Israelul va aproba miercuri, în a cincea zi de armistițiu în conflictul din Fâșia Gaza, accesul a 600 de camioane cu ajutor umanitar.
Decizia vine pe fondul mișcării palestiniene Hamas, care a predat rămășițele unor patru ostatici. Informația a fost transmisă de radioteleviziunea publică israeliană Kan, citată de AFP.
Punctul de trecere de la Rafah, aflat între Egipt și Fâșia Gaza, urmează să fie redeschis pentru a permite livrarea ajutoarelor umanitare, spune aceeași sursă.
„600 de camioane cu ajutoare umanitare vor fi trimise (miercuri) în Fâşia Gaza de către ONU, organizaţii internaţionale agreate, sectorul privat şi ţări donatoare”, informează aceeași sursă.
Decizia privind redeschiderea punctului de frontieră Rafah a fost luată de către „eşalonul politic”, a precizat Kan.
Măsura vine după ce Hamas a predat marți seara rămășițele a patru ostatici, în baza acordului de încetare a focului cu Israelul, acord mediat de președintele american Donald Trump.
Articolul Israelul permite intrarea a 600 de camioane cu ajutor umanitar în Fâșia Gaza, prin punctul de frontieră Rafah apare prima dată în Mediafax.
În câteva zile ar trebui să înceapă negocierile privind creșterea salariului minim brut pe țară în 2026. România a transpus în legislație Directiva europeană privind salariile minime adecvate (nr 2041/2022). Conform reglementării europene, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor un nivel de trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor. De asemenea, statele membre UE trebuie să încurajeze puternic negocierile colective, astfel încât acestea să acopere cel puțin 80% din totalul lucrătorilor.
Conform legii, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabileşte și se actualizează cu evoluția ratei inflației şi cu evoluția productivității muncii prognozate, potrivit unei formule de calcul. În situația în care raportul dintre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prognozat aplicând formula și câştigul salarial mediu brut lunar este mai mic de 52%, se negociază în cadrul Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, în funcție de rezultatul formulei și de nivelul orientativ de 47%-52% al ponderii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câştigul salarial mediu brut.
Rezultatul din formula de calcul pentru 2026 este de 4326 lei. 50% din câștigul salarial mediu brut înseamnă 4590 lei iar 52% înseamnă 4774 lei. Rezultă că intervalul de negociere va fi cuprins între 4326 lei și 4774 lei, cu respectarea principiului salariului minim european (adică 50% din câștigul salarial mediu) la 4590 lei. Având în vedere salariul minim brut de 4050 lei din prezent, înseamnă că a ajunge la 4326 lei presupune o creștere de 6,8%, la 4590 lei o creștere de 13,3% iar la 4774 o creștere de 17,9%.
Consider că varianta ce trebuie aleasă în mod rațional este cea de 4590 lei (cu menținerea celor 300 lei netaxați), un nivel aliniat cu valorile europene de solidaritate, justiție socială și echitate, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă. România are nevoie de asigurarea unui minim de stabilitate socială, povara nu trebuie să cadă pe umerii celor cu venituri mici, așa cum observăm efectul de până acum al măsurilor de austeritate. Guvernul României este învestit să mențină un echilibru social, pentru a minimiza riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români.
Iată 15 argumente pentru creșterea salariului minim la 4590 lei de la 1 ianuarie 20261. Guvernul este obligat prin legea fundamentală a țării – Constituția României ”să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent” (art 47 (1)). Una dintre lecțiile pe care ar trebui să le învățăm din consolidările fiscal-bugetare implementate de țările UE în ultimii 20 de ani ar fi aceea că ” O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public are nevoie de justiție socială – adică împărțirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili” șl, așa cum arată și FMI, că ”fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie, generând adversitate la reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela plasa de siguranță”. (detalii AICI)
2. România ar demonstra neseriozitate dacă nu ar aplica creșterea salariului minim conform formulei și reglementărilor în vigoare. Tocmai ce s-a validat în fața Comisiei Europene că am implementat jalonul 392 din PNRR privind instituirea unui mecanism și a unei formule predictibile privind evoluția salariului minim. Formulă obiectivă, cifre reci, corelație cu productivitatea muncii și inflație, acord Patronate – Sindicate – Guvern s.a.m.d
3. Protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici. Cei 840.000 de angajați cu normă întreagă plătiți la salariul minim (1.033.000 dacă îi luăm în considerare și pe lucrătorii din construcții, care au un salariu minim brut mai ridicat, de 4582 lei), resimt deja o reducere dramatică a puterii de cumpărare (estimare de minus 13% având în vedere creșterea explozivă a prețurilor și coșul de consum specific lor). Creșterea salariului minim brut la 4590 lei ar compensa această scădere a puterii de cumpărare.
4. România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro dintre cele 22 țări UE care implementează acest instrument de politici publice. Mai mici sunt in Letonia, Ungaria și Bulgaria, dar toate au anunțat programe de creștere a salariului minim (Infografic 1).
În ceea ce privește salariul minim la paritatea puterii de cumpărare, România se află pe locul 12 clasamentul țărilor UE care implementează salariul minim (Infografic2).
5. România are una dintre cele mai mari ponderi ale salariatilor cu venituri mici in total salariați din UE. Circa 15,4% dintre salariați sunt plătiți la salariul minim. Ponderea este aproape dublă în comparație cu media UE. În Germania, 4% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim, în Slovenia (14,1%), Bulgaria (14,8 %), Polonia (12,1 %) iar Franţa (9,6 %).
6. În ceea ce privește câștigurile nete anuale ale lucrătorilor cu 50% din câștigul mediu net anual, România se află, din nou, pe penultimul loc în UE. Câștigul net anual obținut în România de o persoană singură, fără copii (cu venit de 50% din câștigul net mediu), este la 37% din media UE 27 la acest indicator. (Infografic 3)
7. Costul orar al forței de muncă (brut) in România a fost in anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27 (Infografic 4).
8. România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27 (In work at-risk-of-poverty rate). Mulți români au un loc de muncă cu normă întreagă, dar cu toate acestea se află sub pragul de sărăcie. Ponderea lucrătorilor care au venituri ce se află sub pragul stabilit pentru risc de sărăcie în total lucrători este de 10,7% în România (de la 15% în anul 2023), media UE este de 8,2%, Bulgaria are 12,1%, Cehia 3,7%, Ungaria 7,0%, Polonia 9,3%. Suntem pe locul 4 în UE, după Luxemburg, Bulgaria și Spania. (Infografic 5)
9. La productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27. Cu toate că analiza poate fi detaliată riguros, datele Eurostat indică ceva clar: avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27. (Infografic 6)
10. Conform ultimelor date oficiale Eurostat, România se află la 74% din productivitatea medie orară a UE27, peste Portugalia (71,2%), Ungaria (70,1%), țările baltice, Polonia (65,7%), Bulgaria (56,3%) sau Grecia (56,2%). (Infografic 7)
11. Productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda). (Infografic 8)
12. Datele oficiale Eurostat arată că productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27. (Infografic 9)
13. Conform principiilor europene, creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costurile vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung Romania la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024 (ultimele date publicate https://romania.fes.de/ro/e/comunicat-de-presa-actualizarea-cosului-minim-de-consum-pentru-un-trai-decent.html)
14. Este un mit faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor. (Infografic 10)
15. Este un mit faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Datele statistice oficiale, reale, arată contrariul. (Infografice 11 și 12).
În concluzie, creșterea salariului minim în România este esențială pentru menținerea unei plase de siguranță pentru lucrătorii cu venituri mici, protejarea puterii de cumpărare a acestora, asigurându-le astfel un nivel minim de trai și reducerea riscului de sărăcie în muncă. Creșterea salariului minim ar ajuta la reducerea inegalităților economice și sociale, ar reflecta creșterea productivității muncii din ultimii ani, contribuind la justiția socială și economică. O creștere a salariului minim reprezintă și un stimul pentru consumul intern – deja volumul vânzărilor a scăzut în Romania cu 7% într-o singură lună (cea mai mare cădere din UE) – știut fiind că lucrătorii cu venituri mici au o înclinație mare spre consum de bunuri produse intern. Și ar contribui și la reținerea lucrătorilor în țară. Un salariu minim mai mare poate motiva angajații, îmbunătățindu-le sănătatea, productivitatea și eficiența, conform teoriei salariului de eficiență. Astfel, angajatorii ar beneficia de forță de muncă mai dedicată și mai performantă.
Articolul ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Cristian Socol: 15 argumente pentru creșterea salariului minim în 2026 apare prima dată în Mediafax.
„Prin proiectul INEX-, România face un pas important spre o abordare modernă și integrată a cancerelor musculo-scheletale – o patologie rară, dar cu impact major asupra vieții pacienților. Este primul program național dedicat formării specialiștilor în acest domeniu complex, coordonat de Spitalul Universitar de Urgență București și cofinanțat din fonduri europene prin Programul Sănătate 2021–2027”, arată Ministerul Sănătății.
Cursurile includ sesiuni teoretice și practice susținute de specialiști din ortopedie, oncologie, radiologie, reumatologie și anatomie patologică și vor avea loc la București, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Iași, Constanța, Oradea, Sibiu și Brașov.
Prin acest proiect, 800 de medici români, din ortopedie, oncologie, radiologie, reumatologie și anatomie patologică, vor fi instruiți în centre universitare din întreaga țară pentru a lucra în echipă, cu protocoale standardizate și tratamente personalizate pentru fiecare pacient.
Proiectul mai cuprinde și elaborarea de ghiduri medicale și proceduri clare, menite să reducă timpul de la diagnostic la tratament și să crească șansele de vindecare ale pacienților cu cancere musculo-scheletale.
Bugetul proiectului este de aproape 20 de milioane de lei, iar cofinanțarea UE depășește 16 milioane de lei.
Articolul Ministerul Sănătății: 800 de medici, instruiți în domeniul cancerelor musculo-scheletale apare prima dată în Mediafax.
Acesta a avut magnitudinea 4 și s-a produs la adâncimea de 5 kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Satu Mare (22 km), Baia Mare (34 km), Zalău (55 km).
Județul Satu Mare are două zone cu risc seismic. Vorbim despre zona Careiului și de aliniamentul Halmeu-Livada, unde există mai multe epicentre. Fiind o zonă de câmpie, cutremurele de suprafață sunt cele mai periculoase.
Totuși, zona nu este cunoscută pentru cutremure. Fiind considerat un județ sigur de o hartă publicată acum ceva timp de INFP.
Raportul s-a bazat pe evaluarea istoricului seismelor din România. Concluziile au arătat că județele Timiș, Caraș Severin, Satu Mare și Constanța sunt cele mai sigure locuri, în cazul unui cutremur. La fel stă situația și la granița dintre județele Suceava și Maramureș.
Articolul Cutremur neobișnuit cu magnitudinea 4 în Satu Mare apare prima dată în Mediafax.
Curtea Supremă a Australiei a respins apelul influenceriței americane Candace Owens, confirmând decizia guvernului de a-i refuza viza de intrare în țară, motivând că aceasta ar putea „incita discordie”, notează Reuters.
Candace Owens, cunoscută pentru pozițiile sale de extremă dreapta a solicitat o viză pentru a suține o serie de evenimente în Australia în noiembrie 2024.
În octombrie, Ministerul de Interne condus de Tony Burke, i-a respins cererea, invocând încălcarea Legii Migrației.
Owens a contestat hotărârea, susținând că respingerea vizei îi încalcă libertatea de exprimare politică, un drept implicit în sistemul constituțional australian.
Curtea Supremă a respins însă argumentul, precizând că libertatea de comunicare politică nu este un „drept personal absolut”
Decizia a fost motivată de istoricul public al lui Owens, care include afirmații considerate negaționiste privind Holocaustul, comentarii islamofobe și poziții ostile față de comunitățile LGBTQIA+, mișcarea Black Lives Matter și campaniile de vaccinare.
Cazul urmează unei decizii similare luate în iulie 2025, când autoritățile australiene au anulat viza rapperului american Ye (Kanye West), acuzat că promovează ideologii naziste prin melodia „Heil Hitler”.
Articolul Candace Owens a fost interzisă în Australia, după ce Curtea Supremă i-a respins apelul apare prima dată în Mediafax.
Un studiu recent avertizează că legăturile sociale pot avea un rol important în evoluția bolii oncologice.
Cercetătorii au demonstrat că pacienții cu cancer care trăiesc singuri sau se simt izolați social prezintă un risc mai ridicat de deces, din cauza cancerului, dar și din alte motive.
Cercetarea, publicată în revista BMJ Oncology medical journal, arată că persoanele singure au un risc cu 34% mai mare de deces din orice cauză și cu 11% mai mare de moarte din cauza cancerului.
Studiul a fost realizat de o echipă din Canada și s-a bazat pe date din 16 cercetări anterioare. Acestea au au inclus peste 1,6 milioane de oameni din Canada, Anglia, Finlanda, Franța, Irlanda, Japonia și Statele Unite.
„Aceste constatări sugerează împreună că singurătatea și izolarea socială pot influența rezultatele cancerului dincolo de factorii biologici tradiționali și cei legați de tratament”, au spus cercetătorii.
Izolarea socială și singurătatea nu sunt același lucru.
O persoană este izolată atunci când nu are legături sau contacte cu alții, iar o persoană singură este cea care se simte deconectată sau distantă de ceilalți.
Cercetătorii mai cred, de asemenea, că singurătatea poate declanșa stres, ce slăbește sistemul imunitar și provoacă inflamație, ceea ce poate agrava cancerul.
Boala poate afecta și sănătatea mintală. Pacienții pot avea stări de tristețe, pot simți că nimeni nu îi înțelege sau pot suferi de oboseală și probleme de concentrare cauzate de tratamentul lor.
Numărul cazurilor de cancer crește în toată lumea. Până în 2050, specialiștii se așteaptă ca noile cazuri să fie cu aproape 75% mai multe, mai ales în țările mai sărace, din cauza îmbătrânirii și creșterii populației.
Articolul Singurătatea poate crește riscul de deces din cauza cancerului apare prima dată în Mediafax.
Este vorba de o acțiune de anvergură cu utilizarea dronelor achizițioanate prin PNRR.
Printre obiectivele acțiunii se numără depistarea arderilor ilegale de deșeuri, precum și gestionarea deșeurilor de către agenții economici.
La acțiunea din Sintești participă aproximativ 120 de persoane din Garda de Mediu, Jandarmeria Română și IPJ Ilfov.
33 de comisari sunt prezenți la acțiune, cu 10 autoturisme și cu sprijinul a 67 de lucrători din cadrul IJJ Ilfov și Gruparea de Jandarmi Ploiești. Două echipaje ale Poliției Rutiere precum și 6 echipaje de Ordine Publică din cadrul IPJ Ilfov, respectiv 18 polițiști, sprijină de asemenea acțiunea.
Articolul Acțiune cu drone pentru depistarea arderilor ilegale de deșeuri în Ilfov apare prima dată în Mediafax.
Directorul Dispecerului Energetic Național a explicat, într-un amplu răspuns pentru Mediafax, cum au evoluat centrele de producție și consum de energie electrică în România, începând din anii de vârf ai construcției României socialiste, când duduia industria, până în prezent, după valuri semnificative care și-au pus amprenta pe modul în care se produce, circulă și se consumă curentul electric.
Virgiliu Ivan a detaliat care sunt în prezent cele mai mari provocări ale sistemului energetic național și care sunt estimările sale avizate privind producția și consumul de energie al României.
Paradigma de dinainte de 1990„Dacă vorbim de o radiografie a sistemului electroenergetic de dinainte de ’89 și a celui din prezent, eu aș întreba: când credeți că sistemul energetic, în special infrastructura rețelei electrice de transport, era mai puternic, în trecut sau acum? În trecut, erau multe centre de consum industrial față de ceea ce este acum. Voi începe cu niște concluzii: sistemul energetic actual în special, repet, infrastructura rețelei electrice de transport, este mai puternic în prezent față de trecut, deși în trecut consumul de energie electrică era mai mare față de cel din prezent”, a explicat Virgiliu Ivan.
Potrivit șefului DEN, înainte de ’89, consumul ajungea la 12.500 MW, cu parametrii energiei electrice sub cei normali, nu vorbesc de cei nominali, sub parametrii normali. După anii ’90, s-a făcut un studiu de recalculare a consumului de energie electrică, cât ar fi fost, dacă sistemul ar fi funcționat la parametrii nominali, însemnând frecvență de 50 de Hz și nu frecvențe scăzute de 49 – 48 chiar spre 47 de Hz la un nivel al tensiunilor apropiat de cel normal. Și din acest studiu a rezultat că am fi avut un consum de 14.500 MW, astăzi ajungem la un consum de 9.000 MW iarna.
„Am avut în luna februarie anul acesta de exemplu, când a fost ger, aproape 9.000 MW, deci suntem cu cel puțin 3.000 – 3.500 MW ca și consum, mai puțin față de anii de dinainte de Revoluție. Cea mai mare parte a diferenței vine din industrie. Și, cu toate acestea, în condițiile actuale, în care sistemul este mai puternic decât în trecut, avem mai multe probleme ca în trecut, deși în prezent avem un consum de energie electrică mai mic, avem o rețea electrică de transport mai dezvoltată față de anii de dinainte de ’90, când consumul de energie electrică era mai mare, iar sistemul nu era așa de dezvoltat și, totuși, acum sunt mai multe probleme”, a detaliat directorul DEN.
Virgiliu Ivan precizează că se referă la problemele legate de capacitatea de transport a rețelei și nu la dificultățile majore din trecut, generate de deficitul enorm de energie electrică dintre producția și consumul de energie electrică, deficit care făcea ca sistemul să funcționeze la o frecvență cu mult sub limitele normale, ceea ce conducea la activarea descărcării automate a sarcinii la scăderea frecvenței (DASf) și chiar la aplicarea deconectărilor manuale.
„Aproape nimic nu era la voia întâmplării”Schimbarea uriașă care s-a produs ține de planificare și dezvoltarea coordonată a sistemului, explicaă Virgiliu Ivan pentru Mediafax.
„Este un paradox: consum mai mare de energie electrică și sistem mai puțin dezvoltat, față de prezent când sistemul are un consum mai mic, este mai dezvoltat și sunt mai multe probleme. Unde e diferența? Diferența provine din faptul că înainte totul se gândea sistematizat, centralizat. Aproape nimic nu era la voia întâmplării, iar dezvoltarea sistemului energetic în ansamblul lui se făcea coordonat, adică se stabilea o locație de consum, se stabileau centralele din zona respectivă, se stabilea care este dezvoltarea rețelelor electrice de transport și de distribuție. În trecut totul era gândit, era centralizat. Alte diferențe mari erau că, în general, consumul de energie electrică era ca pondere undeva la 20 % – casnic, 80% – industrial. Acum ponderea este undeva jumătate – jumătate. Deci a crescut ponderea consumului casnic și a scăzut ponderea consumului industrial”, detaliază șeful DEN.
De exemplu, înainte de 1990, când se trasa planul unei platforme industriale mare, atunci în mod implicit în aceeași locație se dezvolta și o centrală electrică, care asigura nu doar energie electrică, dar și abur, pentru că în general cam toate procesele industriale necesitau și aburi industriali, iar totul se producea și se consuma local.
„Cei care au dezvoltat sistemul și partea de centrale, și partea de rețele electrice au fost cei de la Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE), iar ei au fost vizionari în sensul în care au gândit foarte multe linii electrice de transport ca și construcție pentru nivelul de tensiune de 400 kV, deși ele au funcționat – unele și până în zilele noastre – la un nivel de tensiune inferior, de 220 kV”, explică Virgiliu Ivan.
Această viziune strategică, preventivă, a ajutat la dezvoltarea ulterioară a rețelelor.
„Totul s-a făcut având în vedere evoluția consumului de energie electrică din anii ’70 – ’80, care era în continuă creștere și atunci gândirea a fost aceasta: categoric este nevoie de mai multă energie electrică. Dacă astăzi funcționăm cu tensiunea de 400 kV, în trecut se funcționa cu tensiunea de 220 kV, pe anumite rețele/linii electrice, deși ele au fost construite la 400 kV și, ulterior, pe măsură ce necesitățile sistemul au crescut s-a trecut la tensiunea de 400 kV. De exemplu, o arteră foarte importantă de la Sibiu Sud – Mintia – Arad și mai departe către Ungaria a funcționat până în anul 2000 la nivelul de tensiune de 220 kV și, odată cu dezvoltarea interconexiunilor, retehnologizările stațiilor Transelectrica și a stației Mintia care ținea de centrală, s-a trecut la nivelul de tensiune de 400 kV”, a detaliat șeful DEN.
La fel s-a întâmplat în cazul axului din Moldova Gutinaș – Bacău Sud – Roman Nord – Suceava, care a funcționat până în iunie 2008 la 220 kV, el fiind construit la 400 kV. Atunci când s-au retehnologizat stațiile din Moldova s-a trecut și la nivelul de tensiune superior de 400 kV, adică la tensiunea pentru care a fost construite.
Potrivit lui Virgiliu Ivan, tehnic, o linie de 220 kV are o capacitate de transport cu conductoare normale, nu speciale, undeva la 300 – 350 MW. În schimb, o linie de 400 kV are în jur de 1.100 – 1.300 MW. Deci, capacitatea pentru o linie de 400 kV este de trei – patru ori mai mare față de capacitatea aceleiași linii funcționând la nivelul de tensiune de 220 de kV.
În plus, acum Transelectrica lucrează la un proiect foarte amplu de trecere la 400 kV a axului Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu. Este un ax la care chiar acum se lucrează, se fac lucrările pregătitoare treceri de la tensiunea de 220 kV la 400 kV, corelat și cu dezvoltarea rețelei electrice de transport de la Cernavodă – Gura Ialomiței – Stâlpu, pentru a mai avea o cale de evacuare a energiei electrice din zona Dobrogea.
„Vreau să vă spun că în trecut, gândirea și dezvoltarea au fost pentru ceea ce va urma, dar la momentul respectiv funcționarea s-a făcut la un nivel de tensiune mai redus. Și asta pentru că rețeaua permitea, pentru că erau centre de consum industrial foarte mari, cu producție de energie electrică în imediata vecinătate”, a subliniat Virgiliu Ivan.
Un exemplu este cum a fost la Ploiești unde era o mare platformă industrială, erau nouă grupuri de 50 MW, de 100 MW, de 200 MW, la Borzești, platforma de lângă Gutinaș, și acolo platformă industrială foarte mare, în general platforme chimice și petrochimice, și tot așa, erau opt grupuri în total de 50 MW și de 200 MW, care alimentau cu energie electrică. De asemenea, la Govora, platformă industrială mare, vreo 150 MW consum, avea o producție locală. În Oltenia erau foarte multe centre de consum, în imediata vecinătate aflându-se centralele de la Ișalnița, Turceni și Rovinari.
„Deci, prin faptul că în același loc aveai și consum și producție de energie electrică, impactul asupra rețelei electrice era unul redus. Și rețeaua electrică făcea față în condițiile în care nivelul de dezvoltare era mai mic”, explică șeful DEN.
Ce a adus Revoluția din 1989 în sistemul energeticCăderea regimului comunist a dus la prăbușirea industriei, implicit a scăderii consumului noncasnic, și o dezvoltare a liniilor electrice, pe lângă cele care au trecut de la 220 kV la 400 kV.
Șeful DEN a detaliat noile trasee de transport de după 1990, precum Linia Electrică Aeriană (LEA) Slatina – Drăgănești Olt sau Linia Electrică Aeriană Arad – Năbab – Bekescsaba. O linie care a funcționat până în anul 2000 și ceva la 220 kV era Roșiori – Oradea Sud.
„Zona Bihor s-a dezvoltat din punct de vedere al consumatorilor de energie electrică și a fost nevoie de trecerea la 400 kV. Revenind la alte linii noi Arad – Năbab – Bekescsaba, Năbab – Oradea Sud e finalizată, a apărut linia de 400 kV Porțile de Fier – Reșița – Pancevo, ambele circuite, Cenavodă – Gura Ialomiței – Stâlpu. Sunt și alte câteva linii de 400 kV aflate în construcție sau la care avem contracte încheiate pentru execuție și suntem în faza de finalizare a proiectelor tehnice și obținerea tuturor avizelor, acordurilor și autorizațiilor”, a spus Virgiliu Ivan.
În construcție sunt Linia Electrică Aeriană (LEA) de 400 kV Smârdan – Gutinaș, LEA 400 kV Reșița – Timișoara, LEA 400 kV Suceava – Bălți, aflată în faza de finalizare a proiectului tehnic și apoi începe execuția. LEA 400 kV Gădălin – Suceava este o altă linie foarte importantă, în zona de nord la care Transelectrica are contract de execuție; LEA 400 kV Medgidia Sud – Constanța Nord, o linie pentru care de asemenea există un contract de execuție. Această linie are o un rol local pe zona Dobrogea, care este o zonă cu foarte multe centrale regenerabile, plus Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, pentru că distribuie mult mai echilibrat fluxurile de energie electrică în rețeaua de transport din zona Dobrogea.
„Ce s-a produs după anii ’90 a fost reducerea destul de abruptă a consumului industrial, a fost o ieșire masivă din funcțiune a marilor combinate, a marilor centre de consum. Consumul implicit a scăzut foarte mult până în anul 2000, după care a început să crească, cu câteva excepții, când au apărut diverse crize, cum este cea la nivel mondial, criza economică din 2007 – 2008, iarăși în 2013, când a intrat în insolvență Hidroelectrica și faptul că n-a mai fost energie suficientă în piață a făcut ca anumiți consumatori să-și reducă consumul, apoi a venit pandemia din anul 2020 iarăși cu reducere de consum”, a explicat Virgiliu Ivan.
Potrivit șefului DEN, în general, trendul din anul 2000 până în 2020 a fost unul crescător. „După anul 2020, consumul a înregistrat și creșteri și scăderi, date de mai mulți factori: pandemia din 2020, apoi faptul că a apărut criza energetică, criza gazelor naturale, apoi războiul și tot timpul au fost frământări în perioada ultimilor ani”, spune Virgiliu Ivan.
Primul val al regenerabilelorScăderea masivă a industriei și a ponderii acesteia în consum a fost prima schimbare majoră după 1990, România fiind o țară energofag, dar primul fenomen semnificativ din sistemul energetic a fost cel al regenerabilelor, în special în perioada 2009 – 2013, cu apariția centralelor eoliene. Ele s-au instalat, s-au cantonat în special în zona Dobrogea. Mai sunt câteva centrale în zona Vaslui – Huși și una mai mare în zona Caraș – Severin.
„Și atunci, dezvoltarea sistemului nemaifiind dictată de o gândire centralizată, strategică la nivel național, ci a fost dictată de dezvoltări individuale, de evoluții particulare, bazate pe decizii comerciale ale entităților private. Un prim impact l-a avut instalarea unei puteri de vreo 2.800 MW în centralele electrice eolienele din zona Dobrogea – Bărăgan, care pe lângă cele două unități de la Cernavodă, care mai înseamnă 1.400 MW, atunci când bate vântul face ca rețeaua electrică din zona Dobrogea și zonele limitrofe, Bărăgan și către Moldova, să se congestioneze”, explică șeful DEN.
Zona Dobrogei, puternic excedentară atunci când bate vântul, conduce la evacuarea unei cantități mari de energie electrică către celelalte zone: o parte se duce către București, o parte către Moldova, altă parte traversează Carpații pe liniile electrice de transport, se duce în Transilvania sau la export către Bulgaria sau către Ucraina și Republica Moldova, după anul 2022.
„Am asistat practic, începând cu anul 2009, la apariția celui de-al doilea pol mare de producție de energie electrică, ceea ce a făcut ca încărcările rețelelor electrice, a liniilor electrice de transport să crească din ce în ce mai mult. În zona Dobrogea aveam din anul 1996 Unitatea 1 și din anul 2007 Unitatea 2. Această zonă are un consum de aproximativ 400 MW, deci cele două județe Constanța și Tulcea au împreună 400 MW și când se produc 3.000 – 3.500 MW, de aproape 10 ori mai mult, 3.000 MW trebuie să-i evacuăm către alte zone. Deci, dezvoltarea sistemului energetic nu a mai ținut cont de corelarea între producție și consumul de energie electrică din zona respectivă”, a explicat șeful DEN.
Primul pol de producție de energie ridică electrică, odată cu reducerea consumului industrial și înainte de apariția celui din Dobrogea, a fost zona Olteniadar, explică Virgiliu Ivan, avantajul în acest caz a fost că rețeaua a fost și este una foarte bine dezvoltată, cu legături către către București, legături către Bulgaria și către centrul României.
„După anii ’90, odată cu reducerea consumului industrial, Oltenia a devenit un pol foarte important pentru că aici erau centralele pe cărbune de la Rovinari, de la Turceni, de la Ișalnița, de la Craiova, plus amenajările hidroenergetice mari, cele mai mari sunt tot în Oltenia, Porțile de Fier, amenajările de pe Olt, Cerna – Motru – Tismana etc. Și aici producția de energie electrică atingea valori foarte mari, dar rețeaua electrică de transport a făcut față pentru că și dezvoltarea rețelei electrice de transport în zona aceasta a fost una la un nivel destul de ridicat. Singurele probleme înregistrate în zona Oltenia au fost cele de pe axa de evacuare de la Porțile de Fier la Reșița, care e o axă dublu circuit de 220 kV”, spune șeful DEN.
A urmat Dobrogea, ceea ce a condus la trasarea unei noi hărți a sistemului energetic național.
„Al doilea pol de producție mare a devenit Dobrogea, odată cu centralele electrice eoliene din primul val și, pe măsură ce s-au scos din funcțiune centrale clasice – din diverse motive, în special tehnice, nu mai corespundeau din punct de vedere tehnic, apoi de mediu și așa mai departe – producția de energie electrică s-a concentrat foarte mult pe zona de sud a României, în cei doi poli de energie electrică”, explică șeful DEN.
Spre deosebire de zona de sud, în jumătatea de nord a țării, dacă e să tragem o linie de demarcație între zona de sud și zona de nord, pe linia Carpaților Meridionali, se realizează doar aproximativ 20% din producția totală de energie electrică, în timp ce în sud se produce 80%. Bineînțeles, acolo nici consumul nu este unul foarte ridicat, dar au început să apară tranzite de energie electrică dinspre zona de sud către zona de nord. Pentru consolidarea rețelei, Transelectrica dezvoltă linii precum LEA 400 kV Smârdan – Gutinaș, axa 400 kV Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Arad.
Ce a adus piața unică de energie electricăDupă aderaraea României la blocul comunitar și apariția pieței unice a energiei, creșterea necesității de interconectare la granițe a adus noi provocări pentru rețeele.
„Un nou fenomen a început să aibă o pondere foarte, foarte mare începând, să spunem, cu anii 2010 – 2015 este piața de energie electrică, piață care are ca și cerință majoră dezvoltarea interconexiunilor, a capacităților transfrontaliere. Este foarte important de știut că, pe lângă apariția centralelor electrice regenerabile eoliene, pe zona Dobrogea, cu concentrarea lor pe o zonă restrânsă, pe un areal mic ca suprafață, un alt fenomen cu impact asupra funcționării sistemului a fost dat de creșterea și de aceste cerințe de creștere a capacităților transfrontaliere”, explică șeful DEN.
Cerințele mari sunt pe granițele comunitare, pe cele cu Bulgaria și pe cele cu Ungaria, de a crește permanent capacitatea și acesta a făcut ca, față de acum zece ani, capacitatea de transport să crească de la aproximativ 1.400 MW la peste 4.000 MW bidirecțional și import, și export de energie.
„Dacă prin 2015 – 2016 aveam doar 1.400 MW capacitate de import – export, acum am ajuns la 4.000 – 4.500 MW capacitate de import – export. Și acum, imaginați-vă că putem fi în următoarea situație și de câteva ori pe an chiar suntem în situația aceasta: să avem producție foarte ridicată pe zona de sud și peste această producție să se suprapună fluxuri transfrontaliere care vin de la sud de România, din zona de sud – est a Europei, din zona Balcanilor și care se duc către Europa centrală și de vest și mare parte din această energie electrică tranzitează România. Deci se cumpără, să zicem din vestul Europei, iar noi avem obligația să eliberam coridorul respectiv pe principii comerciale”, a precizat Virgiliu Ivan.
Cele două fenomene, de integrare centrale regenerabile – eolian pe zona Dobrogea, plus creșterea acestor capacități transfrontaliere, au făcut ca fluxurile de la sud la nord prin România să crească considerabil și să fie permanent nevoie să se planifice dezvoltarea rețelei electrice de transport: linii noi, întărirea rețelei, reconductorări de linii, ceea ce înseamnă creșterea capacității cu 50 % a axei 220 kV de la Urechești până la Hașdat, Urechești – Târgu Jiu Nord – Paroșeni, Baru Mare – Hașdat, care acum are o capacitate de 300 MW și Transelectrica vrea să o ducă la cel puțin 450 MW.
Tranzacțiile comerciale au ca principiu prețul energiei electrice. Iar cele două fenomene amintite, în special, au făcut ca prin rețeaua electrică de transport să apară fluxuri, tranzite care trec și doar traversează teritoriul României, o mare parte a energiei nu rămâne în România”, explică șeful DEN.
Primul val de centrale fotovoltaice și apoi prosumatoriiRevenind la evoluțiile care au condus la transformarea sistemului, în ultimii ani vorbim de centralele fotovoltaice și de prosumatori.
Primul val de centrale fotovoltaice a fost în perioada anilor 2011 – 2013 și atunci s-au pus în funcțiune aproximativ 1.300 – 1.400 MW și prosumatorii, în 2022 primii și, apoi a doua generație de centrale fotovoltaice.
Avantajul este, spune Virgiliu Ivan, că acestea sunt mai bine distribuite pe teritoriul României, prosumatorii sunt prezenți în toată țara, nu numai pe anumite zone.
Centralele fotovoltaice au concentrare mai mare pe zona de sud, dar sunt centrale fotovoltaice și pe zona de nord – vest, care e una deficitară, astfel că producție fotovoltaică și de la prosumatori au ajutat la reducerea tranzitelor, a fluxurilor din sistemul nostru, dat atât de necesarul nostru de consum, dar și pentru asigurarea fluxurilor transfrontaliere.
La întrebarea Mediafax, Virgiliu Ivan spune să subiectul prosumatoriilor implică o întreagă discuție, și cu argumente pro, și contra.
„Este nevoie de o dezbatere mult mai aplicată. În principal, în situații precum cea de Paște de anul acesta, când a fost consumul foarte mic, producție mare, soare afară, au ajutat, dar sunt și aspecte care nu au fost luate în considerare, care nu au fost tratate corespunzător și care ne ridică probleme la nivelul nostru, al operatorilor de rețele electrice și la distribuție și la transport”, explică Virgiliu Ivan.
Potrivit șefului DEN, sunt câteva probleme, provenite din faptul că nu au avut niște restricții în funcționare în anumite situații, ceea ce face ca acestea să aibă impact negativ asupra funcționării rețelelor electrice și a sistemului energetic în ansamblu. De exemplu, în afară de excedentul de energie electrică, apare problema nivelului de tensiune.
„Poate că o prevedere legală ca și ei să participe la reglajul de tensiune în sistem, chiar la nivelul de tensiune de 0,4 kV, la care sunt racordați, ne-ar fi ajutat și pe noi, și pe operatorii de distribuție și atunci impactul ar fi fost mult mai scăzut. Altă cerință, de exemplu, este că nu s-au dezvoltat concomitent sau, cel puțin în ultima perioadă, cu stocare de energie electrică și de aici încolo ar trebui ca toate programele acestea la nivel național, de dezvoltare de instalații de prosumatori să conțină obligatoriu și stocare, pentru că producția lor este mare pe timpul zilei, iar seara aportul lor este zero. Dacă ar veni și cu sisteme de stocare, ar ajuta în sensul în care o parte din consumul de energie electrică ar fi asigurat din producția proprie, din bateria care se instalează în același loc cu panourile fotovoltaice. Poate că trebuia acordată și o limitare în ceea ce privește puterea instalată la prosumator, corelată cu consumul individual”, explică șeful DEN.
Provocarea în acest caz este că, în general, energia regenerabilă este impredictibilă, este volatilă și este nevoie de aplicații de programe de prognoză, care bineînțeles că au o acuratețe mai bună sau mai rea în anumite situații.
„Pentru aceasta trebuie să dispunem de rezerve în sistem, fie la creștere, fie la reducere de putere, care să preia variațiile respective, pentru că una dintre obligațiile pe care le avem ca operator de transport și sistem, care funcționează interconectat este de realizare permanentă a echilibrului între producție, consum și soldul transfrontalier. Deci, noi trebuie să funcționăm echilibrat în raport cu celelalte țări cu care funcționăm interconectat sincron în Europa”, a subliniat Virgiliu Ivan.
Sunt și situații, cum e vara, pe timpul zilei, când este soare, când avem excedent foarte mare de energie electrică.
„Anul trecut s-a văzut că excedentul acesta a condus la prețuri în Piața de Echilibrare foarte mari, la dezechilibre, costuri cu dezechilibrele foarte mari. De aceea spun că această dezvoltare a prosumatorilor are și avantaje, dar și dezavantaje, iar de aici încolo consider că e nevoie de dezbatere și de impunerea, prin lege, a anumitor condiții, restricții. Nu se poate într-un sistem să se injecteze fără limită, fără răspundere. Aceasta ar fi principala provocare pentru prosumatori”, spune șeful DEN.
Pentru centralele fotovoltaice, provocările sunt în piață, pentru că ele trebuie să funcționeze după cerințele pieței de energie electrică și, atâta timp cât răspund comercial, nu ridică probleme speciale. Sunt și alte aspecte tehnice, deoarece au impact în funcționarea sistemului, conduc la instabilitate, la reducerea inerției sistemului, de exemplu.
„Provocarea cea mai mare a sistemului este dată de creșterea destul de accelerată a producției regenerabile, care înseamnă în special volatilitate, impredictibilitate în funcționarea sistemelor și piața de energie electrică, care ne cere ca permanent să creștem capacitățile transfrontaliere, capacitatea de interconectare, pentru a putea permite tranzite de energie electrică. Este vorba despre obiectivul Uniunii Europene de a avea o piață unică de energie”, precizează șeful DEN.
Acest obiectiv înseamnă să poți vinde sau cumpăra energie electrică indiferent de locația geografică, indiferent de țara în care funcționezi, în care ești racordat, deci să nu mai existe nicio barieră, similar Schengenului, în fața tranzitului energiei energia electrice, care, să spunem, ar putea ajunge din Spania către România sau din România către Spania și Portugalia.
Ce urmează pentru sistemul energetic naționalSursa: Transelectrica
Rugat să își spună părerea avizată despre viitorul sistemului energetic, și pe fondul discuțiilor privind închiderea centrelor pe cărbune, Virgiliu Ivan a confirmat că acestă reducere a producției s-ar resimți.
„Legat de perspectivele de consum și de producție, în condițiile în care în această iarnă se vor închide centralele pe cărbune, vom avea probleme. Atât concluziile Studiului de Adecvanță, cât și tonul discuțiilor cu Comisia Europeană sunt ca trei dintre cele cinci grupuri de la Complexul Energetic Oltenia să rămână în funcțiune. Trei din cinci, pentru că unul dintre ele se va retrage definitiv din exploatare cu data de 1 ianuarie și discuțiile sunt să rămână trei grupuri în operare comercială, iar celelalte două încă sunt încă în discuție. Asta înseamnă un aport undeva la 750 – 800 MW, undeva la 8 – 10 % din consumul la nivel național, ceea ce contează. Se fac eforturi, Ministerul Energiei depune eforturi, suntem angrenați și noi în toate aceste discuții”, a declarat Virgiliu Ivan.
În ceea ce privește consumul, șeful DEN susține atragerea de consumatori cu valoare adăugată.
„Dacă vorbim de consum, trebuie să vorbim obligatoriu de consumator. Toate aceste investiții în sistemul electroenergetic sunt plătite de către consumatori și trebuie să avem grijă de consumatori. Și când zic consumatori, nu mă refer la noi, ca persoane fizice, mă refer, în special, la consumatorii industriali, pentru că de acolo vine creșterea economică: locuri de muncă, venituri, dezvoltare locală sau națională. Degeaba crește consumul individual casnic, dacă nu apare și o tendință, o creștere economică care să ducă la apariția de noi consumatori”, consideră șeful DEN.
Potrivit acestuia, toate investițiile care se fac în producția de energie electrică – centrale electrice, eoliene, fotovoltaice, centrale pe gaze naturale care apar, dezvoltările de rețele, de distribuție și de transport – au costuri care sunt suportate și vor fi suportate de către consumatori.
„Dacă baza acesta a consumatorilor se reduce, atunci și impactul individual al fiecărui consumator va crește. Politicile statului ar trebui să vizeze, în special, atragerea de consumatori, de consumatori industriali, de locuri de muncă, de bani la bugetul de stat sau la bugetul local. Deci dacă nu apar consumatori de energie electrică, toate aceste investiții vor fi greu de suportat de către un volum de consumatori din ce în ce mai mic”, a subliniat Virgiliu Ivan.
În acest context, șeful DEN a revenit la subiectul prosumatorilor, precizând că o dezbatere foarte serioasă și care trebuie generată este legată de faptul că apariția prosumatorilor a făcut ca plata tarifelor de rețea – de distribuție, de transport – contribuția la aceste plăți să fie din ce în ce mai redusă, prin faptul că, în prezent, tariful de rețea, de distribuție și de transport, se aplică la cantitatea de energie electrică consumată.
„Or, dacă fiecare dintre noi devenim prosumatori și nu mai preluăm energie electrică din rețea, nu mai plătim taxe, toate aceste investiții vor fi suportate de o bază de consumatori din ce în ce mai mică. Este același lucru ca la sistemul de pensii: pe măsură ce se reduce numărul de locuri de muncă și scade contribuția la bugetul de asigurări sociale, cu atât statul va avea probleme mai mari în asigurarea veniturilor pentru plata pensiilor. Același lucru se întâmplă și în cazul rețelelor electrice: prosumatorii aproape că nu mai plătesc tarife, deși ei sunt racordați la rețea și aici cred că ar trebui să vină prima modificare din modificarea tarifului și care ar trebui să fie unul binom, anume o componentă fixă dată de faptul că ești racordat la rețea, că ai solicitat o anumită putere a fi consumată sau injectată în rețea și o altă componentă dată de consumul și producția de energie electrică”, a declarat Virgiliu Ivan.
Șeful DEN amintește că pentru un operator de rețea nu este nicio diferență între un consumator pur, care nu are și o instalație de producere a energiei electrice și un prosumator.
„Faptul că ești racordat la rețea, că beneficiezi de serviciul rețelei electrice impune, în opinia mea, să și plătești acest serviciu. Dacă plătesc doar cei care nu sunt prosumatori, efortul lor va fi din ce în ce mai mare. Operatorul de rețea de distribuție, dacă are un incident, la fel intervine și pentru un consumator și pentru un prosumator. Deci nu se poate să nu iei în considerare aceste mecanisme și în perioada următoare este necesar să se corecteze aceste aspecte. Toți prosumatorii sunt racordați la rețea, ceea ce e un avantaj, pentru că, neracordat la rețea, un prosumator n-ar putea funcționa. Mai sunt unii cu baterii, care mai pot rămâne pe alimentarea din baterie, dar majoritatea nu pot rămâne și nu toate bateriile, sunt doar câteva tipuri de baterii, de invertoare care pot asigura funcționarea independentă de rețea”, a subliniat șeful DEN.
Noi mari proiecte – Iernut și Mintia – aproape e livrare, alte două – Unitățile 3 și 4 – în planTermocentrala Mintia / Sursa: Youtube
La întrebarea Mediafax, Virgiliu Ivan a analizat și impactul marilor proiecte aflate pe ultima sută de metri înainte să fie racordate la sistemul energetic național. Este vorba de centrala de la Iernut, carem după numeroase amânări de termene și două decizii de reziliere a contractului cu spaniolii de la Duro Felguera, sub umbrela Romgaz, este așteptată să crească producția de energie din România cu 430 MW, și centrala de la Mintia, contruită în locul vechii termocentrale, care, cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România.
„Dacă ne uităm la zona Ardealului, este o zona deficitară, acolo avem un singur grup la Iernut, care e vechi și care are fiabilitate scăzută și câteva centrale hidroelectrice. Aceasta înseamnă că zona Ardealului este una deficitară, iar odată cu apariția centralei noi de la Iernut, a centralei de la Mintia, așteptările noastre sunt de îmbunătățire a funcționării la nivelul sistemului, de creștere a siguranței, a stabilității sistemului, prin faptul că sunt două centrale care vin pe o zonă deficitară, echilibrând aceste fluxuri despre care vorbeam, tranzite între zona de sud și zona de nord. Deci din această perspectivă, funcționarea lor e una benefică și le așteptăm să apară”, a comentat șeful DEN.
Capacitatea de stocare, așteptată să ajungă la de 1.000 MWh anul acesta
Pe de altă parte, construirea Unităților 3 și 4 la Cernavodă, va crește excedentul de energie al Dobrogei.
„Aici nu ne așteptăm și la creșteri mari de consum de energie electrică și, atunci baza va fi dezvoltarea rețelelor electrice, în special a rețelei electrice de transport, care să poată prelua excedentul de energie electrică din zonă. De asemenea, în perioada următoare așteptăm mai multe instalații de stocare care se vor racorda la sistem și ele vor ajuta. Ne așteptăm ca aceste instalații de stocare să aibă un comportament care să ajute sistemul, antagonic față de evoluția consumului și producției de energie electrică. Anume: dacă ai excedent de energie electrică, ne așteptăm ca ele să preia din rețea excedentul de energie electrică, ajutând sistemul să echilibreze, să reducă anumite fluxuri din rețelele electrice, iar în intervalele în care este deficit de energie electrică, consumul de energie electrică este ridicat, ele să injecteze în rețea și să ajute atât partea de echilibru producție – consum, cât și de reducere a fluxurilor în rețeaua electrică de transport”, a explicat Virgiliu Ivan.
Potrivit datelor oficiale ale Transelectrica, România a ajuns în prezent la 250 MW instalați în capacități de stocare, aproximativ 500 MWh, și se așteaptă ca pentru sfârșitul anului acesta să ajungă la 500 MW instalați, cu o capacitate de 1.000 MWh.
„În primul rând, cei care dețin aceste instalații de stocare le utilizează pentru propria afacere, iar o parte din capacitatea respectivă o pun și la dispoziția sistemului, dacă acestea sunt calificate să presteze servicii de sistem, pot fi activate în Piața de Echilibrare, dar în primul rând ele participă la afacerea celui care le deține”, a spus șeful DEN.
„În decurs de câteva secunde, s-a prăbușit totul”La întrebarea Mediafax, Virgiliu Ivan a împărtășit detaliile uneia dintre cele mai intense provocări din ultima perioadă, în zilele de Paște – când era așteptată o producție foarte mare și un consum redus – care a dus depășită cu succes de specialiștii DEN, spre deosebire de colegii iberici, care eu trecut printr-un blackout.
„Dacă vorbim de experiențe inedite, recent ne-am confruntat cu o situație provocatoare, respectiv în perioada Sărbătorilor Pascale de anul acesta. Au fost au două provocări mari: una era dată de echilibrul producție – consum. Ne-am așteptat și s-a și întâmplat să avem un consum de energie electric redus, cel mai mic istoric și să avem un excedent mare în sistem, și atunci se punea problema cum gestionăm, cum reducem acest surplus de energie electrică și a doua – având un consum foarte redus, nivelul de tensiune în rețea ne așteptam să fie unul foarte ridicat. Prin măsurile pe care le-am luat în perioada Sărbătorilor Pascale, cu sprijinul actorilor importanți din cadrul sistemului, dar și a celor mici, pentru că ne-au ajutat, am beneficiat de contribuția mai multor centrale mici, a fost un efort colectiv, am reușit să gestionăm fără dificultăți majore funcționarea sistemului”, a detaliat Virgiliu Ivan.
În acele zile intense, cei care au fost obligați, conform prevederilor legale, au dat curs obligațiilor legale, unii au făcut chiar peste ceea ce erau obligați să facă, iar alții, ca urmare a rugăminților DEN, au dat o mână de ajutor.
„A fost o situație emoționantă, o solidaritate care vine și din faptul că suntem creștini și în zilele de sărbătoare apetitul de a ajuta, de a fi solidar cu problemele crește, deoarece în restul timpului suntem mai puțin atenți la ceea se se întâmplă, mai puțin aplecați la problemele cu care se confruntă sistemul”, spus cu emoție șeful DEN
A doua problemă a fost cea a nivelul de tensiune, căreia responsabilii din DEN i-au făcut față cu succes. Și doar la șase zile distanță de la Paște a fost blackout-ul din Peninsula Iberică, care, explică Virgiliu Ivan, a fost dat fix de nivelul foarte ridicat al tensiunilor.
„A fost o problemă pe care noi am încercat să o expunem, pe care am gestionat-o și am gestionat-o bine și am văzut că la șase zile după această problemă și-a arătat „colții” în Peninsula Iberică și blackout-ul de acolo – pentru că a apărut raportul – a plecat de la nivelul foarte ridicat al tensiunii. Raportul este foarte tehnic, este mai greu de înțeles pentru cei care nu sunt de specialitate, dar asta a fost concluzia, că sistemul spaniol s-a confruntat cu un nivel de tensiune foarte ridicat și protecțiile de maximă tensiune au scos din funcțiune bucată cu bucată rețeaua. În decurs de câteva secunde, s-a prăbușit totul. Aceasta se putea întâmpla și de Paște. Noi am luam măsuri tehnice, prin capabilități tehnice pe care le au grupurile aflate în funcțiune, prin deconectări de linii electrice care generează energie reactivă atunci când sunt descărcate etc”, a subliniat Virgiliu Ivan.
Noile investiții necesare în sistemTranziția energetică și revoluția regenerabilelor aduc un nou tip de investiții, explică coordonatorul Dispecerului Energetic Național în răspunsul pentru Mediafax.
„Mulți văd doar partea de investiții directe: într-o centrală, într-o linie, dar în spate sunt și multe alte investiții care se fac la nivelul operatorilor de rețele de transport, de distribuție, dar, în special, la noi la Transelectrica, în zona de operare a sistemului, în aplicații care să gestioneze energia regenerabilă, în aplicații care să monitorizeze sistemele de reglaj, comportarea sistemului la perturbații. Sunt investiții în zona de operare a sistemului care sunt mai puțin cunoscute, dar care au impact în efortul acesta investițional la nivel global”, explică Virgiliu Ivan.
Ponderea în costuri este de ordinul zecilor de milioane de euro la nivelul întregului sistem, dar o provocare a acestui tip de investiții este că perimarea lor este una destul de rapidă. Și, dacă astăzi ai cumpărat o aplicație, s-ar putea ca peste trei ani să nu mai corespundă cerințelor și responsabilii să fie nevoiți tot timpul să o actualizeze, să o dezvolte.
Cu atât mai mult, și angajații trebuie să fie la curent cu noile tehnologii.
„Este nevoie și de oameni pregătiți, care să știe să lucreze cu aceste aplicații, dar și foarte bine remunerați. Principiile generale de funcționare sunt aceleași ca în orice domeniu. Baza teoretică e cea veche, dar ea permanent trebuie îmbunătățită cu ceea ce se întâmplă în realitate. Apar situații, fenomene noi, pe care trebuie să le analizezi, să le studiezi, să stabilești măsuri, programe de gestionare a fenomenului electric respectiv”, explică Virgiliu Ivan.
Pentru a ilustra, el a făcut referire la raportul de la blackout-ul din Peninsula Iberică, care chiar dacă este foarte tehnic, evidențiază ceea ce înseamnă energia electrică dincolo de investiții, de factură, de impact la consumatorul final.
„La o analiză atentă, este vorba de fenomenele electrice complexe. Deci este nevoie permanentă de atenție asupra a ceea ce se întâmplă și urmează să se întâmple, este nevoie să fim vigilenți și proactivi ca tehnicieni, ca specialiști tehnici, să fim cu un pas înainte și să putem dezvolta acele aplicații și sisteme, care să ne ajute să gestionăm toate aceste situații date de volatilitate, de reducerea inerției sistemului etc”, a subliniat Virgiliu Ivan.
Un ultim aspect pe care șeful DEN a dorit să îl menționeze este legat de numărul entităților pe zona de producere a energiei electrice cu care lucrează și de evoluția acestora în timp.
„În anul 2020, erau 70 de titulari de licență de exploatare comercială, acum numărul lor a crescut la peste 900 de entități și apreciez că vom atinge 1.000 de entități ,care vor deține licență de exploatare comercială la sfârșitul anului acesta. Această evoluție de la 70 la 1000 de titulari de licență de exploatare comercială înseamnă și probleme de înțelegere, de disponibilitate, pentru că discuți aceleași lucruri cu mult mai mulți. Este nevoie de oameni, cu pregătire bună și de partea lor, astfel încât ceea ce comunicăm, ceea ce transmitem noi să fie înțeles. Și din această perspectivă, a faptului că producția de energie electrică este una din ce în ce mai distribuită, nouă, ca operator de transport și sistem, ne creează mai multe probleme și mai diversificate. Una este să vorbești cu unul și alta e să vorbești cu 50”, a conchis Virgiliu Ivan, în răspunsul pentru Mediafax.
Articolul Sistemul energetic este mai puternic și consumul, mai mic decât înainte de ´90, dar acum avem mai multe probleme. Ce s-a întâmplat în 35 de ani și previziuni de la vârful Dispecerului Național apare prima dată în Mediafax.
Cristian s-a impus în fața jucătoarei din Spania în trei seturi.
Scorul a fost 0-6 6-4 6-2 într-o partidă care a durat aproape două ore.
În sferturi, românca va juca împotriva câștigătoarei din partida Naomi Osaka-Suzan Lamens.
Tot miercuri, la Osaka, Sorana Cîrstea o va ântâlni pe Katie Boulter.
Articolul Jaqueline Cristian s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de la Osaka apare prima dată în Mediafax.
Recordul a fost stabilit pe stadionul Chase din Statele Unite ale Americii, la al doilea gol al Argentinei împotriva Puerto Rico, într-un meci amical de pregătire pentru Cupa Mondială din 2026.
Pasa istorică a venit în prima parte de joc, când Messi l-a găsit liber pe Gonzalo Montiel în careu, în minutul 23, într-o fază construită cu finețea care l-a consacrat. Argentina conducea cu 3-0 deja la pauză.
Cu această performanță, Messi i-a depășit pe Neymar și Landon Donovan, ambii cu câte 58 de pase decisive la echipele lor naționale, devenind astfel cel mai bun pasator din istoria fotbalului internațional.
Realizarea consolidează statutul lui Messi nu doar ca marcator de elită, ci și ca un playmaker unic, recunoscut pentru viziunea sa de joc și inteligența tactică.
Pe măsură ce se apropie Cupa Mondială din 2026, așteptările în jurul căpitanului Argentinei cresc. După triumful din Qatar, starul sud-american vizează o nouă performanță istorică înainte de a-și încheia cariera internațională.
Articolul Messi devine jucătorul cu cele mai multe pase de gol din istoria fotbalului internațional apare prima dată în Mediafax.
Scenariul este semnat de reputatul duo Scott Alexander și Larry Karaszewski, autorii filmului „Ed Wood” (1994), care i-a adus lui Martin Landau premiul Oscar pentru rolul lui Lugosi în ultimii ani de viață. De această dată, povestea se va concentra asupra tinereții actorului — de la emigrarea sa din Ungaria în Statele Unite, până la consacrarea pe Broadway și în celebrul film Dracula din 1931, potrivit publicației Deadline.
Filmul urmărește ascensiunea spectaculoasă și declinul rapid al lui Lugosi, marcat de refuzul rolului din Frankenstein, care a fost ulterior interpretat de rivalul său Boris Karloff. Proiectul este descris ca o explorare a faimei, identității și prețului celebrității într-o epocă în care Hollywood-ul își construia miturile.
Reprezentanții Universal nu au comentat oficial informația, însă surse apropiate producției afirmă că filmul se află în etapă incipientă de dezvoltare, scenariul fiind în lucru de aproximativ doi ani.
Leonardo DiCaprio, care va produce filmul alături de Jennifer Davisson și Michael Hampton, colaborează din nou cu Universal după succesul lungmetrajelor Killers of the Flower Moon și Queen of Bones.
Articolul Leonardo DiCaprio va produce un film biografic despre tânărul Bela Lugosi apare prima dată în Mediafax.
În consecință, acestea riscă să-și piardă acreditările și accesul la informații din sediul Departamentului Apărării al SUA.
Noile reguli vin după ce Pentagonul a restricționat deja accesul jurnaliștilor în clădire, a forțat unele redacții să-și părăsească birourile și a redus drastic numărul conferințelor de presă. Asociația Presei Pentagonului (PPA) a criticat politica, spunând că aceasta „cenzurează angajații Pentagonului și amenință jurnaliștii care încearcă să obțină informații neaprobatate oficial”.
AFP a transmis într-un comunicat că „nu poate accepta termenii documentului Pentagonului, care par să încalce principiile constituționale ale SUA și principiile fundamentale ale jurnalismului”. Agenția a precizat că va continua să acopere activitatea Pentagonului „liber și corect, așa cum a făcut de decenii”.
În jur de 100 acreditări posibil revocateȘi rețelele TV ABC, CBS, CNN, Fox și NBC au emis un comunicat comun, afirmând că noile reguli „ar restricționa capacitatea jurnaliștilor de a informa publicul cu privire la probleme importante de securitate națională”. Alte publicații conservatoare, precum Washington Times și Newsmax, au refuzat de asemenea să semneze. În total, aproximativ 100 de acreditări ar putea fi revocate.
Aceste măsuri fac parte dintr-o serie de restricții impuse jurnaliștilor în ultimele luni. Anterior, opt redacții, printre care The New York Times, Washington Post, CNN, NBC și NPR, au fost obligate să părăsească birourile dedicate din Pentagon pentru a face loc altor organizații media, majoritatea conservatoare.
În plus, jurnaliștii trebuie să fie însoțiți de oficiali ai Pentagonului dacă se deplasează în afara unor zone limitate, iar numărul briefingurilor oficiale a scăzut semnificativ – aproximativ șase conferințe de presă în acest an, față de două sau mai multe pe săptămână în timpul administrației lui Joe Biden.
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth – fost moderator la Fox News și veteran al Gărzii Naționale – a fost implicat în controverse privind scurgerile de informații. În acest an, el a dezvăluit din greșeală detalii despre atacuri viitoare în Yemen într-un chat de pe aplicația Signal, la care un jurnalist fusese adăugat accidental. Hegseth a mai folosit Signal pentru a discuta despre atacuri în Yemen cu soția și alte persoane care în mod normal nu ar fi implicate, ceea ce a declanșat o investigație a Inspectorului General al Pentagonului.
Articolul Agenții de presă și publicații internaționale refuză noile reguli ale Pentagonului apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au reușit să extragă ADN uman și urme biologice din aceste bucăți de rășină, oferind indicii prețioase despre viața de zi cu zi a comunităților neolitice.
Rășina de mesteacăn este considerată cel mai vechi material sintetic folosit de oameni. Ea se obținea prin fierberea scoarței de mesteacăn până se elibera un tar negru, lipicios, folosit apoi pentru a fixa lamele de piatră pe mânere, pentru a repara vasele crăpate sau chiar ca gumă de mestecat pentru a o face mai ușor de modelat.
În studiu, echipa a analizat 30 de mostre din rășină – bucăți mestecate, unelte și vase reparate – provenind din așezări neolitice din jurul Alpilor, majoritatea construite deasupra lacurilor. Condițiile umede din aceste zone au favorizat păstrarea rășinii și a materialului biologic, chiar dacă oasele oamenilor se degradează rapid în asemenea medii.
Din cele 19 mostre care au furnizat ADN uman, cercetătorii au reușit să stabilească sexul în 16 cazuri. Surprinzător, toate bucățile de rășină folosite pentru unelte aveau ADN masculin, iar cele pentru repararea vaselor ADN feminin. Deși numărul de probe este prea mic pentru concluzii definitive, acest lucru sugerează că bărbații s-ar fi ocupat mai mult de fabricarea uneltelor, iar femeile de întreținerea vaselor.
Alimentație și alte indiciiRășina a oferit și indicii despre alimentație: bucățile mestecate conțineau urme de grâu, orz și alune, iar vasele reparate păstrau urme de mazăre, alune și chiar de carne de oaie. Uneltele fixate cu rășină conțineau ADN de pește și mistreț, iar urme de rășină de pin sugerează că aceasta era adăugată pentru a face tarul mai lipicios.
Mai mult, rășina păstrează microbi din gura oamenilor preistorici, oferind o imagine diferită față de studiile anterioare bazate pe placa dentară întărită. Aceasta poate ajuta la înțelegerea sănătății orale a oamenilor din acea perioadă.
„Este uimitor că putem ajunge atât de aproape de oamenii din trecut, să știm cine a mestecat rășina sau cine a reparat vasele”, a explicat Anna White, genetician la Universitatea din Copenhaga. Potențialul studiului este mare, mai ales în regiuni unde rămășițele umane sunt rare.
Articolul Cum își împărțeau sarcinile oamenii preistorici: Guma de mestecat de acum 6.000 de ani dezvăluie obiceiurile de atunci apare prima dată în Mediafax.
Presiunea apei a fost de asemenea afectată în anumite zone ale capitalei ucrainene. Trei districte centrale de pe malul vestic al râului Dnipro au rămas fără electricitate, iar metroul din Kiev a trebuit să funcționeze temporar pe energie de rezervă. Echipele de intervenție au restabilit ulterior alimentarea cu energie, însă penele de curent au continuat să fie raportate, iar presiunea apei urma să revină la normal în două-trei ore.
Ukrenergo, operatorul liniilor de înaltă tensiune din Ucraina, a declarat că problemele persistente cauzate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice au provocat pene de curent în regiunile nordice, centrale și sud-estice ale țării.
În ultimele săptămâni, atacurile rusești s-au concentrat pe ținte energetice, lăsând peste un milion de gospodării și afaceri fără electricitate temporar.
Articolul Suprasolicitarea rețelei provoacă pene de curent în Kiev și alte regiuni ucrainene apare prima dată în Mediafax.
Anul acesta, Marea Britanie a înregistrat cea mai caldă vară de la începutul măsurătorilor, ceea ce a afectat sănătatea populației, agricultura și infrastructura, iar mai multe regiuni au declarat secetă.
Într-o scrisoare adresată guvernului, Comitetul pentru Schimbări Climatice (CCC) a indicat șase domenii critice: sănătatea publică, securitatea alimentară, reziliența infrastructurii, protecția orașelor și localităților în fața fenomenelor extreme, menținerea serviciilor publice și creșterea economică rezistentă la schimbările climatice.
Majoritatea guvernelor și-au asumat, prin Acordul de la Paris din 2015, obiectivul de a limita creșterea medie a temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Totuși, oamenii de știință au fost surprinși de viteza schimbărilor, cu o creștere medie globală de 1,3–1,4°C deja înregistrată.
„Continuăm să credem că obiectivul de 1,5°C este realizabil pe termen lung, dar riscul de a nu-l atinge crește clar”, a declarat Julia King, președinta Comitetului de Adaptare al CCC, citată de Reuters.
Grupul a avertizat că o încălzire globală de 4°C până la sfârșitul secolului nu poate fi exclusă și că acest scenariu trebuie luat în calcul în planificarea locuințelor și a infrastructurii pentru a rezista următorilor 75–100 de ani.
Articolul Marea Britanie trebuie să se pregătească rapid pentru temperaturi mai ridicate. Ce spun experții din domeniul climatic apare prima dată în Mediafax.
Operațiunea, denumită „Operațiunea Mutarea Pământului”, a fost realizată pentru a disimula crimele comise de regim și a îmbunătăți imaginea puterii. Gropa din deșert, lângă Dhumair, are cel puțin 34 de șanțuri lungi de aproximativ doi kilometri și se numără printre cele mai mari create în timpul războiului civil sirian.
Cadavrele includeau soldați și prizonieri decedați în închisori și spitale militare. În fiecare săptămână, între februarie 2019 și aprilie 2021, 6–8 camioane pline cu pământ și rămășițe umane transportau cadavrele de la Al-Qutayfah la Dhumair. Participanții la operațiune au descris mirosul puternic al gropii și au precizat că scopul a fost să se ascundă dovezile masacrelor de masă.
Peste 160.000 de persoane au dispărut în aparatul securitar al lui Assad și ar fi îngropate în multiple gropi comune, conform organizațiilor siriene pentru drepturile omului. Mohamed Al Abdallah, directorul Centrul pentru Justiție și Răspundere din Siria, a subliniat că transferul haotic al cadavrelor face extrem de dificilă restituirea lor familiilor. El a salutat însă înființarea comisiei pentru persoanele dispărute, deși aceasta rămâne insuficient dotată și cu experiență limitată.
Cei implicați în transportul cadavrelor afirmă că dezvăluirea operațiunii ar fi dus la moarte sigură, iar nerespectarea ordinelor nu era o opțiune.
Articolul Siria: Regimul lui al-Assad ar fi mutat cadavrele dintr-o groapă comună pentru ascunderea masacrului apare prima dată în Mediafax.
Filmările vor fi produse de Featherweight Pictures, noul studio lansat de Chelsea Bradshaw și Jessica Pugh, în colaborare cu Belletrists’ Roberts, Karah Preiss, Matt Matruski, precum și producătorii executivi David Stone și însăși Rebecca Serle, potrivit Deadline.
Romanul urmărește povestea unei femei care primește bilețele de la univers care indică data la care relațiile sale se vor încheia. Când apare un bărbat care sfidează această „predicție”, ea începe să își pună întrebări despre drumul predestinat al vieții sale amoroase.
Ecranizarea vine după succesul altor proiecte adaptate după Serle: „One Italian Summer” (în dezvoltare la Paramount), „In Five Years” (în dezvoltare la New Line) și „When You Were Mine”, care a devenit filmul „Rosaline”, produs de 21 Laps și lansat de Hulu în 2022. De asemenea, Serle a dezvoltat adaptarea TV „Famous in Love”, bazată pe seria sa YA.
Emma Roberts are în portofoliu filme precum Space Cadet, We’re the Millers, Valentine’s Day, Palo Alto, și seriale precum American Horror Story și Scream Queens. Urmează, de asemenea, să joace în thrillerul The Technique, regizat și scris de Brian McGreevy.
Articolul Emma Roberts va juca în ecranizarea romanului bestseller „Expiration Dates” de Rebecca Serle apare prima dată în Mediafax.
Anthony Gordon a deschis scorul, iar Harry Kane a marcat o „dublă” în minutele 44 și 45+4, inclusiv un penalty. Autogolul lui Ciganiks și reușita lui Eberechi Eze au stabilit scorul final. Cu șase victorii din șase meciuri, Anglia își asigură calificarea înainte de meciurile din noiembrie.
Tot marți seară, în calificările europene pentru Cupa Mondială 2026, Italia s-a impus cu 3-0 în fața Israelului, într-un meci tensionat disputat la Udine, cu mai puțin de 10.000 de spectatori. Mateo Retegui a înscris o „dublă” (45+2, 74), iar Gianluca Mancini a punctat primul său gol pentru națională în minutul 90+3. Această victorie asigură Italiei locul în barajul de calificare și menține speranța pentru o calificare directă, chiar dacă Norvegia conduce grupa cu trei puncte avans și un golaveraj de +26, față de +10 al Italiei.
Incidente după o manifestațiePartida a fost marcată de incidente, după o manifestație pro-palestiniană pașnică care a degenerat parțial. Sute de manifestanți, unii înarmați cu bâte și folosind petarde și fumigene, au încercat să se apropie de stadion, fiind opriți de poliție care a folosit tunuri cu apă. Un jurnalist a suferit un traumatism cranian ușor. În total, peste 1.000 de polițiști au fost mobilizați, sprijiniți de drone și elicoptere, potrivit AFP. În plus, trei spectatori au încercat să pătrundă pe teren în a doua parte a jocului și au fost excluși. Înainte de start, imnul Israelului a fost fluierat, dar ulterior a fost acoperit de aplauze.
Într-un alt meci al serii de marți, Portugalia a remizat 2-2 cu Ungaria, în meciul în care Cristiano Ronaldo, cu o dublă, a devenit cel mai prolific marcator din istorie în faza calificărilor pentru Cupa Mondială. Ungaria a egalat în ultimele minute, amânând verdictul calificării pentru luna noiembrie.
În alte rezultate:Articolul Anglia a învins Estonia și devine prima echipă europeană calificată la Cupa Mondială 2026 apare prima dată în Mediafax.
Măsura vine după o perioadă în care chatbotul a fost considerat prea restrictiv, în special pentru utilizatorii fără probleme de sănătate mintală, restricţiile fiind introduse pentru a proteja persoanele aflate în situaţii vulnerabile.
„Pe măsură ce extindem verificarea vârstei şi, în spiritul principiului ‘să tratăm adulţii ca adulţi’, vom permite şi conţinut destinat exclusiv adulţilor, inclusiv texte cu tematică erotică, pentru utilizatorii verificaţi”, a scris Altman marţi, într-o postare pe platforma X.
El a explicat că OpenAI a fost „destul de restrictivă” din motive de precauţie, dar că noile instrumente de monitorizare şi siguranţă vor permite o relaxare controlată a regulilor.
„Am reuşit să reducem riscurile legate de sănătatea mintală şi dispunem acum de mijloace care ne permit să relaxăm în siguranţă restricţiile, în cele mai multe cazuri”, a adăugat Altman.
În următoarele săptămâni, compania urmează să lanseze şi o versiune actualizată a ChatGPT, care va permite utilizatorilor să personalizeze tonul şi personalitatea chatbotului. „Dacă vrei ca ChatGPT să răspundă într-un mod mai uman, să folosească multe emoticoane sau să se comporte ca un prieten, ar trebui să o poată face – dar doar dacă tu îţi doreşti asta, nu pentru că noi vrem să creştem utilizarea”, a precizat Altman.
Anunţul OpenAI vine în aceeaşi zi în care Meta a prezentat un nou sistem de filtrare a conţinutului pentru minorii de pe Instagram şi pentru instrumentele sale de inteligenţă artificială generativă. Noul sistem este inspirat de clasificările din industria cinematografică, precum ratingul PG-13, şi are scopul de a limita accesul tinerilor la materiale nepotrivite.
Articolul OpenAI va permite conţinut pentru adulţi pe ChatGPT pentru utilizatorii verificaţi, din decembrie apare prima dată în Mediafax.
„Ținând cont de toate nuanțele și toate elementele de trecut, dar și de realitatea constituțională, evident SRI, dacă are informații cu privire la posibile tentative, acte sau fapte de corupție, trebuie să le înainteze Parchetului așa cum ar trebui să facă orice instituție sau orice cetățean. Dar nu mai mult de atât, adică să nu ajungem în păcatul trecutului când am avut protocoale secrete și tot felul de înțelegeri”, a afirmat Câciu, marți, la Digi24.
Despre implicarea Serviciului Român de Informații în combaterea corupției, deputatul PSD a afirmat: „O idee bună dacă iar se păstrează în limitele de colaborare interinstituțională prevăzută de Constituție”.
Despre președintele Dan, Câciu a spus: „Eu nu cred că Nicușor Dan este un Băsescu. Nicușor Dan este cu totul altfel de președinte și vreau să cred în buna sa credință”.
Într-un interviu acordat ProTV, președintele Nicușor Dan a afirmat că intenționează să implice SRI în problema corupției: „Vrem să, pe de o parte, vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcut”.
Articolul Adrian Câciu, despre implicarea SRI în anticorupție: Eu nu cred că Nicușor Dan este un Băsescu apare prima dată în Mediafax.
