Nvidia investește masiv în Europa și anunță noi proiecte în inteligență artificială, centre tehnologice și fabrici digitale. Șeful companiei a declarat miercuri, la conferința VivaTech de la Paris, că AI-ul va crește de zece ori în Europa în următorii doi ani, potrivit Reuters.
Nvidia își accelerează investițiile în Europa printr-o serie de inițiative care au fost anunțate miercuri de CEO-ul Jensen Huang, la conferința VivaTech de la Paris.
Compania va construi în Germania prima platformă cloud de inteligență artificială pentru aplicații industriale, menită să ajute producători auto ca BMW și Mercedes-Benz să-și optimizeze procesele, de la a rula modele AI complexe la designul virtual al produselor și gestionarea logisticii.
Tot în cadrul planurilor pentru Europa, Nvidia va extinde centrele tehnologice în șapte țări și intenționează să deschidă 20 de „fabrici de AI”, huburi regionale de dezvoltare și implementare a inteligenței artificiale.
Utilizarea AI în Europa se va înzeci în următorii doi aniParteneriatul cu Mistral, o companie europeană de top în AI, este considerat un pas important de reprezentanții Nvidia.
Împreună, vor crea o platformă de calcul avansat, bazată pe 18.000 de cipuri Nvidia de ultimă generație, destinată firmelor din Europa.
„Inteligența artificială suverană este o necesitate, nicio companie, industrie sau națiune nu își poate externaliza inteligența”, a declarat Jensen Huang. El estimează că nivelul de utilizare al AI în Europa se va înzeci în următorii doi ani, subliniind urgența dezvoltării capacităților locale.
Suntem tot mai aproape de era calculului cuanticPe lângă AI, CEO-ul Nvidia a reluat tema calculului cuantic, despre care a spus că se află într-un moment crucial. În anii următori, tehnologia ar putea rezolva probleme care ar necesita în prezent ani de procesare, chiar și pe cele mai performante sisteme AI ale Nvidia: „Calculul cuantic va rezolva unele probleme interesante în următorii ani”, a declarat Huang, nuanțând o opinie anterioară, în care estima că utilitatea practică a acestor computere este încă la 20 de ani distanță.
Prin aceste investiții și parteneriate, Nvidia își reafirmă angajamentul de a susține dezvoltarea tehnologică autonomă a Europei, într-un moment în care inteligența artificială devine o prioritate strategică pentru regiune.
Articolul NVIDIA va construi primul cloud industrial de inteligență artificială din Germania apare prima dată în Mediafax.
Miercuri, 11 iunie: Italia – România (Trnava, ora 22:00)
Sâmbătă, 14 iunie: Spania – România (Bratislava, ora 19:00)
Marți, 17 iunie: România – Slovacia (Bratislava, ora 22:00)
Tinerii „tricolori” își propun să repete parcursul remarcabil din 2019, când echipa condusă de Mirel Rădoi ajungea până în semifinale.
Confruntarea din această seară va fi transmisă în direct de postul PRO TV.
Lotul convocat de Daniel Pancu pentru Euro 2025PORTARI: Răzvan Sava (Udinese / Italia), Otto Hindrich (CFR Cluj), Vlad Răfăilă (Lecce / Italia)
FUNDAȘI: Dan Sîrbu (Farul Constanța), Tony Strata (AC Ajaccio / Franța), Cristian Ignat (FC Rapid 1923), Matteo Duțu (AC Milan / Italia), Ümit Akdağ (Toulouse FC / Franța), Matei Ilie (CFR Cluj), Andrei Borza (FC Rapid 1923), Costin Amzăr (Al Nasr / Emiratele Arabe Unite)
MIJLOCAȘI: Cătălin Vulturar (FC Rapid 1923), Ovidiu Perianu (Unirea Slobozia), Marius Corbu (APOEL Nicosia / Cipru), Cristian Mihai (Dinamo), Constantin Grameni (FC Rapid 1923), Rareș Ilie (US Catanzaro / Italia), Octavian Popescu (FCSB), Ianis Stoica (FC Hermannstadt), Zoran Mitrov (FC Botoșani)
ATACANȚI: Louis Munteanu (CFR Cluj), Vladislav Blănuță (Universitatea Cluj), Rareș Burnete (US Lecce / Italia)
Articolul Cine transmite România U21 -Italia U21. Debutul tricolorilor la Campionatul European apare prima dată în Mediafax.
Cu ce se ocupă Camera Deputaților? Cu legi privind mai bună administrare a țării? Cu legi menite să reducă deficitul bugetar, să pună capăt cheltuielilor nebunești? Cu legi care să pună capăt jafului național practicat de liderii politici și așa ziși pro-europeni? Nu. Cu o lege, acum au votat o lege, partidele zise pro-europene. Băi, eu mă întreb ce-i aia pro-european? De ce este Sorin Grindeanu pro-european și Călin Georgescu nu? Eu, când mă uit la Sorin Grindeanu, nu văd nici un pro-european. Prin ce este mai pro-european Nicușor Dan, care, cum să zic, este, să vă spun, îi explică totul cu mâinile și este și îngălat și încalcă Constituția, decât George Simion? Adică, de când și până când, sinistrul milițian Cătălin Predoiu este pro-european și, să zicem, domnul Lula de la AUR nu este. Este o etichetare folosită de bandiți, de aceștia care se constituie acum într-o nouă frăție, să conducă din nou țara.
Și o lege propusă de șeful minorității evreiești de la noi, nu numai că lărgește aria de acuzații în materie de exprimare, dar și înăsprește această lege și este o lege împotriva discursului la ură, simbolurilor fasciste. Pe drept cuvânt, atât liderul AUR, George Simion, cât și lidera POT, Ana Maria Gavrilă, au luat atitudine, deoarece această lege nu are nicio legătură nici cu antisemitismul, nici cu fascismul, nici cu ura. Are legătură cu încercarea acestei găști care a pus mâna pe putere în frunte cu Nicușor Dan de a omori opoziția și orice critică.
Pentru că ce înseamnă discurs? Termenul este discurs în citator la ură. Dacă eu ca jurnalist sau dumneavoastră scrieți pe rețelele sociale Nicușor Dan încalcă, e un îngălat. Și este. Aoleu, ai atacat ordinea constituțională. Dacă spui că șmecherii ar vrea să rămână la ciolan, dar unii să mănânce friptura de dimineață până seara și alții, cum să spun, luând măsurile radicale pentru reducerea deficitului cheltuielilor, atunci să încaseze electoral.
De ce este o lege împotriva opoziției? Este clar că prin voia unui așa zis președinte, care este Nicușor Dan, sunt chemate să guverneze niște partide, așa zis, pro-europene. Așa se face că AUR, deși este pe locul 2 ca număr de parlamentari, nu, nici măcar nu e, cum să spun, refuzat, nici nu se discută că ar putea, în schimb este USR, care este pe locul 4. Și atunci, în opoziție, intrând și USR-ul la guvernare, în opoziție va rămâne numai AUR, partidul lui Șoșoacă și Partidul Oamenilor Tineri. Aceste partide sunt naționaliste și folosesc foarte multe trimiteri la istoria României, trimiteri la cuvinte precum pământ strămoșesc, Dumnezeu apără România. Imediat aceste exprimări vor fi taxate ca fiind fasciste, pentru că, vezi, Doamne, au mai fost și alții precum Corneliu Zelea Codreanu sau Mareșalul Antonescu, care le-au folosit.
Apoi, de exemplu, dacă George Simion a îndemnat, a spus că, având în vedere contribuția recunoscută a Maiei Sandu și a partidului de guvernământ din Moldova la victoria lui Nicușor Dan, a spus că la alegerile din toamnă eu îndemn opoziția, electoratul de opoziție din România să voteze împotriva partidului Maiei Sandu. Păi și ăsta este discurs plin de ură. Deci, de fapt, avem de a face cu o lege prin care se încearcă blocarea oricărei critici la adresa puterii, atât din partea opoziției cât și din partea presei independente.
Articolul Ion Cristoiu: Sub pretextul luptei împotriva fascismului, Camera Deputaților a votat o Lege prin care se suprimă dreptul Opoziției la liberă exprimare apare prima dată în Mediafax.
Donald Tusk a primit susținerea parlamentului polonez miercuri, în urma unui vot de încredere, păstrându-și poziția de prim-ministru.
Acest vot a venit într-un moment dificil pentru coaliția de guvernare, după pierderea alegerilor prezidențiale din 1 iunie, unde candidatul susținut de Tusk, Rafał Trzaskowski, a fost învins de Karol Nawrocki.
Rezultatul votului a fost clar: 243 de voturi în favoarea guvernului și 210 împotrivă.
Deși victoria lui Tusk nu a fost pusă sub semnul întrebării, având în vedere majoritatea stabilă din legislativ, el a dorit să reconfirme sprijinul politic după eșecul suferit de coaliția sa la prezidențiale.
„Permiteți-mi să trec direct la subiect – cer parlamentului să susțină guvernul cu un vot de încredere, pentru că nu putem ignora realitatea dificilă în care ne aflăm. Avem nevoie de claritate cu privire la poziția noastră actuală după alegerile prezidențiale”, a spus Tusk în fața parlamentarilor, conform relatărilor Politico.
Tusk spera ca o victorie a lui Trzaskowski să întărească reformele interne și poziția guvernului în plan extern. Însă rezultatul alegerilor i-a dat un adversar puternic în funcția de președinte.
Nawrocki, apropiat de Partidul Lege și Justiție (PiS), va putea bloca inițiativele legislative ale guvernului.
„Provocările viitoare sunt mai mari decât se aștepta. Ne confruntăm cu doi ani și jumătate de muncă extrem de grea în condiții politice care nu se vor îmbunătăți, cu un președinte care, în cel mai bun caz, va fi nesimțitor față de schimbare – la fel ca cel care pleacă”, a declarat Tusk în plen.
Karol Nawrocki urmează să preia oficial funcția pe 6 august, după două mandate consecutive ale lui Andrzej Duda.
Premierul nu a prezentat o strategie detaliată pentru perioada până în 2027. A precizat doar că vor urma schimbări în iulie, printr-o remaniere.
Printre realizările menționate s-au numărat majorarea bugetului pentru apărare, reducerea numărului de vize pentru migranți din Asia și Africa, și extinderea ajutoarelor sociale.
Tusk a menționat și creșterea economică, care în 2025 a depășit 3%, față de 0,2% în 2023, ultimul an al guvernării PiS.
A adăugat că va continua eforturile de restabilire a statului de drept și reformarea justiției.
„Vom reveni la aceste proiecte pentru a reconstrui un sistem judiciar real în Polonia”, a afirmat el.
Cu toate acestea, multe dintre aceste planuri riscă să fie blocate de președintele Nawrocki, care va avea puterea de a opri proiectele legislative ale guvernului.
Articolul Donald Tusk supraviețuiește votului de încredere și rămâne premier al Poloniei apare prima dată în Mediafax.
Țările Uniunii Europene iau în considerare relaxarea reglementărilor privind emisiile de metan pentru importurile de gaze, pe fondul îngrijorărilor că legea actuală ar putea afecta aprovizionarea cu gaz natural lichefiat din Statele Unite, în contextul renunțării treptate la gazul rusesc. România și Slovacia se numără printre țările care au avertizat executivul european că legea ar putea perturba aprovizionarea cu gaze, , potrivit informațiilor furnizate miercuri de Reuters.
Potrivit documentului preliminar, consultat de Reuters, miniștrii energiei din blocul comunitar vor cere luni Comisiei Europene să includă legea metanului în inițiativa de simplificare legislativă, menită să reducă birocrația pentru industrie. Reglementarea, aplicabilă din acest an, obligă importatorii să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate gazului și petrolului importat.
„Comisia este invitată să evalueze rapid ce reglementări din domeniul energetic pot fi simplificate, de exemplu regulamentul privind metanul, întrucât acesta ar putea afecta cooperarea cu operatorii economici din afara UE”, se arată în proiectul redactat de Polonia, țara care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.
Companiile americane cer să fie considerate automat conformeÎn același timp, companiile americane susțin că nu pot respecta cerințele UE din cauza structurii fragmentate a industriei din SUA. Grupul LNG Allies, reprezentant al intereselor exportatorilor americani de gaz lichefiat, a cerut un acord comercial prin care exportatorii americani să fie considerați automat conformi: dacă o companie americană respectă regulile privind metanul impuse în SUA, atunci UE să accepte acele reguli ca fiind „echivalente” cu legislația sa, nemaifiind nevoie se conformeze suplimentar cerințelor stricte europene.
Legea europeană privind monitorizarea emisiilor de metan a fost adoptată în mai 2024, ca parte a eforturilor UE de a reduce impactul sectorului energetic asupra climei. Metanul, gaz cu efect de seră de peste 80 de ori mai potent decât dioxidul de carbon pe termen scurt, provine adesea din scurgeri în infrastructura de gaze.
Organizațiile de mediu se opun modificării legii, susținând că există deja tehnologii care permit urmărirea digitală a gazelor de-a lungul întregului lanț valoric, de la extracția gazului, până la livrarea finală în Europa. Potrivit acestora, relaxarea legislației europene ar slăbi angajamentele climatice ale UE, în favoarea unor interese comerciale pe termen scurt.
Articolul Uniunea Europeană ar putea relaxa legea metanului pentru a proteja importurile de gaze din SUA apare prima dată în Mediafax.
Ministrul interimar al Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că statul va oferi sprijin financiar lunar pentru consumatorii vulnerabili, afectați de creșterea prețurilor la energie.
Totodată, a confirmat că se discută despre reducerea TVA-ului la energie la 9%.
Într-o intervenție la Digi24, Sebastian Burduja a susținut că un nou proiect elaborat de Ministerul Energiei, în colaborare cu Ministerul Muncii, urmează să fie pus în transparență decizională în curând și va aduce ajutoare lunare pentru cei mai afectați de costurile cu energia „Proiectul pe care Ministerul Energiei l-a lucrat, și asupra căruia, împreună cu Ministerul Muncii, a ajuns astăzi la un acord, urmează să fie pus în transparență cât de curând, vizează o sumă lunară pentru acei români din categoria consumatorilor vulnerabili, deci acei români pentru care plata unor facturi mai mari ar reprezenta o povară prea mare pentru bugetul lor”.
Între 2009 și 2022, România a închis capacități de producție echivalente cu 10 reactoare nucleareEl a atras atenția că țara noastră nu își poate acoperi singură vârfurile de consum și depinde, în multe zile, de importuri scumpe „România nu-și poate acoperi din surse proprii vârfurile de consum.
România nu mai e un mare producător de energie pentru că, între 2009 și 2022 România a închis undeva la 7.000 de megawați, cât 10 reactoare de la Cernavodă”.
Pe lângă ajutoarele financiare, o altă măsură analizată este reducerea TVA-ului la energie la 9%. Ministrul a argumentat că acest pas este în linie cu recomandările europene.
„Propunerea noastră se aliniază acestui trend și cred că va fi salutată inclusiv la Bruxelles. Comisia Europeană cere explicit ca statele membre să reducă taxarea energiei.”.
Articolul Burduja: Ajutoare lunare pentru consumatorii vulnerabili, în planul Guvernului apare prima dată în Mediafax.
Femeia va ajunge în Italia, alături de fiul său de 11 ani, care a fost rănit în stare gravă în urma atacului unui atac israelian petrecut în luna mai. Cei doi vor fi luați cu ambulanța, alături de alți pacienți aflați în stare critică, dar și rude ale lor, scrie Guardian.
Ei vor fi duși la aeroportul Eliat, din Israel și apoi vor zbura la Milano, într-un avion închiriat de guvernul italian.
Familia lui Najjar a fost distrusă într-un atac aerian lansat de forțele Israeliene, petrecut în noaptea de vineri, 23 mai. Locuința familiei a fost bombardată de forțele israeliene. Doctorița se afla la spital, când trupurile neînsuflețite a șapte dintre copiii săi au fost aduse la spital.
Ceilalți doi copii au fost găsiți morți în moloz după bombadament, iar soțul doctoriței a murit la câteva zile după atac, din cauza rănilor. Singurul dintre copii care a supraviețuit este Adam, în vârstă de 11 ani, care a fost grav rănit în urma atacului și a avut nevoie de recuperare în spital.
La plecarea sa din Gaza, doctorița a dat declarații presei italiene„Nu sunt puternică, toată lumea îmi spune că sunt puternică. Ei mă numesc un erou pentru că eu continui, însă acum nu vreau să am dreptul de a nu fi puternică. Sunt o femeie a căror copiii au fost uciși, aproape toți și tot ce am vrut vreodată a fost să îi protejez. (…) Dacă Dumnezeu a vrut ca această tragedie să se întâmple, trebuie să existe un motiv bun, ar trebui să fie așa. Dar nu știu care este motivul”, a declarat femeia pentru ziarul italian La Repubblica.
Ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, spune că doctorița, dar și fiul său vor fi însoțiți în zborul către Milano de una dintre mătușile lui Adam, dar și alți patru verișori, alături de alți pacienți, dar și familiile lor.
Potrivit lui Tajani, în total 80 de palestinieni, din Gaza vor fi duși cu trei avioane spre Milano, unde vor ajunge marți seara.
Articolul O doctoriță din Gaza și fiul ei vor ajunge în Italia, după ce soțul, dar și cei nouă copii ai săi au murit apare prima dată în Mediafax.
Echipa națională a României conduce clasamentul meciurilor cu cea mai mare asistență din luna iunie în preliminariile pentru Campionatul Mondial FIFA 2026, potrivit datelor oficiale, arată Federația Română de Fotbal.
Tricolorii ocupă primele două poziții în topul celor mai urmărite partide pe stadion: 1. Austria – România: 48.500 spectatori; 2. România – Cipru: 45.324 spectatori; 3. Belgia – Țara Galilor: 33.653; 4. Țara Galilor – Liechtenstein: 30.646; 5. Finlanda – Țările de Jos: 29.483
La meciul disputat la Viena, au fost peste 15.000 de suporteri români în tribune.
Pe Arena Națională, în meciul cu Cipru, tricolorii au fost susținuți de 45.324 de spectatori (capacitatea maximă permisă în urma unei sancțiuni a UEFA) într-o partidă disputată cu casa închisă.
În luna iunie, marile naționale europene precum Spania, Germania, Italia sau Portugalia nu au evoluat în preliminarii, fiind implicate în fazele finale ale Ligii Națiunilor.
Federația Română de Fotbal a transmis și un mesaj de mulțumire suporterilor: „Fotbalul ne unește, iar susținerea voastră ne dă încredere în drumul spre Mondial!”.
Articolul România, lider la asistență în luna iunie în preliminariile Cupei Mondiale 2026 apare prima dată în Mediafax.
Ucraina urmează să primească aproape 1,7 miliarde de lire sterline (echivalentul a 2,26 miliarde de dolari) din partea Regatului Unit, conform declarației făcute pe 11 iunie de premierul Denys Shmyhal.
Banii provin dintr-o hotărâre adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, scrie Kyiv Independent.
Suma va fi folosită pentru achiziția unor sisteme de apărare aeriană Rapid Ranger și a unor rachete ușoare Martlet, a precizat premierul.
El a numit acordul o „consolidare semnificativă” a apărării aeriene a țării, în condițiile în care atacurile rusești din aer devin tot mai intense.
Rapid Ranger este un sistem antiaerian mobil, dirijat cu laser. A fost creat pentru a face față amenințărilor aflate la joasă altitudine, cum sunt dronele sau elicopterele. Acest sistem este, în mod obișnuit, utilizat împreună cu racheta Martlet, destinată combaterii dronelor și avioanelor ușoare.
„Luna aceasta, Regatul Unit a anunțat, de asemenea, un ajutor record pentru furnizarea de drone. Este vorba despre 350 de milioane de lire sterline (473 de milioane de dolari), care vor permite transferul a 100 000 de drone către Ucraina în acest an”, a transmis Shmyhal pe Telegram.
Informațiile vin la scurt timp după atacul aerian masiv desfășurat de Rusia asupra Kievului, pe 10 iunie.
Acesta a fost unul dintre cele mai intense atacuri de la începutul invaziei la scară largă. În noaptea precedentă, forțele aeriene ale Ucrainei au interceptat 479 de drone și rachete, într-un atac considerat de amploare fără precedent.
Pentru 2025, Marea Britanie a stabilit un buget de 4,5 miliarde de lire sterline (aproximativ 5,8 miliarde de dolari) dedicat sprijinului militar acordat Ucrainei.
Este cel mai mare pachet de ajutor oferit de Londra într-un singur an.
Regatul Unit se menține printre cei mai statornici aliați ai Ucrainei, oferind rachete cu bătaie lungă, vehicule blindate, pregătire militară și susținere politică în fața agresiunii ruse.
Articolul Marea Britanie oferă Ucrainei 2,26 miliarde de dolari pentru armament apare prima dată în Mediafax.
Parlamentul a aprobat o lege care prevede pedepse mai dure pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Textul stabilește că astfel de fapte „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”. Un element nou în lege este includerea expresă a organizațiilor cu caracter legionar.
În timpul dezbaterilor, deputatul AUR Mugur Mihăescu i-a numit pe colegii de la USR „bolșevici”.
Legea, inițiată de deputatul Vexler Silviu (reprezentant al minorităților), a fost votată miercuri de Camera Deputaților, care a decis cu 199 voturi pentru, 99 împotrivă și două abțineri. După ce a trecut și de Senat, legea va merge spre promulgare la președintele Nicușor Dan.
Noul act normativ introduce organizațiile cu caracter legionar în lista grupărilor interzise. Până acum, Ordonanța de Urgență 31/2002 menționa doar organizațiile fasciste, rasiste și xenofobe.
Aceasta stabilea că „inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”.
Legea modifică și alte acte normative, printre care Ordonanța 31/2002, Legea 107/2006 și Legea 157/2018, pentru o mai bună prevenire și combatere a antisemitismului.
Scopul modificărilor este, după cum explică expunerea de motive, „o viziune coerentă, integratoare, armonioasă și coerentă textelor de incriminare a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv ca reacție la amploarea situațiilor de incitare la ură și la violență din mediul online”.
Ce spune legeaLegea stabilește că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”.
Dacă fapta se face prin sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”. Anterior, legea nu includea materialele legionare.
Totodată, legea introduce o sancțiune de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru cei care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”.
Textul precizează că „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”.
De asemenea, legea sancționează mai dur negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a holocaustului pe teritoriul României, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Anterior, exista și posibilitatea amenzii.
Reacții critice din partea AUR, POT și S.O.S.Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, deputatul AUR Mihail Neamțu, a criticat noua lege.
„Primești 10 ani de închisoare pentru o opinie. Dacă îți place de Eminescu, ce faci? Ce faci?”.
De asemenea, deputatul AUR Mugur Mihăescu a strigat „bolșevicilor” către colegii USR, în timpul dezbaterilor.
Inițiatorul legii, deputatul Vexler Silviu, a răspuns acestor acuzații spunând că legea protejează cultura, cercetarea, știința și arta, iar aceste domenii nu sunt interzise în niciun fel.
„Legea este foarte clară și are articole distincte în care se menționează că de la aceste măsuri sunt exceptate toate contextele legitime”.
Deputatul AUR Dan Tanasă a catalogat legea drept „ridicolă” și a afirmat că în Codul Penal există deja prevederi clare pentru pedepsirea incitării la ură.
„În expunerea de motive nu există o justificare, nu ni se dau exemple, nu ni se dau dosare, nu ni se dau motive temeinice pentru a susține un astfel de proiect”.
Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), a declarat că legea „desparte o societate” și a acuzat autoritățile că vor să închidă gura oamenilor.
„Cum poți tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Să vă fie rușine. Legile trebuie făcute pentru oameni, nu pentru satisfăcuți sau nesatisfăcuți social”.
De asemenea, europarlamentara Diana Șoșoacă, liderul partidului S.O.S. România, a criticat legea, intervenind în Comisia Juridică a Camerei Deputaților și transmitând pe Facebook live dezbaterile.
Articolul Parlamentul a adoptat legea care crește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism și xenofobie. AUR, POT și S.O.S. au protestat împotriva deciziei apare prima dată în Mediafax.
Medalia de argint dedicată aniversării a 130 de ani de la nașterea cardinalului greco-catolic Iuliu Hossu, lansată de BNR în 2015, i-a fost înmânată Papei Leon de Mugur Isărescu.
Potrivit unui comunicat al BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a participat, în 2 iunie, data de comemorare a cardinalului, la evenimentul de la Vatican, organizat cu această ocazie, în prezența Papei Leon al XIV-lea.
Guvernatorul I-a înmânat Sanctității Sale Papa Leon al XIV-lea moneda din argint dedicată aniversării a 130 de ani de la naşterea cardinalului Iuliu Hossu, lansată de BNR în circuitul numismatic în anul 2015.
Ceremonia, care a avut loc în Capela Sixtină, a fost organizată la solicitarea Federației Comunităților Evreiești din România, cu ocazia împlinirii a cinci ani de la vizita regretatului Papă Francisc în România și a beatificării pe Câmpia Libertății de la Blaj a șapte episcopi greco-catolici martiri, printre care și Iuliu Hossu.
Cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu a fost cel care, la 1 decembrie 1918, a citit mulțimilor de la Alba Iulia proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.
De asemenea, cardinalul s-a opus în mod constant și cu orice preț trecerii forțate a credincioșilor greco-catolici la ortodoxie.
Articolul Cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu, comemorat la Vatican, în prezența Papei Leon al XIV-lea și a lui Mugur Isărescu apare prima dată în Mediafax.
Leonid Volkov, un colaborator apropiat al opozantului rus Alexei Navalnîi, a primit miercuri o condamnare în contumacie, la 18 ani de închisoare de către un tribunal militar rus. Volkov nu a fost prezent la proces, el locuind în Lituania, scrie Reuters.
Instanța l-a găsit vinovat pentru numeroase acuzații, printre care răspândirea de știri false despre războiul din Ucraina și „justificarea terorismului”.
Volkov a reacționat pe rețelele sociale cu ironie, considerând amenda de 2 milioane de ruble (aproximativ 25.400 de dolari) drept o „palmă peste mână”.
„Și nu mi-au interzis să folosesc internetul! Ei bine, atunci îl voi folosi”, a scris el.
Ulterior, după ce a citit decizia completă, a recunoscut că i s-a interzis folosirea internetului pentru 10 ani.
„Și deja am început să-l folosesc. La naiba. Ce ar trebui să fac?”, a declarat el ironic.
Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut critic intern al președintelui Vladimir Putin, a murit în februarie 2024 într-o colonie penitenciară din Arctica, la 47 de ani.
El a executat pedepse de peste 30 de ani pentru acuzații precum fraudă și extremism, pe care le-a respins, susținând că au fost inventate pentru a-l reduce la tăcere.
Autoritățile au declarat mișcarea sa „extremistă”, considerând-o o organizație sprijinită de Occident, menită să provoace tulburări și revoluție.
Chiar și după moartea lui Navalnîi, autoritățile au continuat să deschidă dosare împotriva susținătorilor săi, mulți fiind declarați „agenți străini” sau extremiști.
În ianuarie, trei avocați ai lui Navalnîi au fost găsiți vinovați de apartenență la un grup extremist și condamnați la pedepse de până la 5 ani și jumătate într-o colonie penală.
În aprilie, patru jurnaliști au primit câte 5 ani și jumătate de închisoare pentru că au lucrat pentru organizația interzisă a lui Navalnîi.
Articolul Un apropiat al lui Alexei Navalnîi primește 18 ani de închisoare în absență apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile de la Priștina vor colabora cu Statele Unite în gestionarea migrației prin primirea de unor cetățeni străini deportați de pe teritoriul american. Guvernul kosovar a confirmat că a acceptat participarea la acest program, cu posibilitatea de a selecta persoanele dintr-o listă propusă de autoritățile americane, cu condiția respectării unor criterii stricte legate de securitate și legalitate.
Această inițiativă se încadrează în eforturile Statelor Unite de a identifica parteneri internaționali care să preia migranți din țări terțe, ca parte din angajamentul fostului președinte Donald Trump de a efectua deportări în număr record.
Statul balcanic are deja un acord în vigoare cu Danemarca pentru a primi 300 de deținuți danezi începând din 2027, în schimbul a 210 milioane de euro în următorii zece ani. De asemenea, autoritățile de la Pristina și-au exprimat interesul și pentru preluarea unor deportați din Marea Britanie.
Articolul Kosovo acceptă cererea SUA de a primi migranți deportați de pe teritoriul american apare prima dată în Mediafax.
Deficitul bugetar al României rămâne aproape neschimbat după primele cinci luni ale anului, situându-se la 3,4% din PIB, în timp ce cheltuielile publice au crescut semnificativ. Un deficit stabil, chiar dacă peste limita maximă impusă României prin pactul de Stabilitate, înseamnă că veniturile statului au crescut și ele, însă nu țin pasul cu cheltuielile, potrivit ZF.
Potrivit datelor preliminare analizate de sursa citată, statul a cheltuit până la finalul lunii mai 320 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au însumat doar 256 de miliarde de lei.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile au crescut cu 14%, iar cheltuielile cu 12%, ceea ce indică un avans pozitiv al colectării, însă insuficient pentru a tempera ritmul accelerat al cheltuielilor.
Cheltuielile statului au explodatSituația este și mai alarmantă dacă ne raportăm strict la luna mai, explică analiștii ZF: cheltuielile statului au explodat cu 25% față de mai 2024, ajungând la 60 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au crescut cu doar 13%, de la 42 la 48 de miliarde de lei.
Chiar dacă față de anul trecut deficitul a fost redus ușord, de la 3,41% la 3,4% din PIB, diferența rămâne nesemnificativă cât timp cheltuielile publice continuă să crească într-un ritm accelerat și pun presiune pe stabilitatea bugetară a țării.
Ca stat membru al blocului comunitar, statul român trebuie să-și mențină deficitul sub 3% din PIB și să reducă datoria publică sub 60% din PIB. România se află sub incidența procedurii pentru deficit excesiv, din 2020, fiindu-i impus un plan de ajustare pe termen mediu, care vizează readucerea deficitului sub 3% până cel târziu în anul 2030.
Nerespectarea angajamentelor asumate nu poate fi sancționată cu amenzi de către Comisia Europeană, acestea fiind aplicabile doar țărilor care au adoptat moneda euro. Însă Uniunea Europeană poate exercita presiuni prin limitarea accesului la fonduri europene, inclusiv prin suspendarea plăților pentru proiectele în curs.
Articolul Statul cheltuie în prezent cu 25% mai mult față de acum un an. Veniturile bugetare au crescut anul acesta, însă nu țin pasul cu cheltuielile publice apare prima dată în Mediafax.
Această știre semnalează că, pentru prima dată din 2022, războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi principalul subiect al reuniunii anuale a NATO, care va avea loc pe 24-25 iunie la Haga.
Documentul neobișnuit de scurt recunoaște Rusia ca o amenințare la adresa NATO, dar nu ca un agresor în Ucraina. De asemenea, nu menționează China, relatează Bloomberg.
Comunicatul summitului din 2024 de la Washington a numit Beijingul drept un „facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Reuniunea de anul trecut a inclus, de asemenea, o declarație potrivit căreia calea Ucrainei către NATO este „ireversibilă” și a promis peste 40 de miliarde de dolari în ajutor militar suplimentar, precizează Kyiv Independent.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi principalul subiect al reuniunii anuale a NATO din 2025În acest an, documentul se va concentra exclusiv pe cheltuielile de apărare, în condițiile în care președintele american Donald Trump îi presează pe partenerii NATO să majoreze nivelul de referință al cheltuielilor militare de la 2% la 5% din PIB.
Versiunea finală a declarației se poate schimba în continuare, a raportat Bloomberg.
Brevitatea comunicatului și a summitului în sine, precum și concentrarea redusă asupra Ucrainei, rezultă din efortul de a evita un conflict între Trump și aliații europeni.
Într-o ruptură bruscă față de fostul președinte american Joe Biden, administrația Trump nu a aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina și și-a semnalat intenția de a reduce asistența pentru Kiev în bugetul de anul viitor.
Președintele american a promis inițial să intermedieze un acord de pace între Kiev și Moscova, dar a devenit din ce în ce mai puțin implicat în proces pe măsură ce negocierile au stagnat, iar Rusia nu a făcut decât să își intensifice atacurile împotriva Ucrainei.
Potrivit Bloomberg, aliații NATO se vor angaja să aloce cel puțin 3,5% din PIB pentru nevoile de apărare și 1,5% pentru protejarea infrastructurii și pregătirea civilă până în 2032. Statele membre vor lua în considerare, de asemenea, contabilizarea contribuțiilor lor pentru Ucraina ca parte a noilor obiective privind cheltuielile de apărare, a raportat agenția de presă.
Summitul a fost precedat de zvonuri conform cărora președintele Volodimir Zelenski nu ar fi invitat să participe pentru prima dată din cauza opoziției SUA.
Ulterior, speculațiile au fost risipite după ce presa olandeză a raportat că secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a invitat pe liderul ucrainean să participe.
Articolul Războiul din Ucraina nu va mai fi subiect principal la Summitul NATO din iunie 2025. Precizări în documentul de prezentare apare prima dată în Mediafax.
Disputat pe iarbă, Gabriela Ruse a învins-o categoric pe Isis Louise van den Broek (19 ani, 704 WTA), din Țările de Jos.
Ruse (27 de ani, locul 80 WTA) s-a impus cu scorul de 6-2, 6-1, la capătul unei partide care a durat doar 61 de minute. Ambele jucătoare au acces pe tabloul principal din calificări.
Pentru calificarea în optimi, Gabriela Ruse și-a asigurat un premiu în valoare de 3.624 de euro și 48 de puncte WTA.
În turul următor, românca o va înfrunta învingătoarea dintre Liudmila Samsonova (Rusia), principala favorită și campioana en titre, și canadiana Carson Branstine.
Articolul Gabriela Ruse s-a calificat în optimi la turneul WTA de la ‘s-Hertogenbosch apare prima dată în Mediafax.
Proiectul prevede implementarea unui buton de autoexcludere direct pe site-ul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care va permite utilizatorilor să solicite online excluderea voluntară de la jocurile de noroc, fără a mai fi necesară deplasarea la ghișee. În plus, ONJN va publica în timp real numărul cererilor de autoexcludere primite și al celor procesate, se arată pe site-ul ONJN.
Legea prevede și obligația operatorilor de a returna sumele depuse de utilizatorii care au solicitat autoexcluderea. Nerespectarea acestei prevederi atrage amenzi de până la 100.000 de lei și suspendarea licenței pentru o perioadă de șase luni. Proiectul va fi trimis spre dezbatere în Camera Deputaților, care este for decizional.
Măsuri pentru a funcționaliza sistemul de autoexcludereÎn paralel, ONJN anunță că a inițiat o serie de măsuri tehnice și legislative pentru a funcționaliza sistemul de autoexcludere. Instituția a elaborat o propunere de modificare a Ordonanței 77/2009, aflată în prezent în transparență decizională, și a pus la punct o soluție tehnică temporară care să permită aplicarea prevederilor fără întârziere.
ONJN urmărește, totodată, dezvoltarea unui sistem informatic definitiv care va gestiona un registru unic al persoanelor autoexcluse. Acest registru ar urma să fie accesibil în timp real tuturor operatorilor licențiați, pentru a verifica respectarea măsurii. De asemenea, procedura va include măsuri de protecție a datelor personale și de informare a jucătorilor cu privire la opțiunile de consiliere pentru adicția de jocuri de noroc.
Aceste modificări legislative și tehnice vin în contextul în care cadrul legal actual nu acoperă în totalitate nevoile persoanelor aflate în situații de risc, iar măsurile propuse vizează atât mediul online, cât și cel offline.
Beneficii concrete pentru jucători și industrie:• Crearea unui registru unic al persoanelor autoexcluse, gestionat de ONJN, aplicabil tuturor operatorilor.
• Un proces simplificat și sigur pentru depunerea cererilor de autoexcludere.
• Protecția datelor personale prin proceduri clare de verificare și securizare.
• Asigurarea respectării măsurii de autoexcludere prin acces în timp real la registru pentru toți operatorii licențiați.
• Informarea jucătorilor cu privire la opțiunile de consiliere și tratament pentru adicția asociată jocurilor de noroc.
Procedura de autoexcludere va deveni operațională într-o formă provizorie, urmând ca, odată cu modificarea legislației, să fie implementat un sistem informatic robust, aliniat la standardele europene.
Articolul Dependenții de păcănele vor putea renunța mai ușor la viciu: Legea autoexcluderii, adoptată de Senat apare prima dată în Mediafax.
Un medic din Franța susține că autoritățile din Israel s-au comportat abuziv cu pasagerii unei nave de ajutor umanitar care se îndrepta spre Gaza. La bordul ambarcațiunii se afla și activista pentru climă Greta Thunberg.
Doctorul Baptiste André, prezent pe vas în acel moment, a relatat jurnaliștilor, după ce a ajuns înapoi în Franța, că nu a existat violență fizică, dar a observat cum grănicerii israelieni i-au tratat pe pasageri într-un mod jignitor și le-au provocat în mod intenționat lipsa somnului, vizând-o mai ales pe Thunberg.
„De îndată ce cineva adormea, agenții dădeau muzica mai tare și dansau”, a spus André.
El a mai declarat că accesul la apă și mâncare a fost limitat și greu de obținut pentru cei aflați în custodie, relatează Politico.
Thunberg a făcut parte dintr-un grup de 12 persoane aflate pe vasul Madleen. Nava fusese organizată de Coaliția Flotila Libertății, un grup pro-palestinian care a pornit din Italia pe 1 iunie pentru a duce ajutoare către civilii din Gaza.
Forțele navale israeliene au oprit ambarcațiunea luni dimineață, la circa 200 de kilometri distanță de țărmul Gazei, și i-au reținut pe cei aflați la bord.
„Nu am calificarea juridică pentru a specifica ce s-a întâmplat, dar au existat acte de maltratare”, a declarat André marți.
Potrivit informațiilor oferite de Coaliția Flotila Libertății, patru pasageri, printre care Greta Thunberg și André, au acceptat să semneze documentele de deportare și au revenit în țările lor până marți seara.
Ceilalți membri ai echipajului, inclusiv eurodeputata franceză Rima Hassan, se află în continuare în custodia israelienilor și urmează să apară în fața instanței.
Într-un mesaj video înregistrat anterior și publicat luni, Greta Thunberg a afirmat că au „fost interceptați și răpiți” de Israel. Ea a cerut guvernului suedez să intervină și să-l preseze pe premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Activista a spus că scopul misiunii a fost unul pașnic, pentru a atrage atenția asupra blocadei impuse de Israel asupra Gazei și a situației umanitare tot mai grave din regiune.
Articolul Un doctor francez acuză autoritățile israeliene de tratament abuziv asupra Gretei Thunberg apare prima dată în Mediafax.
Knessetul va supune miercuri la vot o propunere preliminară de autodizolvare, în contextul unui impas politic grav legat de de un proiect de lege privind serviciul militar obligatoriu. Votul marchează prima etapă din cele patru necesare pentru dizolvarea efectivă a legislativului, ce ar conduce la organizarea de alegeri anticipate.
Tensiunile din coaliția de guvernare condusă de Benjamin Netanyahu au atins un punct critic, după ce partidele religioase au insistat ca studenții de la seminarele ultra-ortodoxe să fie exceptați de la serviciul militar, în timp ce alți parteneri au cerut eliminarea scutirii. Criza este accentuată de Războiul din Gaza care a alimentat nevoia de noi recruți în cadrul forțelor armate.
Partidele ultra-ortodoxe au anunțat că vor vota alături de opoziție pentru dizolvarea parlamentului, în lipsa unui compromis, ceea ce ar pune în pericol guvernul Netanyahu.
Chiar dacă votul de miercuri trece, ar mai fi necesare încă trei runde de vot și mai multe sesiuni de dezbateri, proces ce ar putea dura mai multe săptămâni. Dacă parlamentul va fi dizolvat, guvernul va fi obligat să organizeze alegeri anticipate în cel mult cinci luni, iar sondajele de opinie indică o probabilă înfrângere a guvernului Netanyahu.
Articolul Parlamentul israelian ar putea fi dizolvat. Ce motiv se află la bază apare prima dată în Mediafax.
Rusia a anunțat miercuri că ar putea prelua materialul nuclear acumulat în exces de Iran, cu intenția de a-l converti în combustibil. Propunerea vine ca o posibilă soluție pentru reducerea tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, generate de programul nuclear iranian, anunță Reuters.
Autoritățile de la Teheran susțin că își doresc un program nuclear civil.
Totuși, ritmul accelerat al procesului de îmbogățire a uraniului provoacă îngrijorare în țările occidentale și în zona Golfului, unde mulți cred că Iranul urmărește producerea unei arme nucleare.
Problema principală dintre Washington și Teheran este legată exact de acest program.
Președintele american Donald Trump a declarat că Iranul nu trebuie să ajungă să dețină arme nucleare. Pe de altă parte, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis că Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a spus lui Donald Trump într-o discuție telefonică faptul că Rusia, având o relație apropiată cu Iranul, poate contribui la relansarea negocierilor privind dosarul nuclear iranian. Kremlinul a făcut public acest detaliu săptămâna trecută.
Serghei Ryabkov, adjunct al ministrului rus de externe, responsabil cu controlul armamentului și relațiile bilaterale cu Statele Unite, a vorbit miercuri cu presa din Rusia.
Acesta a declarat că e nevoie de reluarea eforturilor diplomatice și că Moscova este pregătită să sprijine în mod concret acest proces.
„Suntem pregătiți să oferim asistență atât Washingtonului, cât și Teheranului, nu numai din punct de vedere politic, nu numai sub formă de idei care ar putea fi utile în procesul de negociere, ci și practic: de exemplu, prin exportul de material nuclear în exces produs de Iran și adaptarea sa ulterioară la producția de combustibil pentru reactoare”, a declarat Ryabkov.
Statele Unite cer ca Iranul să expedieze tot uraniul puternic îmbogățit (HEU) în afara granițelor. În schimb, oficialii iranieni acceptă doar trimiterea cantităților care depășesc limita stabilită în acordul nuclear semnat în 2015.
Rusia, care deține cel mai mare arsenal nuclear la nivel mondial, nu susține ideea ca Iranul să obțină arme nucleare. În același timp, guvernul rus consideră că Iranul are dreptul să își mențină un program nuclear civil și se opune oricărei intervenții militare împotriva acestuia.
În plus, Rusia și Iranul au dezvoltat recent o cooperare mai strânsă. Moscova a cumpărat armament din Iran pentru conflictul din Ucraina și a încheiat, la începutul acestui an, un acord de parteneriat strategic valabil pentru 20 de ani.
Articolul Rusia vrea să preia surplusul de material nuclear din Iran pentru a-l transforma în combustibil apare prima dată în Mediafax.
