayern München), Bruno Fernandes (Manchester United), Gabriel (Arsenal), Erling Haaland (Manchester City), Achraf Hakimi (Paris Saint-Germain), Harry Kane (Bayern München), Khvicha Kvaratskhelia (Paris Saint-Germain), Lamine Yamal (Barcelona), Sadio Mané (Al-Nassr), Marquinhos (Paris Saint-Germain), Lautaro Martínez (Inter), Kylian Mbappé (Real Madrid), Nuno Mendes (Paris Saint-Germain), Lionel Messi (Inter Miami), João Neves (Paris Saint-Germain), Michael Olise (Bayern München), Willian Pacho (Paris Saint-Germain), Julián Quiñones (Al-Qadsiah), Declan Rice (Arsenal), Rodri (Manchester City / Barcelona), Fabián Ruiz (Paris Saint-Germain), William Saliba (Arsenal), Ferran Torres (Barcelona / Paris Saint-Germain), Dayot Upamecano (Bayern München), Vinícius Júnior (Real Madrid) și Vitinha (Paris Saint-Germain).

Paris Saint-Germain are cel mai mare număr de jucători prezenți pe listă, fiind 10 legitimați în prezent la campioana Europei, cu noua achiziție de la Barcelona, Ferran Torres.

Cine sunt nominalizatele la Balonul de Aur feminin

La categoria feminină, lista cuprinde jucătoare de la cluburi importante din Europa, Statele Unite ale Americii și Mexic. Printre nominalizate se află Alexia Putellas, de două ori câștigătoare a trofeului, Ewa Pajor, Clàudia Pina și Caroline Graham Hansen, de la Barcelona, precum și Alessia Russo, de la Arsenal.

Lista completă a nominalizatelor: Selma Bacha (OL Lyonnes), Barbra Banda (Orlando Pride), Klara Bühl (Bayern München), Esmee Brugts (Barcelona), Mariona Caldentey (Arsenal), Scarlett Camberos (Club América), Kerstin Casparij (Manchester City), Temwa Chawinga (Kansas City Current), Cata Coll (Barcelona), Melchie Dumornay (OL Lyonnes), Caroline Graham Hansen (Barcelona), Alex Greenwood (Manchester City), Patri Guijarro (Barcelona), Pernille Harder (Bayern München), Yui Hasegawa (Manchester City), Rose Lavelle (Gotham FC), Mapi León (Barcelona / London City Lionesses), Lorena (Kansas City Current), Melvine Malard (Manchester United / Chelsea), Manaka Matsukubo (North Carolina Courage / Chelsea), Vivianne Miedema (Manchester City), Ewa Pajor (Barcelona), Clàudia Pina (Barcelona), Alexia Putellas (Barcelona / London City Lionesses), Wendie Renard (OL Lyonnes), Alessia Russo (Arsenal), Khadija Shaw (Manchester City), Momoko Tanikawa (Bayern München), Caroline Weir (Real Madrid / OL Lyonnes) și Tessa Wullaert (Inter / Como).

Cluburile nominalizate pentru titlul de echipa anului

O altă distincție importantă a galei este premiul pentru clubul anului, acordat separat la masculin și feminin.

Clubul anului – masculin: Arsenal (Anglia), Bayern München (Germania), Bodø/Glimt (Norvegia), Flamengo (Brazilia) și Paris Saint-Germain (Franța).

Clubul anului – feminin: Barcelona (Spania), Bayern München (Germania), Club América (Mexic), Manchester City (Anglia) și OL Lyonnes (Franța).

Ce alte premii vor fi decernate la Londra

Organizatorii vor acorda distincții și pentru performanțele tinerilor jucători, ale portarilor și antrenorilor, precum și pentru golgheterii sezonului.

Printre premiile acordate se mai numără:

– Trofeul Kopa, pentru cei mai buni tineri fotbaliști și cele mai bune tinere fotbaliste.
– Trofeul Iașin, pentru cel mai bun portar și cea mai bună portăriță.
– Trofeul Johan Cruyff, pentru cei mai buni antrenori și cele mai bune antrenoare.
– Trofeul Gerd Müller, pentru cei mai buni marcatori, la masculin și feminin.
– Premiile pentru clubul anului, la masculin și feminin.
– Premiul Sócrates, acordat pentru inițiative de solidaritate și cauze sociale susținute de personalități ale fotbalului.

La categoria Kopa masculin, printre nominalizați se află Lamine Yamal (Barcelona), Pau Cubarsí (Barcelona) și Warren Zaïre-Emery (Paris Saint-Germain). Pentru Trofeul Iașin masculin sunt nominalizați, între alții, Thibaut Courtois (Real Madrid), Joan García (Barcelona), David Raya (Arsenal) și Unai Simón (Athletic Club).

La categoria antrenorului anului masculin, lista îi include pe Mikel Arteta (Arsenal), Luis de la Fuente (naționala Spaniei), Unai Emery (Aston Villa), Vincent Kompany (Bayern München) și Luis Enrique (Paris Saint-Germain).

Cum se votează pentru Balonul de Aur

Câștigătorii celor două trofee principale sunt desemnați de jurii internaționale formate din jurnaliști specializați. La categoria masculină participă câte un reprezentant al primelor 100 de țări din clasamentul FIFA, iar la categoria feminină, reprezentanți ai primelor 50 de țări din ierarhia FIFA.

Fiecare membru al juriului selectează zece jucători sau jucătoare din lista de 30 de nominalizați și îi ordonează în funcție de merit. Punctajele acordate sunt de 15, 12, 10, 8, 7, 5, 4, 3, 2 și un punct. Câștigătorul este candidatul care acumulează cel mai mare punctaj total.

Regulamentul prevede trei criterii de evaluare, în această ordine: performanțele individuale și caracterul decisiv al acestora, rezultatele colective și trofeele câștigate, respectiv clasa și fair-play-ul.

Pentru ediția din 2026, perioada de evaluare acoperă intervalul 3 august 2025 – 19 iulie 2026. Sunt luate în calcul atât performanțele la nivel de club, cât și cele obținute la echipele naționale, inclusiv în competițiile internaționale relevante din această perioadă.

O ediție aniversară în istoria fotbalului

Balonul de Aur a fost creat în 1956 de revista franceză France Football, primul câștigător fiind englezul Stanley Matthews. Inițial, premiul era rezervat fotbaliștilor europeni, însă criteriile de eligibilitate au fost extinse în timp, iar din 2007 trofeul recompensează jucători de orice naționalitate.

Categoria feminină a fost introdusă în 2018, prima câștigătoare fiind norvegianca Ada Hegerberg.

Lionel Messi deține recordul absolut la masculin, cu opt trofee, urmat de Cristiano Ronaldo, cu cinci. La feminin, Aitana Bonmatí deține recordul, câștigând ultimele trei ediții, în 2023, 2024 și 2025.

Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat duminică, pentru agenția de presă rusă de stat Vesti, că Moscova este pregătită ca discuțiile trilaterale cu Ucraina și SUA să fie reluate după data de 4 noiembrie, când în Rusia este Ziua Unității Naționale.

„Următorul termen limită este acum 4 noiembrie, sărbătoarea noastră principală. După aceea, vom fi gata să reluăm negocierile”, a spus Ușakov pentru agenția Vesti, notează The Kyiv Independent.

Anunțul vine în contextul în care Kremlinul a respins de mai multe ori propunerile de încetare a focului și a cerut Kievului să cedeze regiunea Donbas, ocupată doar parţial de armata rusă.

Ușakov a declarat că nu se așteaptă ca prima întâlnire trilaterală de după pauză să dea rezultate semnificative, calificând-o drept o „probă generală”. El a mai susținut că un acord de pace între Rusia și Ucraina „mai necesită încă eforturi”.

Pe 20 octombrie, emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și cu unii lideri europeni.

A doua zi, Witkoff a avut o întâlnire și cu președintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg, după care Kremlinul a declarat că este pregătit să reia discuțiile trilaterale în luna noiembrie.

În plus, în această lună, președintele ucrainean Zelenski a afirmat că se așteaptă o nouă rundă de discuții trilaterale în prima jumătate a lunii noiembrie.

Vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că noi discuții trilaterale de pace privind Ucraina urmează să aibă loc la Abu Dhabi la începutul lunii viitoare.

O pictura realizată de Nicolae Grigorescu și găzduită de Muzeul de Artă din Ploiești a fost evaluată la suma de 3 lei și 50 de bani în timp ce alte opere de artă ale artistului român sunt estimate și la 868.000 de lei.

Conform TVR Info, explicația muzeului este că, initital, evaluarea a fost făcută în perioada comunismului, iar în prezent nu există fonduri pentru ca tabloul să fie reevaluat.

„Nu e singurul tablou care are valoare de câțiva lei. Este efectul comunismului. În inventar, sumele trecute erau foarte mici și abia după 2000, când s a adoptat legea patrimoniului, au apărut condiții de evaluare”, a transmis Florin Sicoe, directorul Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”.

Cât costă expertizarea unui tablou

Muzeul de Artă din Ploiești deține și cel mai modern depozit de păstrare al tablourilor din România. Conducerea instituției susține însă că banii de care beneficiază nu sunt suficienți și speră ca Consiliul Județean se va implica mai mult.

„Ultimele evaluări au fost făcute în 2017, iar acum CJ și UAT- urile nu au avut o perioada bună financiar și ne-am indreptat spre alte probleme, de acceea nu am mai demarat acțiuni de evaluare. Când vom avea buget, vom demara o operațiune de evaluare a tablourilor”, a transmis președintele consiliului județean, Vlad Dumitrescu.

O astfel de reevaluare poate să ajungă la 40.000 de euro, atunci când vine vorba despre operele de artă semnate de Nicolae Grigorescu.

„Costă o astfel de expertiză între 5 și 10 % din valoarea lucrarilor. La un Grigorescu de 400.000 de euro suma de expertiză este între 20 și 40.000 de euro”, a mai explicat directorul Muzeului de Artă.

Un bărbat, de 42 de ani, din comuna Moșoaia, județul Argeș a fost depistat de poliţiştii Secției 4 Poliție Pitești în timp ce ar fi ieșit din parcarea unui supermarket din municipiul Pitești și a încălcat marcajul longitudinal continuu care separă Bulevardul Frații Golești de Bulevardul Republicii.

„Ulterior, acesta ar fi oprit autoturismul în parcarea unei societăți comerciale de pe bulevardul Republicii, iar, în momentul în care polițiștii se îndreptau către acesta pentru a-l interpela, bărbatul ar fi părăsit habitaclul autoturismului și ar fi încercat să scape de aceștia”, a transmis IPJ Argeș.

Echipajul de poliție a pornit în urmărirea bărbatului, acesta fiind prins și imobilizat în scurt timp.

Polițiștii l-au testat pentru consum de alcool, rezultatul fiind pozitiv, motiv pentru care l-au condus la spital pentru recoltare de probe biologice.

„Astfel, în urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare mai mare decât limita de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar persoana în cauză a fost condusă la o unitate medicală, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii prin analize de specialitate, a îndeplinirii condiției pentru răspunderea de natură penală, referitoare la valoarea alcoolemiei în sânge”, a precizat IPJ Argeș.

Pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, totodată fiind eliberată dovadă înlocuitoare fără drept de circulație pentru perioada cercetărilor.

Totodată, polițiștii i-au aplicat o amendă în valoare de peste 5.000 de lei.

 

Într-un interviu la Digi24, ministrul Educației, Sorin Costreie, a fost întrebat despre viziunea sa în legătură cu sistemul de meditații din România.

Ministrul este de părere că meditațiile trebuie fiscalizate, dar susține că școala ar trebui să le ofere elevilor sprijinul de care au nevoie, inclusiv printr-o formă de educație personalizată. În plus, el a atras atenția asupra faptului că amploarea fenomenului meditațiilor indică probleme majore în sistemul de educație din România.

„Ceea ce există în măsura în care se poate, bineînțeles, trebuie fiscalizat. Problema este că, fiind un fenomen de o asemenea amploare, mie mie arată că școala românească are o mare problemă. Pentru că, în mod normal, dacă școala ar fi ce ar trebui să fie, nu ar trebui să avem meditați”, a explicat Sorin Costreie. 

Potrivit acestuia, într-un sistem de educație care funcționează corespunzător, meditațiile ar trebui să reprezinte mai degrabă excepția, fiind justificate în cazuri izolate.

„În mod normal, dacă școala ar fi ce ar trebui să fie, nu ar trebui să avem meditații, decât pe aici, pe acolo, pot să înțeleg cazuri izolate”, a spus ministrul.

Sprijin adaptat nevoilor elevilor și educația personalizată

Sorin Costreie consideră că elevii ar trebui să beneficieze de un sprijin adaptat nevoilor lor, în funcție de nivelul de pregătire și de ritmul de învățare, aducând în discuție educația personalizată.

„Tot parte din viziunea mea este fiecărui copil să îi dăm ceea ce are el nevoie când are nevoie, deci un fel de educație personalizată. Dacă vorbim de medicină personalizată, eu cred că trebuie să vorbim și de educație personalizată. Parte a acestei educații personalizate, în măsura în care nu se poate – și când avem clase mari este greu de făcut – unii dintre copii pot rămâne mai în urmă, alții să meargă mai repede, și atunci vorbim de această zonă remedială, care poate să fie făcută la școală, sau părinții să-și asume această zonă remedială prin meditație”, a precizat ministrul Educației. 

Spre finalul discuției privind acest subiect, Sorin Costreie a reiterat că amploarea pregătirii suplimentare în afara școlii reprezintă un semnal de alarmă pentru sistemul de educație din România.

„În clipa în care se fac masiv meditații, mie îmi arată că școala românească are o mare, mare problemă”, a conchis el.

Federația  Internațională de Haltere (IWF) a anunțat duminică că va organiza Campionatele Mondiale la Moscova în 2030, devenind primul sport olimpic care își va organiza Campionatele Mondiale în Rusia de la 2022, când a început războiul din Ucraina, potrivit Le Figaro.

„Campionatele Mondiale din 2029 vor avea loc la Ahmedabad (India), iar Moscova (Rusia) va găzdui ediția din 2030”, a anunțat IWF într-un comunicat.

Niciun campionat mondial la disciplinele olimpice de vară sau de iarnă nu a mai avut loc în Rusia din 2022. Campionatele Mondiale de înot din 2025, acordate orașului rus Kazan, au fost reatribuite către Singapore.

Acordarea pentru Rusiei a competenței de organizare a acestor Campionate Mondiale de Haltere marchează un nou pas în reintegrarea țării în competițiile sportive internaționale.

Restricțiile împotriva sportivilor ruși, ridicate parțial

În iulie, Comitetul Internațional Olimpic a ridicat o parte din restricțiile impuse sportivilor ruși, care pot acum să țină cont de Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028, chiar și în sporturile de echipă. Cu toate acestea, aceștia nu și-au recăpătat încă dreptul la imnul și steagul național. În iunie anul trecut, IWF a decis să reintegreze complet sportivii ruși și belaruși în competițiile sale.

Organismele mondiale de conducere ale judo-ului și înotului au făcut același lucru în noiembrie 2025 și, respectiv, în aprilie 2026, la fel ca și Comitetul Paralimpic Internațional pentru Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina de iarna trecută. Cu toate acestea, World Athletics, care guvernează atletismul mondial, menține excluderea totală a rușilor și belarușilor în așteptarea unor semne mai „concrete” de negocieri de pace.