„Am citit moţiunea pe care aţi scris-o împotriva mea şi recunosc că s-a muncit la ea. Însă s-a muncit doar la formă, pentru că la fond nu aveţi absolut nimic. Sunt acuzaţii fără dovezi, minciuni, neadevăruri şi foarte, foarte multă manipulare. O colecţie de etichete politice reciclate cu mai multă pasiune decât cu adevăr”, a spus ministrul.
El a vorbit despre „acea aşa-zisă agenţie de plasare pentru USR”.„Dacă în România să dai afară sinecuri înseamnă agenţie de plasare pentru un partid, atunci înseamnă că unii au trăit prea mult din sinecuri ca să înţeleagă diferenţa. (…) Am demis administratori speciali care luau salarii şi de 30.000 de lei pe lună şi conduceau companii despre care n-aveau habar. Care n-aveau nicio perspectivă de redresare şi care nici măcar nu ştiau ce produc. Am schimbat oameni care nu aveau habar de numărul angajaţiilor din companiile pe care le păstoreau”, a explicat Miruţă.
El a spus că a găsit concursuri trucate, oameni puşi din pix, nu pe competenţe, ci pe aranjamentele celor care au mulţi ani la rând companiile de stat„Am făcut numiri provizorii, pentru că mă obligă legea, câţiva, inclusiv de la USR. Dar pe criteriul competenţei, aşa cum am păstrat oameni administratori speciali, în Consiliul de Administraţie, şi din PSD, şi din PNL, observ că unii şi de la AUR. Dacă sunt profesionişti vor rămâne în continuare acolo şi asta e ceea ce e nevoie să se întâmple. Trebuie să o spunem foarte clar şi foarte asumat în această clădire a Parlamentului că un carnet de partid nu este o vină. A face politică nu este o boală. Însă a ne folosi doar de un carnet de partid şi fără a lua în calcul profesionalismul este ceva ce voi taxa foarte dur”, a mai spus ministrul.
Ministrul Economiei a vorbit şi despre mediul privat: „Am fost în fabrici, în şantiere, în companii de stat şi în companii private. Am reluat programe de investiţii blocate, am deschis accesul industriei româneşti la fonduri europene, am pornit cel mai mare proces de digitalizare a instituţiilor publice centrale cu care interacţionează şi mediul privat, am declanşat controle unde se furau bani publici şi am sesizat procurorii acolo unde am găsit dovezi. Pasivitate, nicidecum. E vorba de curaj, curaj acolo până când de curând niciun ministru n-a avut curaj să se atingă de sistem”.
Radu Miruţă s-a referit şi la ceea ce scrie în moţiune referitor la SAFE: „Dincolo de faptul că nu înţelegeţi mecanismul, mă întreb când vorbi serios: când votaţi împotriva acţiunilor concrete ale României pentru a redresa industria de armament sau când vorbiţi despre reînarmare? E limpede că reprezentaţi mult amatorism şi cred că unii dintre dumneavoastră s-ar simţi mult mai confortabil în Rusia învecinându-se cu Uniunea Europeană mai slabă. Dar nu e cazul. Şi neadevărurile pe care le-a scris în moţiunea în care şi imprimanta a strănutat când a printat prostiile pe care le-aţi menţionat se numără şi pagina în care se face referire la fabrica de pulberi de la Victoria, pentru care am semnat contractul în condiţii comerciale cu cei de la Rheinmetall”.
El s-a referit şi la Salrom şi Salina Praid: „Am fost acuzat că am mărit salariul directorului de la 32 la 38.000 de lei. Nimic mai neadevărat. Nu i-am mărit cu absolut niciun ban. Este ceva ce s-a întâmplat înainte ca eu să ajung ministru, iar când am ajuns eu ministru după întâmplarea de la Praid, i-am trimis la tribunal pe cei responsabili de unde vor merge acasă şi am cerut suplimentare în instanţă recuperarea prejudiciilor pe care eu, ca ministru, am dispus să nu le mai trecem cu vederea. După ani de tăcere complice, am acţionat, am făcut demersuri legale şi m-am luptat”.
„Îmi asum toate aceste lucruri. Nu mă apăr în faţa dumneavoastră, politicieni de la AUR, mă apăr în faţa oamenilor care plătesc taxe. Iar lor le spun simplu că voi lucra până la capăt pentru o economie curată cu oameni competenţi şi fără privilegii. Restul este doar zgomotaurist. În concluzie, stimaţi colegi, nu mă demoralizează această moţiune. Mă întristează cât de jos a ajuns discursul public, cât de uşor se aruncă cu vorbe, fără probe, doar pentru efect politic. Ţara asta nu se va repara cu promisiuni şi aplauze, ci cu oameni care pun mâna la muncă şi nu furt de răspundere. Vă cer aşadar să respingeţi această moţiune nu neapărat pentru mine, ci pentru mesajul pe care îl dăm”, a adăugat Miruţă.
Articolul Radu Miruţă, la dezbaterea moţiunii AUR: Am deranjat un sistem construit pe pile şi aranjamente apare prima dată în Mediafax.
AUR a anunțat luni că va depune a patra moțiune simplă împotriva unui membru al Guvernului Bolojan. De data aceasta, vizat este ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu.
Anunțul vine în aceeași zi în care Senatul votează o moțiune simplă împotriva ministrului USR al Economiei, Radu Miruță.
Deputatul AUR, Călin Mătieș, a spus că partidul va depune moțiunea împotriva ministrului pentru că nu a ascultat fermierii după protestele de anul trecut.
„Din cele 14 puncte solicitate de fermieri, domnul ministru le-a tratat cu indiferență pe 8. 3 au fost tratate sumar, 3 le-a rezolvat, din fericire, Uniunea Europeană”, a declarat Călin Matieş într-o conferinţă de presă.
El a mai spus că agricultura a scăzut în contribuția la PIB de când Florin Barbu este ministru.
„Dacă în 2022, înainte să ajungă domnul Barbu la ministerul Agriculturii, agricultura participa cu 4,5% la PIB-ul României, în 2023 deja scade la 3,9%, în 2024 la 3,2%. Anul acesta, în primele 6 luni creșterea PIB-ului este 0”, a mai declarat Matieș.
Tot el a vorbit despre faptul că moțiunea nu este împotriva unei persoane sau a unui partid, ci a coaliției.
„Suntem obligați să depunem o moțiune simplă împotriva ministrului. Nu este împotriva unei persoane, nu este împotriva unui partid, este împotriva coaliției. Din acest dezastru asupra economiei, asupra agriculturii coaliția are ultimul cuvânt de spus”, a mai precizat deputatul.
„Zero! Zero! Atât a realizat domnul Florin Barbu sau Ministerul Agriculturii. Şi, în continuare, ţăranul român sau fermierul, sau legumicultorul, sau pomicultorul îşi vând marfa pe marginea şanţului, în vânt şi ploaie.”, a mai spus acesta.
Săptămâna trecută, Florin Barbu a fost chemat în plen de AUR, dar nu a venit, pentru că „este implicat direct în activități de maximă importanță la nivel european”, după cum spunea scrisoarea ministrului către Parlament.
Articolul AUR anunță că depune o nouă moțiune simplă. Cine este ministrul vizat apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, instituția a atras, pe 2 octombrie 2025, de pe piețele externe, aproximativ 4 miliarde de euro. Emisiunea s-a realizat în trei tranșe: o tranșã de 2 miliarde de euro cu scadența de 7 ani lung (2033), o tranșã de 1 miliard euro pe 12 ani (2037) și 1 miliard euro pe o nouã tranșã de 20 ani (2045), fiind anunțat cã aceasta este ultima tranzacție publicã de euroobligațiuni a României în anul 2025.
Totodată, corelat cu această emisiune, România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operațiuni de răscumpărare anticipatã a euroobligațiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanțare și extinderii maturității medii reziduale a portofoliului.
Oferte de răscumpărare la preț fixAstfel, România a anunțat și oferte de răscumpărare la preț fix („Tender offer”) pe parcursul a 5 zile lucrãtoare pentru fiecare dintre cele trei obligațiuni suverane în EUR cu scadența în 2026, cu o valoare cumulatã de 4,25 miliarde euro.
Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operațiunea de rãscumpãrare anticipatã parțialã a euroobligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare totalã de aproximativ 1 miliard euro, dupã cum urmeazã:
·550 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune);
·240,3 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune);
·209,6 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune).
„Succesul României pe piețele internaționale de capital, în prima zi dupã adoptarea rectificãrii bugetare, confirmã încrederea investitorilor în direcția economicã a țãrii și în mãsurile adoptate. Semnalul transmis sprijinã continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomicã și sustenabilitate fiscalã. Vom acționa ferm pentru corectarea dezechilibrelor și pentru un mediu investițional predictibil și atractiv”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
O bazã investiționalã foarte diversificatãEmisiunea de euroobligațiuni a beneficiat de o bazã investiționalã foarte diversificatã, atât din punct de vedere geografic, cât și din perspectiva tipurilor de investitori.
Din punct de vedere al tipurilor de investitori, se distinge preponderența investitorilor de tipul „real money”, respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturitãților de 7, 12, respectiv 20 de ani de 71%, 51% și respectiv 69%. Cea mai mare participare a fondurilor de pensii și asigurãri a fost la tranșa de 12 ani (18%). Fondurile suverane și instituțiile oficiale au avut o participare echilibratã în cadrul tuturor tranșelor emisiunii, cu o pondere de 5% pentru maturitãțile de 7 și 20 de ani și o participare ușor mai ridicatã, de 8%, în tranșa de 12 ani.
Distribuția geograficã a investitorilor, pentru maturitatea de 7 ani EUR a fost urmãtoarea: UK 36%, America 28%, Europa de Vest 15%, restul Europei 7%, CEE 7%, Romania 4%, Asia și Orientul Mijlociu 3%.
Pentru maturitatea de 12 ani EUR, distribuția geograficã a investitorilor a fost: UK 34%, America 20%, Europa de Vest 22%, restul Europei 2%, CEE 8%, Romania 9%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.
Distribuția geograficã a investitorilor, pentru maturitatea de 20 ani EUR a fost urmãtoarea: UK 58%, America 16%, Europa de Vest 11%, restul Europei 5%, CEE 3%, Romania 2%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.
România a vândut obligațiuni în 3 tranșe, din care 2 miliarde de euro cu maturitatea de 7 ani lung, cu un randament de 5,486% și o ratã de dobândã de 5,375% pe an, 1 miliard de euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 6,208% și o ratã de dobândã de 6,125% pe an și un 1 miliard de euro cu maturitatea de 20 de ani, cu un randament de 6,620% și o ratã de dobândã de 6,500% pe an.
Articolul România a atras 4 miliarde de euro prin ultima emisiune de euroobligațiuni din acest an apare prima dată în Mediafax.
Un accident rutier a avut loc luni, în jurul orei 11:30, în parcarea centrului comercial Prahova Value Center din Ploieşti.
Potrivit informaţiilor transmise de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova, o femeie de 45 de ani, care participa la proba practică pentru obţinerea permisului de conducere, se pregătea să plece de pe loc când a pierdut controlul autoturismului şi a lovit un alt vehicul parcat.
În urma impactului, o persoană aflată în apropiere a fost prinsă între cele două maşini, fiind rănită. Victima a fost transportată de urgenţă la spital pentru îngrijiri medicale.
Atât candidata, cât şi examinatorul şi ceilalţi participanţi au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.
Poliţiştii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, urmând să stabilească împrejurările exacte ale producerii accidentului.
Articolul Accident în parcarea unui centru comercial, în timpul probei practice pentru permisul auto. O persoană a fost transportată la spital apare prima dată în Mediafax.
„În conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2017 și ale Regulamentului A.S.F. nr. 5/2018, SNGN ROMGAZ S.A. informează acționarii și investitorii asupra faptului că, începând cu data de 13.10.2025, Contractul nr. 40928/03.04.2023, având ca obiect „Finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivului de investiții Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze”, a încetat prin reziliere, ca urmare a nerespectării de către Executant a obligațiilor contractuale (inclusiv a obligației de executare în termen a lucrărilor), se precizează oficial într-un comunicat emis pe site-ul bvb.
Romgaz, principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, a anunțat, pe 11 septembrie, într-o informare pe Bursa de Valori București, că a transmis notificarea de reziliere a contractului de proiectare și execuție lucrări la Centrala de la Iernut către Duro Felguera, compania cu care a încercat a doua oare să finalizeze obiectivul de investiții.
Notificarea de reziliere a Contractului de proiectare și execuție lucrări pentru centrala Iernut, trimsă de Romgaz pe 11 septembrie își produce efecte de luni, 13 octombrie, a 31-a zi după primirea ei de către spaniolii de la Duro Felguera.
Proiectul a acumulat întârzieri semnificative față de planul inițial, iar situația financiară precară a executantului Duro Felguera – aflat în insolvență – a fost una dintre cauzele care au afectat ritmul lucrărilor. Pentru susținerea ritmului, Romgaz a inițiat chiar plata directă a unor subcontractori, inclusiv General Electric, ca măsură de deblocare a situației financiare.
Centrala de la Iernut, una dintre cele mai așteptate investiții din piața energiei din Români, a reintrat în execuție în august 2023, după ce lucrările – tot cu executantul Duro Felguera – au fost oprite în iunie 2021.
În martie, centrala termoelectrică de la Iernut, investiție majoră derulată de Romgaz, ajunsese la 3 procente distanță de finalizare. Odată pusă în funcțiune, aceasta este așteptată să crească producția de energie din România cu 439 MW
Pentru a debloca investiția în noua centrală electrică de la Iernut, în anul 2023, acționarii Romgaz au aprobat încheierea unui contract de tranzacție cu Duro Felguera, una dintre clauzele contractului de tranzacție prevăzând returnarea către Duro Felguera a garanției de bună execuție executate odată cu rezilierea contractului anterior de lucrări, sub condiția îndeplinirii anumitor obligații. Valoarea acestei garanții a fost de 114 milioane de lei și a fost plătită în anul 2023.
Traseul investițieiContractul inițial de construire a centralei, încheiat în 2016, la valoarea de 268 milioane de euro plus TVA, prevedea drept termen de punere în execuție anul 2020. Acesta fusese reziliat de Romgaz în iunie 2021, executarea lucrărilor de la Iernut fiind finalizată în proporție de 65-70%.
Termenul de finalizare a obiectivului de investiții a fost de 16 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor, cu posibilitatea de prelungire conform prevederilor contractului.
Ordinul de începere a lucrărilor pentru „Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze” a fost semnat de Răzvan Popescu, director general al Romgaz, pe 1 august 2023. Valoarea noului contractul a fost de aproape 345 de milioane de lei (aproximativ 70 de milioane de euro) fără TVA, iar garanțiile constituite ajung la 17,5 milioane de euro.
Pentru investiția în noua centrală de la Iernut, în anul 2024 a fost încasată suma de 15,9 milioane lei din Planul Național de Investiții, potrivit raportului privind rezultatele preliminare ale Romgaz pe 2024. Suma totală încasată până la 31 decembrie 2024 este de 292,45 milioane lei; conform contractului de finanțare, suma maximă pe care Romgaz o poate accesa este de 320,91 milioane de lei.
Romgaz este principalul producător și furnizor de gaze naturale în România, care se ocupă cu explorarea, producția și furnizarea de gaze naturale, înmagazinarea de gaze, dar și producerea de energie electrică – odată cu aimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, în 2013, și , și vrea să intre și pe piața furnizării de gaze pentru consumatorii casnici.
Producătorul este și partener egal cu OMV Petrom în proiectul exploatării gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Nepun Deep și face demersurile necesare pentru a intra pe piața furnizării de gaze naturale.
Compania este controlată de statul român, prin Ministerul Energiei, care deține 70% din pachetul de acțiuni.
Cum plănuiește compania să finalizeze investiția“Romgaz va prelua finalizarea proiectului, in conformitate cu prevederile legislative in vigoare”, a confirmat CEO Romgaz, Razvan Popescu, pentru Mediafax.
Articolul Oficial! Contractul Romgaz pentru centrala de la Iernut cu Duro Felguera este reziliat. Cum plănuiește compania de stat să finalizeze investiția apare prima dată în Mediafax.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a vorbit luni în Knesset, Parlamentul israelian, unde a declarat că eliberarea ostaticilor de către Hamas marchează „un moment istoric” şi „începutul unei noi ere de pace în Orientul Mijlociu”.
„Împreună am făcut imposibilul şi ne-am adus oamenii acasă”, a spus Trump, referindu-se la acordul de încetare a focului din Gaza, intermediat de Statele Unite.
În discursul său, preşedintele american a subliniat legăturile istorice dintre SUA şi Israel, afirmând că cele două ţări „au construit industrii, au făcut descoperiri, au luptat împreună împotriva răului şi, cel mai frumos, au făcut pace împreună”.
Trump a promis o cooperare regională fără precedent, enumerând oraşe şi state din Orientul Mijlociu pe care le vede unite prin „noi legături de prietenie, comerţ şi speranţă”: „Tel Aviv va fi legat de Dubai, Ierusalim de Damasc, Israel de Egipt, Arabia Saudită de Qatar, Turcia de Iordania.”
El a afirmat că „Israelul, America şi toate naţiunile Orientului Mijlociu vor fi mai sigure, mai puternice şi mai prospere ca niciodată”, încheind cu mesajul: „Iubesc Israelul. Sunt cu voi până la capăt. Dumnezeu să binecuvânteze Israelul, Statele Unite şi Orientul Mijlociu.”
Discursul a venit într-un moment simbolic, după ce Hamas a eliberat mai mulţi ostatici în baza unui armistiţiu temporar.
În Israel, intervenţia lui Trump a fost primită cu aplauze, fiind una dintre puţinele ocazii în care un preşedinte american a fost invitat să se adreseze Knessetului.
Articolul Donald Trump promite „o nouă eră de pace” în Orientul Mijlociu apare prima dată în Mediafax.
Romanian President Nicușor Dan sent a message on Monday on the occasion of the Regional Ministerial Conference on the Elimination of Violence against Children, an event organized by the Ministry of Labor, Family, Youth and Social Solidarity, in partnership with UNICEF and the UN Special Representative on Violence against Children.
In his speech, the president emphasized the seriousness of the phenomenon: „Violence against children is not justified under any circumstances. It is a phenomenon often passed over in silence, which leaves deep scars and invisible traces in adult life. Our future as a nation depends on how we raise our children”.
He presented alarming data from the UNICEF 2024 Report.
“Two out of three children globally are regularly subjected to violent punishment at home. In 2024, one in six adolescents aged 15 to 19 was a victim of physical or sexual violence by a husband or partner. Moreover, almost one in four children live in households where the mother is a victim of domestic violence,” adds the head of state.
Nicușor Dan highlighted the need to change mentalities and legislation.
“It is essential to continue joint programs and actions, both at national and regional levels, to prevent violence and promote the rights of children to grow up in safety, respect and dignity. We need stronger laws, clear policies, but also a change in mentalities,” according to the president.
The president also emphasized the shared responsibility of society.
“Protecting children is not just the responsibility of institutions. It is our shared responsibility, authorities, family and school. We know what works: universal prevention through school programs and online safety; early support for families; justice and protection systems that are sensitive to the needs of the child, that do not retraumatize”, Nicușor Dan transmits.
In conclusion, his message was a call for concrete action: “This Conference is not just a meeting. It is an opportunity for commitments to become concrete actions to eliminate violence against children. A protected child today means a strong adult tomorrow. Violence against children is not something natural, but a choice of society. And, together, we can choose a different path”.
The message was presented by Marius-Gabriel Lazurca, Presidential Advisor.
Articolul Nicușor Dan: A protected child today means a strong adult tomorrow apare prima dată în Mediafax.
Trump i-a spus președintelui Israelului de la pupitrul parlamentului israelian să îl grațieze pe Benjamin Netanyahu. Cerință pe care chiar Trump a spus că nu o avea în discursul pregătit.
„De ce nu-i acorzi grațierea?” a spus Trump către președintelui Israelului în legătură cu acuzațiile aduse lui Netanyahu.
„Se întâmplă să-mi placă acest domn de aici și mi se pare că are atât de mult sens, știți, fie că ne place sau nu, acesta a fost unul dintre cei mai mari președinți ( n.r premieri) din timpul de război”, a spus el.
„Trabucuri și șampanie, cui îi pasă”, a spus el, referindu-se la acuzația că Netanyahu ar fi primit cadouri scumpe, precum trabucuri și șampanie, de la oameni de afaceri străini.
Prim-ministrul Israelului a fost pus sub acuzare în 2019 pentru luare de mită, fraudă și abuz, acuzații pe care le neagă. Procesul său este blocat pe perioada cât acestea este premier.
Trump a continuat apoi spunând „asta nu era în discurs”, dar adaugă că „se întâmplă să-mi placă domnii de aici”.
„Pare atât de logică” ( n.r grațierea), a adăugat el el.
Comentariile sale au fost întâmpinate cu aplauze în Knesset ( parlamentul Israelului)
„Ajunge cu controversele… de fapt, nu cred că este foarte controversat”, a spus apoi Trump.
Aparent adresându-se lui Netanyahu, el a spus: „Ești un om foarte popular, știi de ce? Pentru că știi cum să câștigi”.
Articolul Moment incredibil. Trump i-a cerut direct președintelui Israelului să îl grațieze pe Netanyahu: „De ce nu-i acorzi grațierea?” apare prima dată în Mediafax.
Prime Minister Ilie Bolojan participated on Monday at the event organized by Star Assembly Sebeș, a company part of the Mercedes-Benz group, where he congratulated the factory management, local authorities and employees for their contribution to Romania’s economic development.
„I thank the Mercedes group management for the decision to invest in Romania and expand production here. These investments mean technology transfer, jobs and the integration of Romanian industry into the European value chain”, the prime minister said.
The Head of Government emphasized the essential role of private sector employees in supporting the economy: “People who work in the real economy, not storytellers, are driving Romania forward. Through their work, they pay taxes every day that allow us, the state, to make public investments.”
Bolojan also spoke about the importance of collaboration between investors and local authorities.
“When a foreign investment comes to a country, stability, predictability, but also the attitude of local authorities matter. If you have a city hall that supports projects, that provides authorizations quickly and develops partnerships in dual education, success is guaranteed,” says Ilie Bolojan.
The Prime Minister recalled that Mercedes-Benz is investing over 100 million euros in Sebeș, contributing significantly to the local economy.
“For every hundred pieces produced, one symbolically goes to the Sebeș city hall — because 60% of the payroll tax remains in the local budget. This is the true form of public-private partnership,” the prime minister mentions.
Ilie Bolojan emphasized the importance of dual education and corporate social responsibility“If we want a competitive country, we must have a qualified workforce. I congratulate the Mercedes company for the support offered to education and the local community, including for the construction of a kindergarten in Sebeș. This is what a responsible company looks like.”
The prime minister conveyed that the Romanian Government will continue to support foreign investments and ensure a stable economic climate, based on predictability and partnership.
“A healthy economy is built through work, seriousness and investments. Romania must remain a safe and attractive country for investors,” Bolojan concludes.
Articolul Bolojan: People working in the real economy, not storytellers, are taking Romania forward apare prima dată în Mediafax.
President Nicușor Dan received at the Cotroceni Palace a delegation led by Milton Dick, Speaker of the Australian House of Representatives, for discussions on strengthening relations between the two states.
The meeting focused on concrete and sustainable projects in the fields of security, energy and countering hybrid threats. Nicușor Dan stressed the importance of Australian investments in Romania and encouraged the opening of a diplomatic representation in Bucharest.
“Romania’s expertise in the Black Sea region and Australia’s experience in the Indo-Pacific area can create new opportunities for collaboration and exchange of best practices between our countries,” declared President Dan.
Articolul Nicușor Dan wants Australia to open a diplomatic representation in Bucharest apare prima dată în Mediafax.
„Inspecția Sanitară din cadrul Direcției de Sănătate Publică Constanța a transmis Ministerului Sănătății raportul de control în cazul spitalului privat din Constanța, unde o tânără a murit în urma complicațiilor suferite la naștere. Controlul s-a desfășurat în perioada 10-11.10.2025, la solicitarea ministrului Sănătății”, a anunțat luni Ministrul Sănătății.
Conform raportului de control, spitalul deține autorizație sanitară eliberată de DSP Constanța în 2021, are structură funcțională aprobată de Ministerul Sănătății în anul 2021, pentru 60 de paturi, inclusiv 3 paturi de ATI, și are autorizație de funcționare pentru o Unitate de Transfuzie Sangvină.
„La data controlului, unitatea sanitară nu a putut face dovada buletinelor de analiză a tuturor probelor de autocontrol, conform planului anual privind supravegherea, prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, motiv pentru care inspectorii sanitari au aplicat o sancțiune de 30.000 de lei, conform art. 33, lit. j), HG 857/2011”, arată MS.
În ceea ce privește activitatea medicală sau alte elemente care țin strict de conduita terapeutică se vor pronunța reprezentanții Colegiul Medicilor din România.
A fost dispusă extinderea controluluiMinistrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a dispus extinderea controlului la spitalul privat din Constanța, prin Inspecția Sanitară de Stat de la nivelul Ministerului Sănătății, respectiv demararea unei verificări de către Corpul de Control la nivelul Direcției de Sănătate Publică Constanța pentru verificarea modului de autorizare a clinicii private.
De asemenea, ministerul a a dispus o acțiune de control tematic la nivel național, în toate unitățile private care desfășoară activități medicale în blocul operator, inclusiv în unitățile de transfuzie sangvină de la nivelul acestora.
Potrivit Digi24, o femeie de 29 de ani a murit, miercuri, în urma unor complicaţii apărute după ce a născut la o clinică privată din municipiul Constanţa. După naştere, starea ei s-a agravat, femeia fiind dusă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, dar medicii nu au reuşit să o salveze. Poliţiştii au deschis un dosar penal.
Articolul Spitalul privat din Constanța, unde o tânără a murit după naștere, amendat cu 30.000 de lei apare prima dată în Mediafax.
„Am mai pierdut încă o săptămână de încredere a cetățenilor în instituțiile statului, în democrație și în lege. Verificările efectuate de colegul nostru, Andrei Nistor, noul prefect al Bucureștiului, arată că nu există nicio normă procedurală care să împiedice organizarea alegerilor astăzi”, a declarat Pălărie.
El a lansat un ultimatum coaliției de guvernare: săptămâna aceasta trebuie stabilită data alegerilor.
Orice întârziere suplimentară, a subliniat liderul USR, ar fi „un gest de lașitate” și ar demonstra teama unor forțe politice de votul cetățenilor.
Ștefan Pălărie a reamintit că legea prevede ocuparea funcției de primar în termen de 90 de zile și a făcut apel la colegii de la PSD să respecte termenul legal, organizând alegerile în acest an, înainte ca situația să se prelungească și să afecteze credibilitatea instituțiilor.
„Nu este un test electoral, ci o obligație legală: Bucureștiul are nevoie de o nouă validare a alegerilor și de un primar în funcție. Coaliția trebuie să decidă săptămâna aceasta data alegerilor, altfel vom ajunge să numărăm sute de zile de nerespectare a legii”, a concluzionat Pălărie.
Articolul Data alegerilor pentru Primăria Capitalei trebuie decisă în această saptămână, spune Ștefan Pălărie apare prima dată în Mediafax.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a afirmat luni că trimiterea către Ucraina a rachetelor Tomahawk din Statele Unite ar putea avea consecințe grave „pentru toată lumea, în special pentru Trump”, notează Reuters.
Medvedev, care l-a criticat de mai multe ori pe Trump pe rețelele sociale, a spus că după lansare nu se poate distinge între un Tomahawk încărcat cu focoase nucleare și unul convențional.
Acest punct de vedere a fost exprimat și de purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin.
„Cum ar trebui să răspundă Rusia? Exact!”, a scris Dmitri Medvedev pe Telegram.
Contextul se referă la faptul că Donald Trump a spus duminică că Statele Unite ar putea furniza rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune pe care Ucraina le-ar putea folosi dacă Putin nu oprește războiul.
„Da, i-aș putea spune (lui Putin) că, dacă războiul nu este rezolvat, am putea foarte bine să o facem. Poate că nu, dar s-ar putea să o facem… Vor ei să aibă rachete Tomahawk îndreptate în direcția lor? Nu cred.”, a spus Donald Trump
„Nu putem decât să sperăm că aceasta este o altă amenințare deșartă… Cum ar fi trimiterea de submarine nucleare mai aproape de Rusia.”, a mai scris Medvedev.
El făcea referire la o declarație anterioară a lui Donald Trump despre deplasarea a două submarine nucleare mai aproape de Rusia.
Putin a avertizat că livrarea de Tomahawk către Ucraina, care au o rază de acțiune de 2.500 km și pot lovi zone din Rusia europeană, inclusiv Moscova, ar distruge relațiile dintre Statele Unite și Rusia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina ar folosi Tomahawk doar în scopuri militare și nu ar viza civili din Rusia, în cazul în care Statele Unite le-ar trimite.
Articolul Medvedev, avertisment pentru Donald Trump în contextul furnizării de rachete Tomahawk Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
În laboratoarele Universității Johns Hopkins, un grup de neurocercetători a obținut un rezultat remarcabil și, totodată, neliniștitor: au cultivat mini-creiere umane capabile să prezinte conexiuni neuronale funcționale și modele electrice coordonate, asemănătoare cu cele ale unui creier uman aflat în dezvoltare, scrie Huffpost.
Aceste structuri, de doar câțiva milimetri, sunt create din celule stem și sunt cunoscute sub numele de organoide cerebrale. Deși scopul lor este pur medical, studierea bolilor neurodegenerative sau testarea tratamentelor fără a interveni pe creiere reale, existența lor redeschide o dezbatere care depășește sfera științei: unde începe, de fapt, mintea umană?
Nu mai sunt simple țesuturi, ci sisteme capabile de învățare rudimentarăAceste organoide nu gândesc și nu simt, dar comportamentul lor devine tot mai complex. Cercetătorii de la Johns Hopkins au observat că diferite regiuni ale acestor mase neuronale comunică între ele, reproducând la scară redusă rețelele care, într-un creier uman, susțin memoria, emoția și învățarea.
„Nu vrem să creăm ceva care ar putea suferi”, a avertizat neurocercetătorul Hongjun Song, coordonatorul proiectului din cadrul Institutului de Neuroștiință al universității, citat chiar de instituție. Descoperirea plasează biologia într-o zonă de graniță neclară. Potrivit revistei Nature, aceste modele „nu mai sunt simple țesuturi, ci sisteme capabile de învățare rudimentară”. Iar acest lucru sugerează că, în cele din urmă, ar putea dezvolta o formă minimă de conștiință.
O dilemă etică în plină expansiuneÎngrijorarea nu este doar una academică. Un sondaj publicat de Live Science arată că unul din patru participanți consideră nejustificabilă continuarea acestor experimente dacă există chiar și cea mai mică posibilitate ca organoidele să aibă experiențe conștiente.
„Nu văd niciun progres care să merite viața literală a acestor ființe create”, a scris unul dintre respondenți.
Odată în plus, știința se confruntă cu o dilemă morală: merită să mergem mai departe fără să înțelegem pe deplin consecințele?
Articolul Neurocercetătorul care a reușit să creeze mini-creiere umane: „Nu vrem să creăm ceva care ar putea suferi” apare prima dată în Mediafax.
Guvernul Bulgariei a adoptat un nou decret care prevede introducerea unei viniete de o zi pentru vehiculele cu o greutate de până la 3,5 tone (autoturisme, SUV-uri, microbuze mici), măsură care se va aplica de la 1 ianuarie 2026. Prețul acesteia a fost stabilit la 4,09 euro, potrivit modificărilor aduse sistemului bulgar de taxe rutiere.
Autoritățile, citate de Novinite, au explicat că noua taxă urmează „principiul proporționalității și regula creșterii valorii odată cu scurtarea perioadei de valabilitate”, în linie cu sistemele de tarifare existente pentru alte viniete.
Țara pregătește sistemul rutier pentru era euroPentru vehiculele grele sau de dimensiuni mari care circulă fără autorizațiile necesare, noul cadru prevede o taxă compensatorie de 1.200 leva (aproximativ 613,55 euro). Măsura are scop preventiv, fiind „mai mare decât costul autorizațiilor, dar mai mică decât amenzile oficiale”, pentru a descuraja utilizarea neautorizată a drumurilor cu taxă.
Decretul include și actualizări privind utilizarea specială a drumurilor prin amplasamente comerciale, incluzând acum și stațiile de încărcare pentru vehicule electrice în lista facilităților care necesită autorizație. În plus, drumurile expres vor avea de acum aceleași taxe ca autostrăzile, iar noile reglementări introduc și tarife pentru organismele care verifică furnizorii de servicii electronice de taxare rutieră.
Bulgaria își aliniază astfel sistemul de taxe rutiere la standardele europene, pregătindu-se pentru adoptarea monedei euro și modernizarea cadrului legislativ din domeniul transporturilor.
Articolul Bulgaria introduce vinieta de o zi pentru vehiculele până la 3,5 tone apare prima dată în Mediafax.
Pilotul spaniol, implicat într-un accident în cursa din Indonezia, suferise o fractură la baza apofizei coracoide și leziuni ale ligamentelor acromioclaviculare. Inițial, medicii optaseră pentru un tratament conservator, dar, după o săptămână de imobilizare, stabilitatea zonei afectate nu era suficientă, iar riscul de instabilitate reziduală a impus operația, anunță luni echipa Ducati într-un comunicat oficial..
Intervenția a avut loc la Hospital Ruber Internacional din Madrid, echipa medicală fiind aceeași care îl evaluase cu șapte zile înainte.
Ducati a precizat că Marc Márquez se află acum acasă și își continuă procesul de recuperare, iar evoluția sa va stabili momentul revenirii în competiție. În mod sigur, pilotul va lipsi de la Grand Prix-urile din Australia și Malysia, în timp ce disponibilitatea sa pentru ultimele curse din Portimao și Valencia rămâne incertă.
Prezența la ultima etapă este deosebit de importantă, deoarece include și testul oficial pentru Ducati Desmosedici GP26, modelul pentru sezonul viitor din campionat.
Márquez, în vârstă de 32 de ani, își asigurase deja titlul mondial în acest sezon de la finalul lunii septembrie, la Marele Premiu al Japoniei. La etapa din Australia, programată la finalul săptămânii, pilotul spaniol va fi înlocuit la Ducati de pilotul de rezervă, Michele Pirro.
Articolul Marc Márquez, campionul mondial din MotoGP, a fost operat cu succes la omoplatul drept apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat dur la declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit căreia jalonul privind reforma pensiilor speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023.
„Declarația CSM este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică realitatea confirmată de Comisia Europeană”, a declarat ministrul.
Dragoș Pîslaru a subliniat că, din perspectiva Comisiei Europene, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene în valoare de 231 de milioane de euro au fost suspendate până la clarificarea situației.
Ministrul a precizat că a discutat personal cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care i-a confirmat că doar după finalizarea modificărilor asumate, jalonul va putea fi considerat îndeplinit.
„Afirmațiile CSM sunt nefondate și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, a adăugat Pîslaru.
Oficialul a respins ideea că reforma pensiilor speciale ar fi o „vânătoare de magistrați”, explicând că este vorba despre un sistem nesustenabil care trebuie reformat pentru ca România să-și poată respecta promisiunile față de cetățeni și partenerii europeni.
„Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru și responsabilitate, astfel încât, până la termenul-limită din 28 noiembrie, România să poată debloca fondurile suspendate”, a precizat ministrul.
Dragoș Pîslaru a încheiat subliniind că reforma nu înseamnă atac, ci corectitudine, echitate și sustenabilitate, valori esențiale pentru orice stat european modern.
„Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, arăta vineri Consiliul Superior al Magistraturii într-un comunicat referitor la „pretinsa neîndeplinire a unui jalon din PNRR din cauza pensiilor de serviciu ale magistraților”.
Articolul Dragoș Pîslaru: Declarația CSM privind îndeplinirea jalonului pensiilor speciale este gravă și falsă apare prima dată în Mediafax.
Astfel, o tranzacție comercială de interes național s-a transformat, surprinzător, într-un adevărat thriller geopolitic.
„Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) informează publicul că operațiunea notificată privind achiziționarea a 68,18% din capitalul social al E.ON Energie Romania S.A. și 97,92% din capitalul social al E.ON Asist Complet S.A. de către MVM Energy Private Limited Liability Company, prin vehiculul investițional Sonnet Romania Holding S.A., face obiectul procedurii de cercetare detaliată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022”, s-a transmis prin intermediul unui comunicat.
Spațiul public, inundat de acuzații graveÎn loc să se discute despre oportunitatea economică și despre cum ar putea consumatorii și piața de energie să beneficieze de pe urma acestei tranzacții, spațiul public a fost inundat de acuzații:
Totuși, aceste narațiuni sunt mai degrabă arme retorice decât fapte demonstrate — cel puțin nu public. Zvonuri despre prețuri, presupuse influențe politice și scenarii catastrofale au ajuns să pară adevăruri imuabile și trebuie analizate punctual.
Această analiză realizată de Gândul a ținut cont, în contextul general, și de informațiile oferite – într-un interviu recent – de Károly Mátrai, CEO-ul MVM.
Mitul 1: „MVM este Calul Troian al Rusiei”Ideea că MVM nu ar fi decât un „Cal Troian al Rusiei” a prins rapid contur în România, mai ales pe fondul retoricii guvernului de la Budapesta, adesea perceput ca fiind apropiat de Moscova.
Înainte de toate, trebuie precizat că MVM este o companie energetică ce operează strategic și comercial, ghidată de profit și expansiune regională, și nu de directive politice, după cum ar putea crede unii sau alții.
În primul rând, MVM este a șasea cea mai mare companie din Europa Centrală după cifra de afaceri și a doua din Ungaria. Compania are o rețea vastă, de peste 90.000 de kilometri, de linii de transport și distribuție, una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est.
Mai mult, MVM investește deja în proiecte de energie regenerabilă și tranziție energetică, având o strategie pentru 2035 care include România ca piață de expansiune regională, cu proiecte în domeniul hidro, solar și retail.
Aceste investiții contrazic ideea că entitatea ar fi doar un vehicul al Kremlinului. Dincolo de aspectul comercial, Ungaria rămâne stat membru al UE și NATO, ceea ce înseamnă că este obligată să respecte regulile și standardele de securitate europene.
În cele din urmă, indiferent de investitor, activitatea E.ON România rămâne strict reglementată de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), adică de însuși statul român însuși.
Practic, MVM intră într-un parteneriat cu statul român, care va deține în continuare cealaltă parte a companiei.
Mitul 2: „MVM va aduce gaz rusesc în România”În spațiul public s-a vehiculat și ideea potrivit căreia „MVM va aduce gaz rusesc în România”. Informația brută nu are o bază reală, iar statul român sau instituțiile mass-media nu au oferit până acum vreo dovadă în acest sens.
România, dealtfel, se află într-o poziție energetică solidă. Are o producție internă semnificativă, interconectări regionale și o strategie clară de diversificare. Aceste aspecte au fost subliniate și de Károly Mátrai, CEO-ul MVM, în interviul acordat.
Trebuie precizat că regulile europene și naționale fac imposibil ca un singur furnizor să schimbe direcțiile de import, astfel încât – dacă tranzacția ar fi aprobată – MVM ar deține doar o cotă de piață de aproximativ 10% (ca volum) în segmentul furnizării de energie electrică și de circa 20% în segmentul furnizării de gaze naturale.
Au fost exprimate și „îngrijorări” conform cărora, în pofida evidențelor, MVM ar putea să introducă „gaz rusesc” în România pe „ușa din dos”.
Numai că trebuie subliniat un „amănunt” esențial, respectiv un nou proiect de regulament al UE, care ar interzice efectiv acest lucru începând cu ianuarie 2026.
În cadrul regulamentului RePowerEU, aceeași interdicție privind importurile rusești se va aplica și gazului lichefiat, nu doar celui transportat prin conducte, astfel încât LNG de origine rusească nu are cum să ajungă pe piața românească, indiferent de sursă.
Mai mult, MVM a demonstrat deja, pe alte piețe, că se poate desprinde de gazul rusesc. În interviul recent din media, conducerea companiei a explicat că, în Republica Cehă, a reușit să elimine dependența de gazul rusesc prin diversificarea surselor. Un alt exemplu este faptul că MVM investește simultan în alternative la gazul rusesc provenite din Azerbaidjan și, după cum am mai spus, MVM a semnat deja două contracte pe termen lung pentru LNG cu Shell și Engie.
Pentru România, monitorizarea importurilor de gaze este extrem de strictă. Așa cum Lukoil sau OMV Petrom nu mai pot aduce țiței rusesc după impunerea sancțiunilor, la fel nici MVM nu ar putea introduce gaz rusesc „pe ușa din dos”.
Prin urmare, oricât de dramatice ar suna unele titluri, realitatea este că – din punct de vedere tehnic și practic – România nu are cum să devină dependentă de gazul rusesc din cauza MVM.
Mitul 3: „Tranzacția amenință securitatea națională”Această tranzacție a fost înconjurată, de la bun început, de un val al acuzațiilor, una extrem de importantă fiind aceea că ar „amenința securitatea națională a României”.
Trebuie specificat că orice investiție în domeniul energiei trebuie analizată cu atenție. Numai că orice discuție trebuie să plece de la obiectul real al tranzacției.
În interviul acordat de Károly Mátrai, acesta a declarat că „securitatea națională nu este mai amenințată de MVM decât este de PPC (Grecia), Engie (Franța) sau chiar de E.ON (Germania). Dacă aplicăm aceeași logică, atunci orice companie străină activă pe piața de energie din România ar reprezenta un risc pentru securitatea națională”.
Cazul Franței, spre exemplu, este unul emblematic. Franța importă gaz natural lichefiat din Rusia și, în același timp, deține infrastructură critică în România prin compania Engie.
Anul trecut, Franța a importat aproximativ 3,6 milioane de tone de gaz natural lichefiat din Rusia, mai mult decât în anul precedent. Aceasta a reprezentat aproximativ 34% din totalul importurilor franceze de LNG, consolidând poziția Franței ca principal importator european de gaz lichefiat rusesc.
În ceea ce privește datele consumatorilor, acestea sunt protejate de legislația europeană (GDPR) și de cea națională. Transferul acestor date către MVM ar trebui, așadar, să respecte atât Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), cât și Legea nr. 190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a GDPR în România.
Prin încălcarea GDPR, orice entitate comercială riscă sancțiuni uriașe, care pot ajunge până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală a grupului în anul precedent (oricare dintre acestea este mai mare).
Pe de altă parte, MVM operează deja pe alte piețe din UE fără incidente și respectă cu strictețe regulile privind securitatea datelor. Seturile de date și rezultatele în acest sens sunt pe deplin conforme cu cele ale altor companii de utilități listate.
Prin urmare, ipoteza conform căreia milioane de date ar fi „transferate” arbitrar în Ungaria nu are nicio bază legală sau practică.
Mitul 4: „Valoarea tranzacției este suspectă”Scenariul acestei tranzacții s-a complicat gradual și a existat o dezbatere publică intensă conform căreia prețul tranzacției ar fi prea mare.
În realitate, s-au făcut comparații cu cazul CEZ, unde portofoliul de retail a fost vândut la un preț aparent scăzut. Dar contextul arăta complet diferit: CEZ era împovărată de datorii și pierderi cauzate de plafonarea prețurilor, măsură introdusă cu doar câteva luni înainte de finalizarea tranzacției.
În plus, compania nu oferea servicii cu valoare adăugată, care aduc un plus semnificativ bazei de clienți. Prin urmare, prețul de vânzare nu avea cum să fie foarte ridicat.
„Spre deosebire de CEZ, E.ON deține aproape un milion de clienți care beneficiază de servicii cu valoare adăugată, pe lângă contractele lor de furnizare de energie. Acești clienți sunt deserviți de o companie separată, care, pe lângă această activitate, este implicată și în instalarea și întreținerea produselor de eficiență energetică, dispunând de peste 600 de angajați. Această companie integrată face parte, de asemenea, din tranzacție și are un potențial semnificativ de dezvoltare. În astfel de tranzacții, piața nu se limitează la cifrele brute, ci și la valoarea serviciilor, a resurselor și a potențialului. Lucrurile sunt mult mai nuanțate și rareori sunt exact ceea ce par la prima vedere”, a explicat CEO-ul grupului MVM.
Într-un final, diferența dintre valoarea estimată de vânzător și oferta MVM reflectă și strategia comercială a cumpărătorului, precum și intenția acestuia de a intra pe o piață stabilă și competitivă, așa cum este cea din România.
Mitul 5: „După tranzacția cu E.ON, compania va fi vândută unor entități din afara UE”Un alt scenariu care a circulat în spațiul public din România este acela conform căruia „după tranzacția cu E.ON, compania va fi vândută unor entități din afara UE”. Poate că – pentru cei neavizați – o astfel de ipoteză riscă să devină realitate în condiții extreme.
Totuși, o asemenea situație nu este posibilă, iar motivul este unul foarte simplu – astfel de cazuri sunt strict reglementate prin legislația românească și europeană privind investițiile străine directe.
Începând din 2022, România a implementat un cadru legal extrem de riguros pentru monitorizarea investițiilor străine.
Acest cadru legal strict se aplică nu doar pentru MVM, ci pentru orice investitor care ar achiziționa activele E.ON România.
Prin urmare, într-o astfel de situație, orice tranzacție ar fi supusă aceluiași proces de evaluare. Cu alte cuvinte, temerea că MVM ar putea „vinde peste noapte” unei entități din afara Uniunii Europene este nefondată, fiindcă procedura de verificare s-ar declanșa automat, iar autoritățile române ar avea ultimul cuvânt.
Ce ar fi putut câștiga România din tranzacția MVM – E.ONDezbaterea a fost amplă, acuzațiile s-au intersectat, numai căa fost trecută cu vederea o întrebare esențială:
Ce ar fi adus această tranzacție consumatorilor și sistemului energetic românesc?
MVM este un jucător regional cu resurse financiare, expertiză tehnică și experiență în furnizarea de servicii la scară largă, iar compania și-a anunțat intenția de a investi în România, de a ridica standardele de digitalizare și calitate a serviciilor și de a contribui la creșterea competitivității pe piață.
Într-un moment în care mari investitori precum ExxonMobil, Enel Group sau CEZ s-au retras de pe piața românească – din cauza impredictibilității legislative și a pierderilor – faptul că un actor regional încă mai vede potențial în România ar trebui să fie o veste bună, nu motiv de alarmism.
Un test de credibilitate pentru RomâniaRomânia dorește să rămână „suverană” în privința politicii sale energetice și să dezvolte o viziune regională în domenii consacrate, cum ar fi securitatea, cibernetica sau IT-ul, iar acest demers este lăudabil.
Cazul MVM, însă, nu este doar o tranzacție blocată. Acest caz se transformă și într-un test al modului în care România tratează investițiile străine, chiar și atunci când acestea sunt complexe.
Numeroase cazuri euro-atlantice au fost întârziate și trimise către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În cazul MVM, dacă decizia finală se va baza doar pe mituri politizate, mesajul transmis pieței va fi că România este o destinație imprevizibilă și riscantă pentru capital.
Dacă, însă, CSAT și instituțiile competente vor realiza o analiză obiectivă, bazată pe fapte și reguli clare, România poate arăta că știe să diferențieze interesele reale de securitate de zgomotul retoric.
Tranzacția MVM – E.ON România a fost prinsă într-un vârtej de percepții și suspiciuni amplificate de declarații politice și informații „scurse”, care au umbrit complet realitatea economică. Miturile au circulat liber, în timp ce faptele au fost împinse în plan secundar sau chiar terțiar.
Din nefericire, isteria persistă. Și asta pentru că panica se vinde mai bine decât faptele.
Totuși, realitatea transmite cu totul și cu totul altceva. MVM nu pare a fi nici „Cal Troian al Rusiei”, nici amenințare directă sau indirectă la adresa securității României, așa cum OMV Petrom nu este „Calul Troian” al Austriei, PPC al Greciei, sau Engie al Franței.
Din păcate, politica internă este amestecată, de multe ori, cu deciziile economice strategice, iar acum, în ultimă instanță, rămâne o întrebare esențială.
Va decide România pe baza fricilor sau a faptelor?Diferența afectează nu doar o singură tranzacție – cazul „MVM în România -, ci și imaginea României ca destinație pentru investiții străine.
Și nu numai atât. Este în joc și viitorul unui sistem energetic românesc care are nevoie de capital, expertiză și concurență.
Articolul Thrillerul geopolitic „MVM în România”. Este compania maghiară care vrea să cumpere E.ON Furnizare un „Cal Troian al Rusiei”? Mituri politizate vs. realitate apare prima dată în Mediafax.
Coreea de Sud susține că Rusia sprijină Coreea de Nord în dezvoltarea submarinelor, potrivit unei declarații făcute luni, de ministrul apărării, Ahn Gyu-back, citate de Reuters.
Oficialul a afirmat că Phenianul a primit „diverse tehnologii” din partea Moscovei, însă nu este clar dacă a reușit până acum să testeze lansarea unei rachete balistice de pe un submarin.
Informația întărește suspiciunile comunității internaționale că Rusia ar furniza tehnologie militară Coreei de Nord în schimbul armelor, muniției și trupelor nord-coreene trimise să lupte în Ucraina.
Coreea de Nord lucrează de ani de zile la dezvoltarea submarinelor capabile să lanseze rachete balistice, inclusiv nave cu propulsie nucleară.
În septembrie 2023, Phenianul a lansat un nou submarin balistic, Hero Kim Kun Ok, iar în martie 2025 a prezentat pentru prima dată un model despre care susține că este un „submarin strategic cu rachete ghidate și propulsie nucleară”.
Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat relațiile în ultimii ani, semnând în iunie 2024 un acord strategic care prevede sprijin reciproc în caz de atac, scrie Staritstimes.
Ulterior, Phenianul ar fi trimis între 11.000 și 12.000 de soldați în Rusia pentru a ajuta în luptele din regiunea Kursk, iar unele estimări occidentale vorbesc chiar de până la 30.000 de militari nord-coreeni.
Articolul Seulul acuză Rusia că ajută Coreea de Nord la dezvoltarea submarinelor militare apare prima dată în Mediafax.
Spațiul S1 – cabinet medical, ce va avea destinația de “ cabinet individual de medicină de familie” în suprafață utilă de 9,43 mp și a spațiilor aflate în folosință comună S2-S8 (cabinet consiliere medicală, hol, sală de aşteptare, grupuri sanitare, vestiar personal), în suprafață utilă totală de 42,23 mp, situate în clădirea Centrului Comunitar Integrat. Spațiile ce fac obiectul închirierii prin licitație publică sunt situate în clădirea Centrului Comunitar Integrat din satul Oeștii Pământeni, Comuna Corbeni, județul Argeș, înscrisă în Cartea Funciară a Comunei Corbeni cu nr.81539, nr.cad.81539. Clădirea Centrului Comunitar Integrat este proprietatea Comunei Corbeni și aparține domeniul public al Comunei Corbeni. Licitația publică se desfășoară în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2019 și ale Hotărârii Consiliului Local Corbeni nr. 63 din 12.08.2025.
Citeşte comunicatul integral la adresa: https://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21356
Articolul LICITAȚIE ÎNCHIRIERE SPAȚII apare prima dată în Mediafax.
