MediaFax.ro

Declarația vine în contextul în care Grindeanu a plecat din ședința de coaliție după ce interlocutorii au refuzat continuarea dialogului cu magistrații.

„La solicitarea pe care Sorin Grindeanu a făcut-o în legătură cu dialogul pe care trebuie să-l avem cu această categorie profesională, premierul, din păcate, nu a acceptat în momentul respectiv, în ciuda faptului că domnul Cătălin Predoiu a dat niște explicații extrem de pertinente vis-a-vis de modul în care s-a ajuns la această situație și dânsul a insistat în legătură cu necesitatea intensificării dialogului”, a declarat Daniel Băluță la Antena 3 CNN.

Întrebat dacă Predoiu, care a fost anterior la Justiție și este avocat și jurist de profesie, a spus că trebuie discutat cu „sistemul”, Băluță a oferit detalii despre intervenția lui Predoiu: „Dânsul a prezentat istoricul, cum s-a ajuns în această situație, faptul că în MCV am avut prevăzut acest aspect, faptul că există directive europene în acest sens. Este adevărat că am ajuns într-un punct care este foarte dificil de suportat pentru societate, în primul rând din punct de vedere al echității, apoi din punct de vedere al resurselor financiare pe care le alocăm”.

Recomandarea a fost de intensificare a dialogului, de altfel o recomandare de bun simț, una firească, care nu are legătură cu PNL, PSD sau USR, ci are legătură cu normalitatea”.

Întrebat cum au evoluat lucrurile în ședința de coaliție și de ce Sorin Grindeanu a plecat, Daniel Băluță a răspuns: „Mai puțin sunt importante detaliile acestea, pentru că ne interesează motivul pentru care s-a întâmplat lucrul acesta și anume refuzul implementării unui grup de dialog format din reprezentanții tuturor partidelor politice, grup care să redacteze un nou proiect legislativ în această privință și grup cu care să existe un dialog cu reprezentanții profesiei”.

El a precizat că „nedorindu-se continuarea unui dialog cu acești oameni, președintele Sorin Grindeanu a considerat că este oportun să temporizeze această situație și probabil că la următoarea ședință de coaliție lucrurile acestea vor fi” rezolvate.

Întrebat care este de fapt poziția PSD în raport cu mărimea acestor pensii și cu vârsta de pensionare a magistraților, Daniel Băluță a răspuns că partidul susține echitatea, dar nu poate ignora necesitatea dialogului cu puterea judecătorească.

„Cu certitudine, așa cum v-am spus, opinia pe care orice cetățean o are, are legătură cu echitatea, cu faptul că nu trebuie să existe categorii profesionale privilegiate, însă trebuie să ținem cont de faptul că puterea judecătorească discută cu puterea politică, iar lucrul acesta, pentru a ajunge la o concluzie și pentru a ajunge la o soluție, este nevoie de dialog”, a declarat primarul Sectorului 4.

În timpul unei vizite la Oslo, parte a unui turneu pentru a solicita sprijin militar suplimentar, Zelenski a spus că propunerea făcută de președintele american Donald Trump este un „compromis bun”, dar se îndoiește că Putin va susține același lucru.

„Cred că a fost un compromis bun, dar nu sunt sigur că Putin îl va susține, și i-am spus acest lucru președintelui”, a declarat Zelenski, potrivit The Guardian.

Reacția lui Zelenski vine după ce la începutul acestei săptămâni, Donald Trump a declarat la bordul Air Force One că „ucrainenii și rușii pot negocia mai târziu, dar acum trebuie să se oprească la linia frontului”.

Liderul american a ezitat în repetate rânduri cu privire la aspecte cheie ale războiului, inclusiv dacă încetarea focului ar trebui să precede negocierile de pace mai ample.

După ce Trump a făcut propunerea privind înghețarea actualelor linii ale frontului, Moscova a reacționat, clarificând că poziția sa maximalistă nu s-a schimbat.

„Washingtonul începe acum să spună că trebuie să oprim [conflictul] imediat, că nu mai trebuie să discutăm nimic, că trebuie să ne oprim și să lăsăm istoria să judece. Vedeți, simpla oprire ar însemna uitarea cauzelor profunde ale acestui conflict”, a spus Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

O nouă întâlnire între Trump și Putin ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta în următoarea perioadă, însă un oficial de la Casa Albă a declarat pentru BBC că nu există „niciun plan” pentru un summit în „viitorul imediat”. Moscova a reiterat, într-un comunicat privat adresat Washingtonului, preluarea controlului asupra întregii regiuni Donbas, precum și condiția de a nu fi dislocați soldați NATO pe teritoriul Ucrainei ca parte a unui acord de pace.

Pe lângă faptul că este un condiment foarte apreciat în dieta mediteraneană, acest aliment conține nutrienți valoroși precum fibre, vitamine și flavonoide. Gastronomia spaniolă abundă în murături care pot fi consumate ca aperitiv sau ca ingredient în diverse rețete: măsline, castraveciori în oțet, ardei iuți, vinete de Almagro… și capere. Acestea sunt mugurii florali ai unei plante numite tot caperă (Capparis spinosa), mici, verzi, cărnoase și cu un gust ușor amărui, relatează El Espanol.

Una dintre principalele lor calități este capacitatea de a potența aroma altor ingrediente. Se combină excelent cu alimente sărate, roșii, sparanghel sau carne roșie. De asemenea, sunt folosite în sosuri precum cel pentru pastele puttanesca.

Originea caperelor se află în Asia, unde arheologia a demonstrat că erau consumate de oameni acum mai bine de 10.000 de ani. De altfel, sunt menționate în cea mai veche operă literară cunoscută – Epopeea lui Ghilgameș, o lucrare sumeriană din mileniul al III-lea î.Hr.

De pe țărmurile estice ale Mării Mediterane, caperele au ajuns în Grecia, Roma, al-Andalus (denumirea dată de arabi Spaniei) și Franța. Astăzi, rămân un aliment popular în toată zona mediteraneană, fiind deosebit de apreciate în Grecia, Italia, Cipru și Malta. În Spania, deși cunoscute, sunt folosite ceva mai puțin.

Din punct de vedere nutrițional, 100 de grame de capere conțin 23 de calorii, 83 de grame de apă, 2,6 grame de proteine, 4,5 grame de carbohidrați, 3,2 grame de fibre și 0,9 grame de grăsimi. În cantități mai mici, furnizează sodiu, potasiu, fier, calciu, fosfor și vitaminele A și C. Cu o asemenea compoziție, nu e de mirare că includerea caperelor în alimentație poate aduce beneficii importante pentru organism.

Caperele au fost folosite frecvent în medicina tradițională pentru tratarea afecțiunilor inflamatorii, inclusiv a reumatismului. Datorită conținutului ridicat de quercetină – un flavonoid – și de vitamina E, care ajută la menținerea integrității celulare, caperele au efect antiinflamator și, potrivit unor studii, chiar antitumoral.

Un alt studiu a analizat proprietățile uleiului esențial extras din florile și frunzele plantei, constatând un efect antiproliferativ asupra celulelor canceroase din colon. Printre alte avantaje se numără conținutul ridicat de fibre alimentare și aportul caloric redus. Fibrele au efect stimulant asupra digestiei, iar pentru a profita de aceste beneficii este de preferat consumul caperelor în saramură, nu al celor conservate în ulei sau sare.

Caperele sunt bogate în rutină, un bioflavonoid cu puternic efect antioxidant. Aceasta contribuie la reducerea nivelului de colesterol din sânge și împiedică formarea plăcilor periculoase în artere. Antioxidanții pot, de asemenea, să reducă inflamația și să protejeze împotriva bolilor cronice precum cele cardiovasculare și cancerul.

Unele cercetări sugerează că caperele pot fi aliați importanți în gestionarea diabetului de tip 2. Componentele lor active ar putea îmbunătăți absorbția glucozei de către țesuturi, reduce absorbția carbohidraților și proteja celulele pancreatice care produc insulină.

Rutinul are și proprietăți antihistaminice naturale. Extractele din Capparis spinosa sunt bogate în substanțe care reglează activitatea mastocitelor – celulele implicate în reacțiile inflamatorii și alergice. Astfel, persoanele care suferă de alergii pot beneficia de pe urma consumului regulat de capere.

Caperele sprijină activitatea fagocitelor – celule care distrug microorganismele și alte particule străine din organism. Cercetările arată că extractele de capere stimulează aceste celule, consolidând imunitatea. Alte studii, realizate în Italia, au demonstrat că decoctul de rădăcini de Capparis spinosa inhibă dezvoltarea bacteriilor Deinococcus radiophilus, Staphylococcus epidermis și Streptococcus faecalis.

Caperele ajută la hidratarea pielii și reduc senzația de uscăciune. Conform unui studiu din 2002, conțin compuși care pot proteja pielea de razele ultraviolete, reducând riscul de cancer cutanat, inclusiv melanom. De asemenea, contribuie la diminuarea roșeții și a iritațiilor cauzate de expunerea prelungită la soare.

România va continua să opereze termocentralele pe cărbune, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, miercuri, într-o conferință de presă susținută la Guvern.

Anunțul cu privire la decizie vine după negocieri complexe purtate cu reprezentanții Comisiei Europene și marchează o modificare importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a precizat titularul mandatului de la conducerea Ministerului Energiei.

„Vestea este foarte clară: în continuare, România va avea centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor funcționa până la finalul anului 2029, iar două dintre ele cel puțin până în august 2026”, a declarat ministrul.

Bogdan Ivan a precizat că termocentralele din Craiova și Govora vor continua să furnizeze agent termic, energie electrică și abur industrial pentru consumatorii locali și companii precum Ford.

„Aceasta reprezintă poate cea mai mare victorie pe care România a putut să o aibă în materie de sistem energetic. Prin această modificare a PNRR; care a fost una extrem de complicată, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu, și anume situația de a avea un potențial blackout în anumite condiții în această iarnă, va fi 100% evitată, lucru care ne asigură că avem ân continuare foarte clar modul în care vom trece această iarnă”, a declarat Bogdan Ivan.

În plus, peste 4.500 de oameni își vor păstra locurile de muncă, a spus ministrul Energiei.

Potrivit lui Bogdan Ivan, fără această decizie, România ar fi fost obligată să închidă până la 31 decembrie un total de 1.755 MW de capacități pe cărbune, ceea ce ar fi slăbit sistemul energetic național și ar fi dus la o creștere a importurilor de energie și a facturilor pentru populație.

Energie electrică din cărbune reprezenta, miercuri la pra 18:00 aproximativ 14% din producția totală, respectiv 987 MW din totalul producției de 6902 MW.

Pe primele locuri al surselor, în fața cărbunelui sunt apele (25,63% – 1768 MW), hidrocarburi (23,47% – 1619 MW), nuclear (19,31% – 1332 MW) și eolian (15,45% – 1066 MW).

Directorul Dispecerului Energetic Național, Virgil Ivan, comenta recent, într-un răspuns pentru Mediafax, pe fondul discuțiilor privind închiderea centrelor pe cărbune, că o posibilă reducere a producției de energie electrică din această sursă s-ar resimți.

„Legat de perspectivele de consum și de producție, în condițiile în care în această iarnă se vor închide centralele pe cărbune, vom avea probleme. Atât concluziile Studiului de Adecvanță, cât și tonul discuțiilor cu Comisia Europeană sunt ca trei dintre cele cinci grupuri de la Complexul Energetic Oltenia să rămână în funcțiune. Trei din cinci, pentru că unul dintre ele se va retrage definitiv din exploatare cu data de 1 ianuarie și discuțiile sunt să rămână trei grupuri în operare comercială, iar celelalte două încă sunt încă în discuție. Asta înseamnă un aport undeva la 750 – 800 MW, undeva la 8 – 10 % din consumul la nivel național, ceea ce contează. Se fac eforturi, Ministerul Energiei depune eforturi, suntem angrenați și noi în toate aceste discuții”, a declarat Virgiliu Ivan, în răspunsul publicat săptămâna trecută.

Cu ocazia conferinței de miercuri, ministrul a trecut în revistă demersurile României din ultimele două luni și a menționat că respingerea modificării ar fi putut atrage o penalizare de până la 1,8 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, în contextul în care România a primit deja 2,6 miliarde de euro pentru a înlocui treptat centralele pe cărbune cu unități pe gaz, parcuri fotovoltaice și sisteme de stocare.

„Noi eram în paradigmă ca și țară, ca în această toamnă să închidem un total de 1.755 MW, la 31 decembrie, lucru care ar fi dus la slăbirea securității energetice a României, care ar fi dus la o penurie energetică și în situația în care ar fi fost oprite aceste grupuri, bazat pe un volum mult mai mare al importurilor, care vedem deja că au un preț foarte mare, și la o creștere a factorilor românilor”, a declarat ministrul Energiei.

El a explicat că Guvernul a decis să mențină în funcțiune centralele pe cărbune pentru a evita o nouă creștere a prețului energiei.

„Dincolo de faptul că păstrăm în continuare cât va mai fi nevoie centralele pe cărbune din România, ne-am asigurat că nu o să avem o creștere nouă a prețului energie electrice la 1 ianuarie 2026, pe de o parte. Pe de altă parte, 4500 de oameni ar fi mers acasă în mijlocul iernii și ar fi rămas fără venituri și fără loc de muncă, iar în situația în care România și-ar fi asumat să nu închidă aceste termocentrale bazate pe cărbune, România ar fi riscat o penalizare din partea Comisiei Europene de până la 1,8 miliarde de euro, în condițiile în care România a primit încă de acum 4 ani 2,6 miliarde de euro pentru a se asigura că va pune în locul centralelor pe cărbune noi centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice plus capacități de stocare”, a detaliat ministrul Energiei.

„E foarte important de remarcat faptul că, după ce am venit cu un studiu de 6.000 de pagini, făcut după o metodologie europeană, făcut de cei de la Transelectrica (studiul de adecvanță – n.r.), pe care le mulțumesc pe această cale, Comisia Europeană a fost dispusă chirurgical să deschidă acest subiect, care nu a mai fost deschis ca și discuție de negociere niciodată și a fost de acord să facă acest lucru acum două luni de zile în baza argumentelor prezentate de România”, a subliniat ministrul.

Ministrul a subliniat că România își păstrează angajamentele de decarbonizare, dar fără a afecta securitatea energetică.

„Și în momentul de față putem să spunem că da, ne interesează să păstrăm țintele climatice de decarbonizare pe care le avem într-o eficiență economică, dar niciodată în detrimentul securității energetice a României, niciodată în detrimentul interesului strategic al țării noastre pentru sistemul energetic național”, a spus Bogdan Ivan Ivan

Bogdan Ivan a vorbit și despre proiectele de investiții în noi capacități.

„Centralele pe gaz de la Isalnița și Turceni urmează să fie semnate contractele după ce am terminat procedurile de citație publică și vom începe să lucrăm efectiv la aceste centrale, iar în urma de blocării unui proiect de 500 de megavati, panouri fotovoltaice plus capacități de stocare, anul viitor vom avea instalat această nouă facilitate”, a spus ministrul Energiei.

El a adăugat că centralele de producție a energiei pe baza de gaz de la Iernut și Mintia sunt prioritare.

„În paralel, lucrăm la Iernut, am reziliat contractele cu acea companie care nu a fost în stare să respecte termenele asumate. Lucrăm în continuare la Mintia pentru a ne asigura că prin tot ceea ce facem, din resurse europene, din penerele sau alte fonduri structurale, vom duce România dinspre un importator net de energie, înspre un exportator net de energie și o țară care își asigură necesarul energiei din producție proprie, lucru care, în mod normal, duce și la o scădere a prețului către consumatorul final, persoane fizice sau companii din sectorul industrial, ceea ce va însemna că România va scădea sub media la prețul plătit de consumatori”, a precizat ministrul Energiei.

Este vorba de centrala de la Iernut, care, după numeroase amânări de termene și două decizii de reziliere a contractului cu spaniolii de la Duro Felguera, sub umbrela Romgaz, este așteptată să crească producția de energie din România cu 430 MW, și centrala de la Mintia, contruită în locul vechii termocentrale, care, cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România.

Conform celor mai recente date Eurostat, două orașe din țara noastră au reușit să depășească media Uniunii Europene (UE) în privința puterii de cumpărare, ci și unele dintre cele mai dezvoltate capitale vestice. Astfel, Bucureștiul și Cluj-Napoca se numără printre cele mai prospere zone ale Europei.

În 2023, PIB-ul pe locuitor la nivelul Uniunii Europene a ajuns la 38.100 PPS (unități de putere de cumpărare), în creștere față de 36.000 PPS în anul precedent. PPS-ul este un indicator care măsoară mai exact standardul de viață, luând în calcul prețurile locale, nu doar valoarea nominală a produselor, scrie gandul.ro.

Surprinzător, capitala României a depășit cu mult această medie, atingând un nivel de 87.400 PPS – mai mult decât dublul valorii europene și peste nivelul unor orașe importante din sudul Europei, precum Roma, Milano sau Madrid.

Astfel, Bucureștiul a devenit astfel un veritabil pol economic regional, datorită investițiilor, salariilor mai ridicate și prezenței tot mai mari a companiilor multinaționale.

Pe locul al doilea în topul național se situează Cluj-Napoca, unde PIB-ul per capita este de 43.500 PPS, peste media Uniunii Europene. Orașul din inima Transilvaniei s-a transformat în ultimii ani într-un centru IT și universitar de prim rang, cu o economie locală diversificată și un nivel de trai semnificativ peste alte regiuni ale țării.

La nivel european, regiunile irlandeze Dublin (139.500 PPS) și South-West (137.300 PPS) conduc clasamentul prosperității, urmate de Wolfsburg (136.500 PPS) din Germania și Paris (126.900 PPS).

Aceste zone concentrează sedii de mari corporații, activități industriale performante și o productivitate ridicată, ceea ce le asigură un standard de viață excepțional.

Pe de altă parte, contrastul rămâne puternic. Cele mai scăzute niveluri de PIB pe cap de locuitor au fost înregistrate în Mayotte (Franța) – 10.500 PPS, Haskovo (11.000 PPS) și Silistra (11.100 PPS), ambele din Bulgaria.

Și, în timp ce Cluj-Napoca și Bucureștiul confirmă trendul de dezvoltare accelerată, restul țării rămâne în continuare sub media europeană. Potrivit sursei citate, cele mai multe regiuni din România și Bulgaria se află în partea de jos a clasamentului, cu niveluri de sub 15.000 PPS pe locuitor.

Diferența uriașă dintre capitală și restul regiunilor arată că România are o economie profund dezechilibrată. Totuși, performanța Bucureștiului și a Clujului demonstrează că investițiile, educația și infrastructura pot transforma orașele în adevărate motoare ale prosperității europene.

Cercetătorii de la Centrul Oncologic MD Anderson Houston, afiliat Universității din Texas, au analizat aproape 900 de pacienți cu forme avansate de cancer, iar concluziile lor au fost prezentate la Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală 2025 de la Berlin. Studiul a comparat evoluția pacienților vaccinați cu un ser ARNm anti-COVID înainte sau la scurt timp după începerea imunoterapiei, iar diferențele de supraviețuire s-au dovedit spectaculoase.

„Partea cu adevărat interesantă a studiului nostru este că indică posibilitatea ca vaccinurile larg disponibile și cu cost redus să poată îmbunătăți dramatic eficacitatea anumitor terapii imune”, a declarat medicul oncolog Adam Grippin, coautorul cercetării, citat de Reuters.

Efectul benefic a fost observat mai ales la pacienții ale căror tumori produceau cantități scăzute din proteina PD-L1, un marker care, de obicei, limitează eficiența imunoterapiei. În această categorie, supraviețuirea la trei ani a fost aproape de cinci ori mai mare în rândul celor vaccinați.

Cercetătorii consideră că vaccinurile ARNm pot „antrena” sistemul imunitar într-un mod care amplifică răspunsul terapeutic la medicamente precum Keytruda, un inhibitor de punct de control imun produs de Merck. În experimente anterioare, aceste vaccinuri au determinat celulele canceroase să producă mai multă proteină PD-L1, înlesnind acțiunea medicamentelor care o blochează.

Medicii spun că descoperirea ar putea deschide o nouă direcție în oncologie, oferind o șansă mai mare de supraviețuire chiar și pacienților care nu răspund la tratamentele actuale.
„Sperăm că vaccinurile pe bază de ARN mesager nu doar că vor îmbunătăți rezultatele pacienților tratați cu imunoterapii, ci vor aduce beneficiile acestor terapii și celor cu boli rezistente la tratament”.

Studiul deschide o nouă direcție de cercetare privind rolul vaccinurilor ARNm – folosite pe scară largă în pandemia COVID-19 – nu doar ca instrumente de prevenție, ci și ca potențiali amplificatori ai răspunsului imun în cancer.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, concluziile exercițiului de mobilizare a rezerviștilor, desfășurat săptămâna trecută în București și Ilfov.

În cadrul conferinței, Gheorghiță Vlad a fost întrebat dacă România va intra sau nu în vreun război și a clarificat anumite aspecte.

„În momentul de faţă, nu avem nicio informaţie care să ne conducă la o ipoteză de agresiune, de producere a unei agresiuni asupra teritoriului naţional. Am spus, în schimb, că România are nevoie de o populaţie pregătită, de o economie naţională capabilă să ducă şi un efort de război şi, nu în ultimul rând, de un plan de combatere a dezinformării şi a fake news-ului”, a subliniat șeful Statului Major al Apărării.

În cadrul conferinței de presă, generalul Gheorghiță Vlad a clarificat și dacă România va trimite militari în Ucraina, în contextul războiului Rusiei.

„Nu intrăm într-un război. În schimb, ne pregătim ca pentru un război. Și nici nu trimitem militari în Ucraina. Nu avem militari în Ucraina, nu am trimis militari în zonele de conflict”, a subliniat Gheorghiță Vlad.

Concluziile exercițiului de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare – MOBEX B-IF-25 -, desfășurat săptămâna trecută, arată că aproximativ 83% din rezerviștii din București și Ilfov mobilizați pentru exercițiu s-au prezentat la ordin.

„BID are rolul de bancă națională de dezvoltare – mobilizează resurse financiare pentru proiecte care contribuie la creșterea economică, modernizarea infrastructurii și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii”, a spus ministrul, pe Facebook.

Potrivit lui Nazare, au fost trasate „obiective clare și termene ferme de acțiune, astfel încât resursele financiare să ajungă rapid acolo unde sunt cel mai necesare”:

• la antreprenorii care creează locuri de muncă și inovează în sectoare cheie ale economiei
• la autoritățile locale, pentru dezvoltarea infrastructurii moderne: drumuri, școli, spitale și servicii publice
• la companiile de utilități care susțin rețelele de apă, canalizare și energie

În acest fel, BID va lansa anul acesta noi produse financiare prin care:

• vor fi sprijinite peste 26.000 de IMM-uri în următorii trei ani, prin finanțări estimate la 12,6 miliarde lei, destinate investițiilor, digitalizării și tranziției verzi
• vor fi oferite garanții de 2,2 miliarde lei pentru proiectele autorităților locale și ale companiilor publice, facilitând astfel accesul la credite și accelerarea investițiilor în comunități
• va fi asigurată finanțarea directă și asistență tehnică pentru investițiile publice, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, pentru a crește calitatea și sustenabilitatea proiectelor

„Un exemplu concret de proiect deja lansat este Fondul de Participare Regională, în valoare de 233 milioane euro, dedicat IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov.

Prin acest fond, BID oferă finanțări avantajoase, cu grant de până la 40%, pentru firmele care investesc în producție, digitalizare, energie verde sau extinderea activității. Utilitatea acestui fond este dublă: reduce costul finanțării pentru antreprenori și stimulează dezvoltarea economică regională, contribuind la reducerea decalajelor dintre regiuni”.

Nazare a cerut „accelerarea lansării noilor instrumente până la finalul anului 2025, astfel încât efectele lor să fie vizibile în economie încă din 2026 – prin investiții noi, crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității companiilor românești”.

Obiectivul imediat al Băncii de Investiții și Dezvoltare este susținerea economiei reale, prin finanțarea proiectelor care generează valoare și dezvoltare durabilă.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a criticat dur modul în care Ilie Bolojan gestionează sistemul pensiilor speciale pentru magistrați, afirmând că executivul prioritizează „statuia unora și altora” în loc să corecteze excesele.

El a subliniat că nu este normal ca unii magistrați să iasă la pensie la 48-49 de ani cu sume de 7.000–10.000 de euro și a promis că PSD va veni rapid cu o propunere legislativă care să readucă „normalitatea” în sistem, respectând toate controalele de constituționalitate, inclusiv avizele CCR.

„Aceste lucruri se fac ascultând sistemul și vorbind cu Ministrul Justiției, care a trimis observații Guvernului în ultimele săptămâni, dar care nu au fost luate în considerare”, a afirmat Grindeanu, adăugând că modificările vor fi aplicate rapid, „indiferent de spectacolul de sunet și lumini pe care l-au pus la cale unii și alții”.

Liderul social-democrat a lansat și o ironie la adresa premierului: „Să demonstrăm că poți guverna și cu inima deschisă, nu doar cu sprânceana încruntată către proprii cetățeni”.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat miercuri, la Guvern, că discută deja cu reprezentanți ai Ministerului de Interne și cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) pentru a identifica și elimina punctele slabe ale rețelelor de distribuție a energiei electrice și ale alimentării cu gaze.

„Lucrez foarte bine cu domnul Raed Arafat, care este un profesionist de sărbătorit, și cu toți cei care vrem să preîntâmpinăm astfel de situații în care viața unor oameni o să fie pusă în pericol”, a spus Ivan.

Ministrul a mai spus că autoritățile așteaptă concluziile anchetei pentru a putea interveni punctual acolo unde sunt identificate probleme.

„După ce va fi terminată ancheta și vom ști exact, din punct de vedere tehnic, care sunt vulnerabilitățile, vom putea acționa chirurgical pe fiecare problemă în parte. Înainte, avem nevoie de expertiza procurorilor, a criminaliștilor și a specialiștilor în domeniu”, a adăugat Ivan.

Întrebat, miercuri seară, dacă Comisia Europeană ar putea acorda României o amânare până după sărbători pentru a reface reforma, ministrul a răspuns: „O să vă spun nu ce mi-aș dori, ci realitatea. Realitatea este că termenul de șase luni este un termen care curge din regulament. Știu că în România suntem obișnuiți cu „hai că poate, hai că merge”, dar acesta este un termen care nu are cum să mai fie întors. Șase luni, 28 noiembrie, se constată de către Comisia Europeană stadiul acelei reforme”.

Referitor la posibilitatea unei soluții de compromis cu Comisia Europeană, ministrul a anunțat că vineri va discuta la Bruxelles exact care sunt opțiunile disponibile. Curtea Constituțională a avut „doar observații de formă” la legea pensiilor speciale, nu observații de fond, a menționat Pîslaru.

„Fiind a treia oară când lua o decizie, după două amânări, dacă avea observații de fond le-ar fi spus. Aș vrea să analizez împreună cu Comisia Europeană, fiind o chestie doar de procedură, în măsura în care Comisia Europeană poate considera o aprobare condiționată sau ceva care se poate să fie considerat că este rezolvat cu probleme tehnice de ultima sută de metri”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă are așteptări mari de la negocierile de la Bruxelles, Pîslaru a fost realist și a precizat că Guvernul lucrează la un plan concret: „Evident, nu am foarte mari așteptări, motiv pentru care planul pe care lucrează Guvernul este ca până pe 28 noiembrie să putem avea aprobarea în forma pe care ne-o dorim”.

Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională, în ansamblu, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Decizia a venit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a formulat o obiecție de neconstituționalitate. Reforma pensiilor speciale este una dintre jaloanele din PNRR pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi tranșele de finanțare europeană.

„Așa cum foarte bine ați văzut, voința politică, în ciuda lucrurilor discutate inclusiv în spațiul public, rămâne de a rezolva acest subiect și ne vom îndrepta cu o soluție care să rezolve problemele procedurale indicate de Curtea Constituțională”, a spus ministrul într-o conferință, miercuri.

El a subliniat că termenul-limită pentru rezolvarea jalonului din PNRR, legat de suma de 231 milioane de euro, este 28 noiembrie, iar respectarea acestuia este crucială.

Ministrul a explicat că sunt două componente importante: „Una este că trebuie rezolvată (reforma – n.r.) oricum, cu deadline sau fără, cu PNRR sau fără PNRR. A doua este că am prefera să avem acești 231 milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi, proiecte în domeniul energiei. Prin urmare, trebuie să ne mișcăm repede pentru a îndeplini această funcție”.

Pîslaru a mai spus că, deși se discută despre o revizuire pe fond a legii, acest lucru ar putea afecta șansele de a respecta termenul: „O revizuire pe fond ar afecta șansele să ne încadrăm până pe 28 noiembrie. Sunt convins că prim-ministru va anunța exact planul pe care îl avem pentru a putea rezolva problema”.

„În trei luni am făcut ceea ce nu se făcea de un an de zile, deci putem să stăpânim condițiile de negociere și să adoptăm soluția care deblochează fondurile”, a mai spus ministrul.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), aflat în plină expansiune, a fost acuzat miercuri de spionaj pentru Rusia și alte state, de către adversarii politici.

„AfD abuzează de dreptul parlamentar de a pune întrebări pentru a investiga în mod flagrant infrastructura noastră critică. Impresia este că AfD lucrează, cu întrebările sale, pe baza unei liste comandate de Kremlin”, a declarat Georg Maier, ministrul de interne al statului Turingia, împărtășind „îngrijorarea sa crescândă” cu ziarul Handelsblatt.

„AfD a format o alianță cu mai multe state autoritare și colaborează cu Rusia, China și Coreea de Nord împotriva țării noastre”, a declarat și Konstantin von Notz, vicepreședinte al Comitetului de Revizuire a Informațiilor din Bundestag, într-un răspuns pentru AFP.

În aprilie 2024, în timpul unei dezbateri parlamentare, au apărut „întrebări parlamentare problematice” din partea AfD, existând suspiciunea că acestea erau adresate în numele „statelor autoritare”, a subliniat von Notz. Acest lucru, „a fost făcut pentru a-i ajuta în mod deliberat să slăbească țara noastră, să spioneze infrastructura noastră critică și să o saboteze”, a explicat Notz conform Le Figaro.

Potrivit lui Georg Maier, din Partidul Social Democrat (SPD), AfD din Turingia a adresat 47 de întrebări privind infrastructura critică în ultimele 12 luni, cu „intensitate și precizie crescânde”.

„Infrastructură de transport sau digitală, energie sau aprovizionare cu apă… Partidul manifestă un interes deosebit pentru tehnologia și echipamentele poliției, în special în domeniul detectării și apărării cu drone, dar și pentru armată și protecție civilă”, a explicat Georg Maier.

Bernd Baumann, un reprezentant al AfD în Bundestag, a numit aceste acuzații „absurde”, subliniind responsabilitatea oponenților săi, care, aflați la putere, „au permis infrastructura germană să se deterioreze timp de decenii”. „Prin întrebările noastre, evidențiem aceste deficiențe în interesul cetățenilor”, a adăugat el.

Cancelarul german Friedrich Merz a desemnat luni AfD drept „principalul său adversar” politic înaintea unui an electoral aglomerat. Fondat în 2013, AfD care a ocupat locul doi în alegerile legislative din februarie anul trecut, este acum în fața partidului Merz în mai multe sondaje.

Unitatea sanitară funcționează într-un imobil format din demisol, parter și 3 etaje care are ca destinație hotel. Abia pe 29 iulie 2024, Primăria Constanța a autorizat executarea lucrărilor de schimbare a destinației din hotel în spital.

Echipa de control a stabilit că din 2009 până în 2025, spitalul a funcționat cu autorizație sanitară de funcționare de spital, deși destinația clădirii era de hotel, iar spațiile de spitalizare sunt de fapt camere de hotel, mult prea mici pentru scopul medical.

Compartimentul ATI prezintă nereguli majore. În structura aprobată de Ministerul Sănătății și în Autorizația Sanitară de Funcționare sunt prevăzute 3 paturi, însă la fața locului au fost identificate 4 paturi ATI, distribuite în 2 saloane a câte 2 paturi. Cele 2 saloane nu respectă suprafața netă minimă de 12 metri pătrați per pat.

Compartimentul ATI funcționează fără clasificare conform Ordinului 1500/2009. Anchetatorii nu au putut stabili din care categorie fac parte paturile, dacă sunt de terapie intermediară, îngrijire postoperatorie sau supraveghere postanestezică. Mai mult, nu există organizat un filtru pentru pacienți, personal, vizitatori și aprovizionare, așa cum prevede legislația.

Sala de operații nu respectă niciun normativ legal. Înălțimea este de doar 2,4 metri în loc de 3,2 metri. În sala de operații existau ferestre acoperite cu jaluzele, organizare care contravine normativelor în vigoare. Finisajele pereților nu sunt lavabile, ceea ce împiedică operațiunile de curățare și dezinfecție corespunzătoare. Temperatura și umiditatea nu sunt monitorizate.

Nu există filtru organizat pentru bolnavi și pentru personalul medical, care ar trebui să cuprindă vestiar și grup sanitar cu duș. Spitalul nu are echipamente pentru determinări de urgență, analize rapide care ar trebui folosite împreună cu serviciul ATI. Spațiile nu sunt organizate în flux, astfel nu se asigură circuite separate pentru instrumentarul și materialele nesterile de cele sterile.

La verificarea făcută pe 15 octombrie 2025, ora 12:00, inspectorii au găsit produse medicale cu termene de valabilitate depășite. În salonul ATI au fost descoperite mască balon sterilizată și balon Ruben sterilizat, ambele cu termen de expirare august 2024, deci expirate de peste un an.

Gelurile ecograf aveau termen de valabilitate depășit, iar unele recipiente prezentau urme vizibile de murdărie. La nivelul sălii de tratamente pediatrie, anchetatorii au găsit dezinfectant Aniosgel cu data expirării august 2025. La oficiul alimentar, un alt dezinfectant Aniosgel avea data expirării martie 2025.

Produsele biocide erau folosite în mod necorespunzător. Unitatea sanitară nu are avizele sau autorizațiile actualizate pentru toate produsele biocide. Există diferențe între documentele întocmite de unitatea sanitară, precum Protocolul de utilizare, și informațiile din actele administrative de plasare pe piață din punct de vedere al metodei de aplicare, concentrației de lucru și timpului de acțiune al produsului biocid.

Unul dintre produsele biocide verificate se folosește neconform atât din punct de vedere al avizului, cât și al procedurii operaționale de utilizare.

La Unitatea de Transfuzie Sanguină, produsele sanguine erau depozitate într-o combină frigorifică de tip casnic, nevalidată de Centrul de Transfuzie Sanguină.

Unitatea sanitară are încheiat contract de prestări servicii cu un furnizor extern de analize pentru probele de autocontrol. Însă, în urma verificărilor făcute la laborator, a reieșit că acesta nu are acreditare RENAR pentru prelucrarea tipului de probe menționate, respectiv probe recoltate de pe suprafețe, din aer și probe de sterilitate.

Într-o întâlnire de lucru desfășurată marți, între ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și conducerea BID, au fost analizate programele existente și prezentate noi mandate de intervenție pentru susținerea investițiilor strategice, se arată într-un comunicat al ministerului, remis miercuri.

„Am solicitat conducerii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare să accelereze implementarea programelor, astfel încât produsele de garantare să fie active pe piaţă în cel mai scurt timp. Este esenţial ca finanţările să ajungă rapid şi eficient la beneficiarii finali — IMM-uri, autorităţi publice locale şi companii din subordinea acestora – pentru ca efectele pozitive să se resimtă în economie începând cu anul 2026. În paralel, trebuie să consolidăm disciplina fiscală şi credibilitatea României pe pieţele internaţionale, pentru a susţine stabilitatea macroeconomică şi a proteja ratingul investiţional”, a declarat ministrul Nazare.

Directorul general al BID, Dan Sandu, a precizat că banca va acționa cu prioritate pentru mobilizarea capitalului și sprijinirea proiectelor locale, asigurând implementarea rapidă a instrumentelor financiare și generarea de efecte reale în economie.

Produsele financiare active sau aflate în implementare sunt următoarele:

• IMM-uri: prin garanția de portofoliu, aproximativ 26.000 de companii vor putea accesa finanțări în următorii trei ani, valoarea totală estimată fiind de 12,6 miliarde lei, din care 8,8 miliarde lei reprezintă garanții gestionate de BID.
• Autorități locale și companii subordonate: garanții individuale cu buget de 2,2 miliarde lei pentru următorii trei ani.
• Creditare directă pentru entități publice, inclusiv asistență tehnică printr-o linie de finanțare de la Banca Europeană de Investiții.

BID gestionează și fonduri europene, cum ar fi Fondul de Participare Regională, cu alocare totală de peste 233 milioane euro, pentru sprijinirea investițiilor IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov, prin împrumuturi cu dobândă redusă și granturi de până la 40% din valoarea finanțării.

Potrivit comunicatului, mandatele în analiză sunt:

• Fondul de Modernizare: investiții în rețelele de distribuție a energiei și garanții pentru IMM-uri ce investesc în retehnologizare și eficiență energetică.
• Fondul Social pentru Climă: dedicat microîntreprinderilor vulnerabile și sociale.
• Fondul de Tranziție Justă: prin împrumuturi subvenționate cu capital rebate.

Implementarea programelor este planificată astfel încât BID să finalizeze selecția intermediariilor până la sfârșitul anului 2025, să lanseze tranzacțiile partenere între noiembrie-decembrie 2025 și începutul anului 2026 și să asigure monitorizarea și raportarea continuă către beneficiari și public.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare (Decretul Guvernamental 190/2008), restricțiile de trafic pentru camioanele de mare tonaj (peste 7,5T) cuprind întreaga perioadă menționată, în vederea asigurării corespunzătoare a circulației bunurilor, MCT a decis suspendarea acestei măsuri pe timpul nopții, sens în care restricțiile vor fi aplicate doar la 23.10.2025, în intervalul orar 6:00 – 22:00, ora locală.

Mai multe informații referitoare la restricția circulației camioanelor de mare tonaj pot fi consulate aici. 

Cetățenii aflați în Ungaria pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice a României la Budapesta: ‪+36 13847689‬, Consulatului General al României la Szeged: ‪+36 62424431‬ și Consulatului General al României la Gyula: ‪+36 66464579‬, ‪+36 66477147‬, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

De asemenea, românii care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de permanență ale Ambasadei României în Ungaria ‪+36 305356912‬, Consulatului General al României la Szeged ‪+36 306777980‬ și Consulatului General al României la Gyula ‪+36 306357181‬.

MAE recomandă consultarea paginilor oficiale: http://budapesta.mae.ro, http://szeged.mae.ro, http://gyula.mae.ro, www.mae.ro.

Evenimentul are loc la Hotelul Marriott din București și reunește sute de specialiști din întreaga lume – ingineri de rețea, reprezentanți ai furnizorilor de servicii de internet, operatori de infrastructură, experți în politici de adresare IP și reprezentanți ai organizațiilor internaționale din domeniul tehnologiilor de Internet.

Conferința RIPE 91, organizată sub egida RIPE NCC (Réseaux IP Européens Network Coordination Centre), oferă participanților o platformă pentru schimbul de cunoștințe, prezentarea celor mai noi tehnologii și discutarea aspectelor tehnice și de reglementare privind funcționarea Internetului la nivel global.

Citeşte comunicatul integral AICI

Piața ucraineană a resimțit imediat efectele anunțului, înregistrând o corecție vizibilă pe principalele burse regionale. Indicele WIG-Ukraine al Bursei din Varșovia (WSE), care urmărește evoluția principalelor companii ucrainene listate pe piața poloneză, a pierdut 2,40%, coborând la 510,58 puncte, după o perioadă de creștere constantă.

Potrivit datelor WSE, citate de Interfax-Ukraine, declinul a urmat anunțului privind amânarea întâlnirilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin, respectiv Marco Rubio și Serghei Lavrov, decizie luată din cauza refuzului Rusiei de a opri ostilitățile.

Impactul s-a reflectat rapid în prețurile acțiunilor listate de companiile ucrainene. Astarta, cel mai mare producător de zahăr din țară, a scăzut cu 2,99%, Milkiland cu 4,33%, iar holdingurile agricole KSG Agro, Agroton și IMC au pierdut între 1,6% și 2,4%. În același timp, compania minieră Coal Energy, ale cărei exploatări au fost în mare parte oprite din cauza războiului, a înregistrat o pierdere de 4,48%. Doar grupul Kernel, liderul producției de ulei de floarea-soarelui, a reușit o ușoară creștere de 0,21%.

Pe Bursa din Londra, unde investitorii de retail au o influență mai mică, acțiunile producătorului de minereu de fier Ferrexpo au coborât cu 6,57%, în timp ce titlurile MHP, cel mai mare producător de carne de pasăre din Ucraina, au urcat cu 1,06%.

Și euroobligațiunile Ucrainei (titluri de datorie emise pe piețele internaționale) au pierdut între 1,25% și 2,14% la Bursa din Frankfurt. Când prețul euroobligațiunilor scade, înseamnă că investitorii au mai puțină încredere în capacitatea statului sau companiei de a-și plăti datoriile.
În cazul Ucrainei, scăderea lor reflectă temerile privind riscul de război și instabilitatea politică.

În schimb, garanțiile legate de PIB (instrumente prin care investitorii sunt recompensați dacă economia ucraineană depășește anumite niveluri de creștere) au rămas aproape neschimbate, semn că participanții la piață nu și-au modificat semnificativ așteptările privind evoluția economiei pe termen mediu, în ciuda tensiunilor geopolitice.

Evoluțiile confirmă sensibilitatea ridicată a piețelor ucrainene la orice semnal privind negocierile de pace. După victoria electorală din 2024 a lui Donald Trump – care promisese că va „rezolva războiul din Ucraina într-o zi” – indicele WIG-Ukraine urcase puternic, însă entuziasmul s-a estompat odată cu eșuarea speranțelor într-un acord rapid: „După optimismul privind un acord de pace, indicele WIG-Ukraine a scăzut din nou la 508 puncte”, se arată într-un raport al WSE.

Chiar dacă anunțul recent al unei posibile întâlniri Trump–Putin la Budapesta ridicase din nou cotațiile, impulsul s-a dovedit de scurtă durată: „Indicele, care urcase la 523 de puncte, a coborât la 510,58”, arătau datele de tranzacționare miercuri dimineață.

Apelul ministrului Sănătății a fost lansat miercuri în timpul unei conferințe de presă.

„Fac un apel către direcțiile de sănătate publică, nu mai avizați unități sanitare publice sau private dacă nu respectă normativul deoarece mor oameni”, a spus Alexandru Rogobete.

În cadrul conferinței, ministrul a prezentat măsurile luate în cazul unității medicale privare din Constanța unde o pacientă de 29 de ani a murit după ce a născut.

Ministrul Sănătății a mai spus că în ministerul pe care-l conduce a fost creat un grup de lucru pentru a realiza o platforma digitală. Aceasta va verifica modul în care direcțiile de sănătate publică avizează funcționarea unor unități medicale. Astfel, se încearcă schimbarea modului în care sunt acordate autorizațiile și avizele sanitare.

Conform AP, Egiptul și Uniunea Europeană organizează miercuri, la Bruxelles, primul lor summit, dedicat întăririi relațiilor economice și de securitate, precum și cooperării privind migrația și criza umanitară din Fâșia Gaza.

La reuniune participă președintele egiptean Abdel-Fattah el-Sissi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Potrivit oficialilor europeni, urmează să fie anunțată creșterea asistenței economice pentru Egipt, precum și includerea acestuia în programul european Horizon Europe, un fond de 175 de miliarde de euro destinat cercetării și inovării în domenii precum tehnologia cuantică sau industria spațială.

Summitul are loc într-un context geopolitic tensionat, marcat de politicile protecționiste ale Statelor Unite și de restricțiile impuse de China asupra exporturilor strategice.

UE caută să consolideze relațiile cu statele din zona mediteraneană, de la Maroc la Turcia, în cadrul așa-numitului Pact pentru Mediterană, oferind sprijin financiar în schimbul unor măsuri menite să limiteze migrația spre Europa.

Egiptul se confruntă cu o inflație galopantă și cu efectele indirecte ale războiului din Gaza.

În discuțiile recente cu lideri europeni, președintele el-Sissi a declarat că planul de pace propus de președintele american Donald Trump reprezintă „ultima șansă” pentru stabilitatea regiunii și a reiterat sprijinul pentru soluția celor două state.

În cadrul unui acord semnat anul trecut, Bruxellesul a promis un pachet de 7,4 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, investiții și sprijin pentru programe de migrație.

Fondurile au oferit o gură de oxigen economiei egiptene, grav afectată de pandemia de COVID-19, de efectele războiului din Ucraina și de scăderea veniturilor din Canalul Suez, cauzată de atacurile asupra transporturilor din Marea Roșie.

Chestiunea migrației rămâne una centrală în relația dintre Bruxelles și Cairo.

El-Sissi a subliniat, într-o întâlnire cu șefa diplomației europene Kaja Kallas, că Egiptul a împiedicat plecarea navelor cu migranți către Europa încă din 2016.

În același timp, organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, cer liderilor europeni să abordeze și problema drepturilor omului din Egipt, criticând detențiile arbitrare și procesele inechitabile împotriva opozanților regimului.