Privind rolul insutțiilor în războiul hibrid, Ilie Bolojan a spus că acestea „trebuie să facă mai mult”.
Șeful Guvernului a adăugat că fenomenul dezinformării are efecte puternice în România din cauza condițiilor sociale: „Întotdeauna dezinformarea dă rezultate pe un teren fertil pentru asta. Și problema noastră de bază este că avem o încredere socială foarte scăzută”.
Printre cauze, acesta a enunțat: „O bună parte din această încredere scăzută fiind generată de noi, cei din lumea politică. Și dacă noi fiecare acolo unde suntem pe o funcție mai mare sau mai mică, nu luptăm pentru a recâștiga încrederea oamenilor, nu-i de mirare că cred tot ce li se spune”.
„Aceasta a fost și cauza principală pentru voturi care s-au dat anul trecut, nu trebuie să ne ascundem și anul acesta, care au fost niște voturi de furie, de voturi împotriva nedreptăților percepute, împotriva privilegilor, împotriva lipsei de performanță, acesta este adevărul. Cu asta trebuie să luptăm, asta e problema de bază”, a continuat Bolojan.
„Când o țară este economic stabilă, ca încredere, dezinformarea nu are efecte, e ca un organism sănătos, vitaminizat, de care răceala nu îi provoacă daune mari, îți mai curge nasul, dar nu te duce la pat. Asta trebuie să facem și noi, să luptăm pentru sănătate economică, pentru încredere, pentru responsabilitate”, a conchis prim-ministrul.
Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seară că România nu va fi implicată în niciun conflict armat și a respins categoric zvonurile privind o posibilă implicare militară în contextul războiului din Ucraina.
„E exclus ca România să intre în război. România nu va genera situații care să ne atragă într-un conflict. Tot ceea ce face România în prezent și ceea ce a făcut în acești ani a fost să își apere frontierele, să participe la apărarea europeană și să respecte parteneriatele strategice cu partenerii noștri, Statele Unite, NATO și partenerii europeni”, a spus premierul la Antena 3 CNN.
Șeful Guvernului a subliniat că România acționează exclusiv defensiv, prin consolidarea capacității proprii de apărare și prin achiziția de echipamente militare moderne.
„România nu provoacă, nu creează niciun fel de probleme și nu are nicio intenție, indiferent de zvonurile răspândite, de a trimite trupe în război”, a afirmat Bolojan.
„Aceste dezinformări repetitive apar, din păcate, destul de frecvent și, fără niciun fel de echivoc, nu există niciun temei real într-o astfel de discuție”, a încheiat premierul.
Declarațiile premierului vin în contextul intensificării tensiunilor regionale și al speculațiilor privind extinderea conflictului din Ucraina spre flancul estic al NATO.
„Pe partea de energie, am făcut câteva greșeli majore în acești ani. Am făcut eficiență energetică în unele case ale oamenilor, acordând vouchere și programe pe eficiență energetică, dar n-am făcut eficient sistemul energetic național”, a spus Ilie Bolojan, joi la Antena 3 CNN.
„În anumite ore, la prânz, de exemplu, când panourile fotovoltaice livrează la maxim, avem supraproducție pe care nu putem stoca, pentru că n-am făcut stocare la nivel național. Iar seara, când nu avem producție suficientă, cumpărăm la niște prețuri foarte mari”, a continuat premierul.
Acesta a criticat și modul de decizie și implementare a inițiativelor de energie: „Asta înseamnă să nu ai o strategie, să nu ai o coordonare unitară, să ai patru ministere în care fiecare face programul lui, de la Ministerul Energiei la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Fondurilor, la Ministerul Mediului, în care nu știu unii de alții, în care miniștrii au fost într-o competiție. Dar un plan, o strategie, ca să avem un mix energetic stabil și să avem o siguranță ați făcut? Nu”.
Premierul a adăugat că problemele persistă și din cauza proiectelor prost concepute„Am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 de megawati, deși nu e nevoie de o asemenea centrală. Bineînțeles, datorită proiectării defectuoase nu s-a prezentat nimeni la licitație. S-a amanat un an jumate, de doi ani de zile, de trei ani de zile. Dar în tot timpul ăsta trebuie să finanțăm pierderi de 50 de milioane de euro pe an ale acelei centrale, de exemplu. În zona, în Bazinul Gorjului, vă dați seama, e o situație asemănătoare. Și așa mai departe, peste tot. Deci, nefăcând ceea ce trebuie, nu avem producție în bandă”, a spus Ilie Bolojan.
Privind șantierele hidrocentralelor, șeful Guvernului a spus că lucrează la o nouă lege pentru finalizarea proiectelor blocate: „Lucrăm la ea, asta trebuie să facem. În așa fel încât centralele nominalizate efectiv să poată fi terminate”.
Reședința de vară a fostului dictator fascist Benito Mussolini, cunoscută cu numele de Vila Mussolini, va fi scoasă la licitație, scrie agenția italiană de presă ANSA.
Proprietarul imobilului, Fundația Carim, a decis să deschidă procedura de vânzare către cel mai bun ofertant. Începând cu data de 30 octombrie, părțile interesate vor putea solicita documentele unui notar și le vor putea consulta. Ofertele vor putea fi depuse până în data de 22 decembrie, potrivit DPA.
Consiliul municipal din Riccione și-a exprimat deja interesul de a achiziționa reședința fostului dictator și de a o renova, după ce a folosit vila pe bază de împrumut gratuit de la fostul proprietar.
În prezent, vila servește ca loc de desfășurare a evenimentelor culturale și expozițiilor, fiind construită în jurul anului 1890.
Soția fostului dictator fascist a cumpărat vila în 1934 și, din acel moment, a fost folosită drept reședință de vară a familiei. Odată cu execuția lui Mussolini în 1945 și cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, vila a devenit proprietate a statului.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că reforma pensiilor speciale ale magistraților va fi reluată imediat ce Curtea Constituțională își va motiva decizia de respingere pe motive de formă.
Ilie Bolojan a explicat că hotărârea CCR a vizat un aspect de procedură, și anume perioada de așteptare a avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „În ceea ce privește aspectul de formă, pentru care, din cât înțeleg din presă, cinci din nouă judecători u considerat că Guvernul nu a respectat, să spunem, procedura prealabilă”, a spus premierul Bolojan.
Acesta a subliniat că avizul indiferent dacă este pozitiv sau negativ, nu afectează caracterul constituțional al legii: „În practica de până acum, niciodată Curtea Constituțională nu a avut o decizie în care să impună un anumit termen la care CSM-ul ar trebui să, adică Guvernul care cere avizul, ar trebui să aștepte până CSM-ul dă sau nu un aviz. Subliniez că este un aviz consultativ. Indiferent cum le dă, asta nu înseamnă că acea propunere este neconstituțională, ci pur și simplu e o procedură de consultare”.
Bolojan a subliniat că, odată cu această decizie, Curtea a stabilit un termen clar de 30 de zile, pe care Guvernul îl va respecta în reluarea procedurii.
Privind fondul reformei, șeful Guvernului a spus: „Trebuie să ne gândim că în toată Europa, magistrații ies în toate țările europene la vârsta standard de pensionare la 65 de ani, unii peste 65 de ani. Este anormal ca la noi să iasă la 48-50 de ani. Este o aberație asta, atât din punct de vedere al calității actului de justiție”, joi, la Antena 3 CNN.
Bolojan a adăugat: „Trebuie să ne gândim că în toată Europa, magistrații ies în toate țările europene la vârsta standard de pensionare la 65 de ani, unii peste 65 de ani. Este nesustenabil financiar pentru țara noastră, pentru că gândiți-vă că un om care iese la 48-50 de ani primește pensie până la 75-77 de ani, cât este durata medie de viață. Deci gândiți-vă că 25 de ani, mai mult decât lucrează, primea o pensie care câțiva ani de zile a fost mai mare decât salariul”.
„Ca țara asta să meargă bine, ca să avem mai mulți bani la bugetul țării, pentru a rezolva problemele din educație, din sănătate și din infrastructură, noi nu putem colecta mai mulți bani decât cât îi produc oamenii care lucrează în România. Dar noi suntem în Europa penultima țară ca număr de populație activă, angajată în economie”, a mai spus prim-ministrul.
„Imediat ce Curtea Constituțională își va motiva această decizie, trebuie reluată imediat procedura, respectat acel termen, în așa fel încât să fim în situația în care facem o lege”, a conchis Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a fost întrebat, joi seara, la Antena 3 CNN despre neînțelegerile pe care le are cu președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, pentru că el vrea să meargă cu același tip de proiect privind pensiile magistraților, care ar putea să pice la Curtea Constituțională și că a refuzat un grup de lucru între partidele politice din coaliție.
„În ceea ce privește dialogul și compromisurile, când am inițiat acest proiect, gândiți-vă că am avut o întâlnire cu reprezentanții CSM. Când le-am prezentat care sunt problemele, și anume că ne propunem să creștem vârsta de pensionare și să reducem pensia la o limită maximă de tip european, oricum e la nivelul maxim, nu la nivelul minim, ca să ne înțelegem, au spus că „vreți să ne scoateți pe cei care am îndeplinit vârsta de pensionare din sistem”. Păi cum să facem asta? „Păi dacă o să ne tăiați pensia, dacă o să știm că pensia e mai mică, noi o să plecăm”. Uite, o să facem o excepție și cei care aveți astăzi vârsta de pensionare și veți să lucrați peste 50 de ani, cred că este un lucru bun, și se va face o derogare în noua lege în așa fel încât să vă păstrați vechile drepturi. Și pe baza acestei discuții am făcut prima variantă a proiectului”, a spus Bolojan.
Premierul a spus că a avut, ulterior, o nouă întâlnire.
„Inițial proiectul propunea ca trecerea de la sistemul actual, în care se pensionează la 48 de ani, 49 de ani, la 65 de ani, să se facă de pe o zi pe altă. Și atunci am avut a doua întâlnire, am avut întâlnirea de la Palatul Cotroceni la invitația domnului președinte, cu mai mulți reprezentanți ai Justiției și unul din subiectele discutate, în afară de cele contondente privind nivelul pensiei și vârsta de pensioare, a fost și trecerea bruscă, care ar crea o oarecare tensiune pe bună dreptate în sistem, între cei care împlinesc o zi înainte vârsta de pensionare, care pleacă la 50 de ani, și cei care împlinesc vârsta de pensioare după aplicarea legii la o zi, după care pleacă la 65 de ani. (…) Bun, atunci am venit din nou cu îmbunătățiri, din nou proiectului, și am spus, hai să punem o perioadă, cât? Și au fost puși 11 ani, în așa fel încât în fiecare an să crească cu aproximativ un an și jumătate vârsta de pensie, ca în 2036 să intre, practic, să te pensionezi la 65 de ani. Deci cine împlinește acum 48 de ani, să spunem, mai face un an și jumătate, cine împlinește peste un an mai face încă 3 ani în plus și așa mai departe. Deci a fost a doua îmbunătățire. Dar nu e normal să te duci cum era acum, în care ieșirea la pensie la 65 de ani se face în 2063. Vă puteți da seama că este nesustenabil”, a mai spus Bolojan.
Premierul a explicat că trebuie ca guvernanții să se gândească ce se va întâmpla când peste 10 ani de zile vor ieși la pensie generațiile de 500 de mii de oameni care s-au născut în anii 1968-1969.
„Și din spate nu vin decât generații de 200 de mii în economie. Va fi insuportabil din punct de vedere bugetar. Bun, noi să trăim bine acum, dar eu nu vreau să amanetez și să nu văd ce se întâmplă acum. Pentru că lucrurile pe care le pățim astăzi și costurile pe care trebuie să le plătim sunt generate de decizii de acum un an, de acum 2 ani, de acum 5 ani, de acum 10 ani de zile. Lucrurile proaste care le face în guvernarea de astăzi se văd peste un an, peste 2, peste 3. Deci a fost a doua cedare. Ne-am întâlnit. Am avut întâlniri cu procurorul general. Au venit cu niște propuneri, le-am îmbunătățit. A venit cu asociația magistraților, ne-am întâlnit, le-am îmbunătățit. Pot negocia. Dar niciodată nu voi fi de acord să negociem lucrurile care sunt elementare și de bun simț”, mai spune premierul.
Întrebat de ce spune liderul PSD că nu a ținut cont de opiniile instituțiilor din domeniul justiției, Bolojan a spus că „au fost discuții, dar nu poți să ții cont de opinia ca pensia să fie cât salariul”.
„Adică sunt lucruri inacceptabile. Și gândiți-vă că am avut două ședințe de guvern în care s-au discutat acest proiect. Inițial când l-am depus la Parlament și apoi când am analizat propunerile venite din Parlament și la fiecare proiect de hotărâre eu întreb. Sunt observații, mai sunt intervenții? Nimeni, nimic. Și atunci proiectul a fost validat. Cu toți miniștrii la masă, cu toată lumea, există procese verbale, n-au fost niciun fel de probleme. (…) Credeți-mă că pot să discut orice fel de lucru, dar sunt niște probleme pe care nu le putem nega”, a explicat Ilie Bolojan.
IPC a precizat, într-un comunicat oficial, că a primit confirmări de la toate federațiile internaționale de profil, care arată că, „în practică, niciun sportiv din cele două națiuni nu va putea obține calificarea pentru Jocurile din martie”.
Potrivit regulilor, fiecare federație internațională este responsabilă pentru stabilirea sistemului de calificare și a criteriilor de eligibilitate ale sportivilor.
Federațiile Internaționale de Schi și Snowboard (FIS), de Biatlon (IBU) și de Curling mențin în continuare interdicția pentru sportivii ruși și belaruși. Deși Rusia are permisiunea de a participa la competițiile de hochei pe gheață paralimpic, federația internațională de profil a confirmat că „nu este posibil, în practică, ca echipa Rusiei să mai obțină calificarea pentru Jocurile din martie”. Belarus nu deține oricum o echipă națională de hochei paralimpic.
Jocurile Paralimpice de iarnă de la Milano-Cortina vor avea loc în perioada 6–15 martie 2026.
„Deciziile FIS, IBU și World Curling înseamnă că sportivii și echipele din Belarus și Rusia nu pot participa la competițiile de calificare, ceea ce face imposibilă prezența lor la Jocurile Paralimpice de la Milano-Cortina 2026”, a declarat președintele IPC, Andrew Parsons.
El a adăugat că, deși Rusia și Belarus pot concura teoretic la hochei paralimpic, etapele de calificare s-au încheiat deja, iar cele șase echipe participante la turneul final sunt stabilite.
Rusia și Belarus au fost interzise din majoritatea competițiilor internaționale după invazia Rusiei în Ucraina, începută în 2022.
Comitetul Olimpic Rus este suspendat din 2023 de către Comitetul Internațional Olimpic (CIO) pentru încălcarea Cartei Olimpice, după ce a anexat structurile sportive din regiunile ucrainene ocupate.
Totuși, rușii vor putea concura la Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026 (6–22 februarie), dar sub statut neutru, ca „Atleți Individuali Neutri” (AIN), același sistem aplicat la Jocurile Olimpice de vară de la Paris 2024.
„Avem sângele fierbinte cu toți, nația noastră are sângele fierbinte și ăsta este unul dintre elementele care caracterizează farmecul nostru”, a spus Băluță, joi, la B1 TV.
„Știți, întotdeauna există niște linii roșii. E vorba de o anumită decență care are legătură cu familia unui om, care are legătură cu lucrurile apropiate”, a adăugat primarul.
„Vis-a-vis de activitatea pe care o are individul, de modul în care o prestează, sunt convins că și este normal fiecare să-și expună în modul lui, mai mult sau mai puțin, zgomotos punctul de vedere”, a declarat social-democratul.
Privind așteptările sale, Daniel Băluță a spus: „ Nu mă aștept în niciun caz la mângâieri din partea adversarilor politice astăzi”.
„Cea mai mare problemă a celor care se numesc suveraniști, și mai sunt și alte entități politice care au această abordare, este că se ocupă în mod deosebit cu promovarea urii, cu polarizarea excesivă a societății”, a afirmat Băluță, joi, la B1 TV.
El a subliniat că electoratul a demonstrat deja că respinge astfel de abordări: „Bucureștenii ne-au arătat, și românii toți, slavă Domnului, ne-au arătat că sancționează acest lucru și, în cele din urmă, normalitatea este cea care domină realitatea”.
Privind viitoarele alegeri parțiale pentru Primăria Municipiului București, edilul sectorului 4 a spus: „Sunt convins că, mai ales bucureștenii, nu vor putea să accepte o astfel de situație și vom vedea împreună asta în votul lor, că vor respinge într-un număr extrem de mare tipul acesta de filozofie de viață, tipul acesta de abordare – ura – ca singur element existent”.
Gigantul tehnologic Apple a pierdut joi un proces important în fața Tribunalului pentru Concurență (CAT) din Londra, fiind acuzat că a abuzat de poziția sa dominantă prin perceperea unui comision de 30% pentru aplicațiile distribuite prin App Store.
Procesul, intentat în numele a aproximativ 20 de milioane de utilizatori de iPhone și iPad din Regatul Unit, are o valoare estimată la până la 1,5 miliarde de lire sterline (circa 2 miliarde de dolari), potrivit Reuters.
Reclamanta, Rachael Kent, o cercetătoare britanică, a susținut că Apple a obținut „profituri exorbitante” prin excluderea oricărei forme de concurență în distribuția aplicațiilor și a achizițiilor din aplicații.
În verdictul său, tribunalul a decis că Apple a abuzat de poziția dominantă prin blocarea concurenței în piața distribuției de aplicații și prin „perceperea unor prețuri excesive și nedrepte” sub forma comisioanelor impuse dezvoltatorilor.
Membrii grupului de reclamanți vor primi despăgubiri, însă modul de calcul al daunelor urmează să fie stabilit într-o audiere programată pentru luna viitoare.
Într-o reacție oficială, Apple a anunțat că va face apel împotriva deciziei, considerând că aceasta „are o viziune greșită asupra economiei prospere și competitive a aplicațiilor”.
„Această hotărâre ignoră modul în care App Store îi ajută pe dezvoltatori să aibă succes și oferă consumatorilor un spațiu sigur și de încredere pentru a descoperi aplicații și a face plăți securizate”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
Cazul reprezintă primul proces colectiv de acest gen împotriva unui gigant tehnologic care ajunge în instanță în Marea Britanie.
Daniel Băluță a spus că sunt trei probleme esențiale în cazul exploziei de pe Calea Rahovei, din București. Din cauza nerezolvării lor, a apărut sentimentul de frustrare pe care oamenii îl au îndreptățit și care atinge cote ridicate.
„În primul rând, vorbim despre empatie. Este normal să fim empatici cu niște oameni aflați într-o astfel de suferință. Doi, dacă nu există un cadru legislativ pentru a rezolva problema acestor oameni, sunt convins că îl putem face, tot așa cum reușim să facem pachete legislative pentru administrația centrală, administrația locală. Avem soluții pentru aceste lucruri. Este încă un motiv care exacerbează sentimentul acesta de frustrare. Astea sunt prioritățile. Apoi, în imediata vecinătate a lor apare cealaltă etapă, de identificare a vinovaților și, în mod evident, de sancționare a lor. Dar este important să respectăm această ordine. Tot așa cum, într-o situație de urgență, trebuie să avem mijloacele necesare să intervenim”, spune, la B1TV, Daniel Băluță.
Băluță a mai spus că pe oameni îi interesează, în mod deosebit, să se simtă și să fie în siguranță, să aibă o infrastructură care să le poată salva viața și infrastructuri care pot să preîntâmpine astfel de catastrofe cum s-a întâmplat în Sectorul 5. Dacă ele totuși se întâmplă, din punctul său de vedere, ca medic, afirmă că trebuie să fie alături de acești oameni și să li se găsească soluțiile legale, „astfel încât viața lor, în măsura în care se poate să intre, măcar pe acest transon, în normalitate”.
„Cum poți să-i spui unui om care până ieri a fost proprietar că de mâine este chiriaș în propria locuință. Este ceva imposibil de acceptat. Le facem (legile care lipsesc – n.r.). Avem o coaliție care are această capacitate, avem instituții, a ordonaței de urgență, a hotărârii de guvern”, mai spune Băluță.
Explozia din blocul de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitalei, produsă vineri dimineață, s-a soldat cu 3 morți și 15 răniți.
Două avioane militare rusești au intrat, joi, în spațiul aerian al Lituaniei, membră NATO, pentru aproximativ 18 secunde, relatează Reuters și Sky News.
Un avion de vânătoare Su-30 și un avion cisternă Il-78 au încălcat granița la ora 15:00 GMT, intrând în Lituania din regiunea Kaliningrad.
Potrivit armatei lituaniene, avioane spaniole Eurofighter Typhoon ale Poliției Aeriene Baltice a NATO au fost mobilizate și patrulează zona după incursiunea aeronavelor rusești.
Informația a fost anunțată și de președintele lituanian Gitanas Nausėda, într-o postare pe platforma X.
This evening, Russian military planes violated Lithuanian air space. This is a blatant breach of international law and territorial integrity of Lithuania. Once again, it confirms the importance of strengthening European air defence readiness.@LithuaniaMFA will summon Russian… pic.twitter.com/0GS6OrKaRx
— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) October 23, 2025
„În această seară, avioanele militare ruse au încălcat spațiul aerian lituanian. Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a integrității teritoriale a Lituaniei. Încă o dată, acest lucru confirmă importanța consolidării apărării aeriene europene. Ministerul Afacerilor Externe va convoca reprezentanții ambasadei ruse pentru a protesta împotriva acestor comportamente imprudente și periculoase”, a scris președintele lituanian.
Incidentul din Lituania are loc la o lună după ce o incursiune similară a avut loc în Estonia luna trecută, când trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul său aerian în apropierea insulei Vaindloo timp de aproximativ 12 minute.
Cu o viziune clară de a livra un ansamblu rezidențial la standarde moderne, dezvoltatorul Ananda Group anunță noi tehnologii de sustenabilitate și un ritm susținut al lucrărilor la acest moment. Proiectul a obținut autorizația de construire în luna iulie 2025 și are un regim mediu de înălțime: 2S+P+4+5Er. Pentru două dintre imobilele ansamblului, echipa de management are ambiția de a devansa termenele planificate, cu obiectiv de finalizare în 2026.
Citeşte comunicatul integral AICI
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că este nevoie de consens în coaliție pentru ca până la finalul lunii noiembrie să existe legea privind pensiile magistraților, altfel, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR.
Manole a spus, la Europa FM, că dacă ar fi să fie așteptat o lună de zile un aviz al CSM, începând de mâine, de exemplu, ne-am duce până pe 24 noiembrie, ceea ce ar mai da doar 4 zile pentru întreg restul procedurii, inclusiv publicarea în Monitorul Oficial. Asta pentru că, până pe 28 noiembrie trebuie să rezolve această problemă, altfel riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR.
„Nu cred că ne permitem, nu cred că trebuie, nu cred că e corect, nu cred că este just ca după ce plătim aceste pensii atât de mari să mai pierdem și banii aceia. Și pentru care, cred că există o soluție și soluția aceea este consensul. (…) Dar când mă refer la consens în acest caz, mă refer la consens cu CSM, Înalta Curte, magistrații.(…) Dialogul înseamnă două opinii, iar consensul înseamnă a ține cont și de cât se poate și din opinia celuilalt”, spune Manole.
Ministrul Muncii a afirmat că nu s-a discutat în ședința de guvern de joi despre această lege.
„Singura discuție din guvern sau în fine cu membrii ai guvernului despre acest subiect am avut-o cu domnul Bolojan, cred că marți, când în cadrul unei discuții, în 2, mi-a spus că nu are ce reproșa Ministerului Muncii din punctul de vedere al conduitei și al lucrurilor pe proiectul anterior. Pentru că au existat anumite voci în spațiul public, mă refer la oameni de presă și la politicieni care au reproșat Ministerului Muncii că a făcut sau n-a făcut ceva. Nu, am făcut tot ce a trebuit să facem, am lucrat îndeaproape cu premierul, cu Cancelaria, cu Ministerul Justiției, nu am obstrucționat cu nimic, n-am făcut lucrurile nici mai repede, nici mai târziu decât ceea ce am agreat împreună cu premierul Bolojan”, mai spune Manole.
„Avem niște repere în legislația anterioară privitoare la pensiile magistraților, legislația de dinainte de proiectul guvernului Bolojan, și acea legislație considerată neconstituțională de către curte, dar doar sub aspectul impozitării progresive a veniturilor necontributive”, a spus Florin Manole, joi, la Europa FM.
Întrebat de sumele pensiilor speciale, Manole a exemplificat: „69.343. Nu net. Este dinaintea impozitărilor. Net înseamnă 56.700 (de lei – n.r.). Din bugetul de asigurări, 21.000 de lei. Și 48.200 din bugetul de stat”.
„Pentru ceea ce este în plată acum există o singură soluție. Oricât de mult s-ar speria dreapta radicală, soluția este impozitarea progresivă a veniturilor în general. Pentru că am avut o decizie de neconstituționalitate din partea curții pentru acest mecanism de supraimpozitare pentru pensiile speciale. Dar atunci când toate veniturile vor fi impozitate progresiv, nu va scăpa evident nici pensia specială. Deci pentru pensiile acum în plată, singura soluție de reducere spre un nivel just din punctul meu de vedere social, este impozitarea progresivă”, a mai spus ministrul Muncii.
„Am fost astăzi la Lovrin pentru a vedea la fața locului starea în care se află corpul de cladire mistuit de flăcări. Vorbim despre cinci săli de clasă în care învățau peste 80 de copii, care erau la cursuri în momentul izbucnirii incendiului. Din fericire, au fost evacuați cu rapiditate toți. În mai puțin de 15 minute, focul a cuprins întreg acoperișul clădirii, tavanele au căzut, toate echipamentele școlare fiind distruse”, a anunțat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.
Potrivit oficialului, reprezentanți ai ISU Timiș încă se află fața locului pentru a stabili cu exactitate cauza incendiului.
O echipă de specialiști realizează o expertiză pentru a vedea dacă zidurile sălilor de clasă sunt afectate de flăcări. În cazul în care nu mai prezintă siguranță pentru cei mici, ele vor fi demolate.
Momentan autoritățile județene spun că nu se cunoaște suma necesară pentru refacerea clădirii, însă asigură că vor sprijini comunitatea din Lovrin pentru refacerea școlii afectate de incendiu.
Potrivit ISU Timiș, marți, la prânz, acoperișul Școlii Gimnaziale din Lovrin a luat foc. Incendiul a cuprins clădirea unității de învățământ, iar flăcările s-au extins și la acoperișul unei case învecinate. „În momentul izbucnirii incendiului, în clădire se aflau aproximativ 80 de elevi de gimnaziu, repartizați în patru săli de clasă. Personalul nedidactic a acționat prompt, reușind evacuarea completă a copiilor, fără victime sau persoane rănite. Clădirea, situată în Lovrin (…) cuprinde cinci săli de clasă, dintre care una funcționează ca sală profesorală. Pompierii au ajuns la fața locului în cel mult trei minute, însă incendiul s-a extins rapid, cuprinzând întregul acoperiș. În timpul intervenției, tavanele s-au prăbușit, fiind compromise dotările școlii realizate recent cu fonduri PNRR”, a declarat Aura Danielescu, șefa Inspectoratului Școlar Județean Timiș.Examenul pentru obținerea titlului de medic specialist în Medicină de Urgență va fi reluat, anunță, joi, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Decizia a fost luată după ce mai mulți candidați au depus contestații privind nereguli în organizarea probei scrise.
Motivele care au stat la baza reluării examenului sunt multiple: „s-au înregistrat întârzieri semnificative față de ora oficială de începere, precum și probleme legate de formularea chestionarelor, unele întrebări fiind considerate neclare sau fără legătură directă cu tematica de concurs”, a spus ministrul Rogobete.
Reluarea probei scrise pentru specialitatea Medicină de Urgență este o măsură „necesară” pentru ca examenul „să se desfășoare conform standardelor pe care le impune un act de evaluare profesională”, a mai subliniat ministrul.
Proba va avea loc în data de 28 octombrie 2025, la ora 10:00.
Companiile de asigurare au fost contactate de proprietarii vehiculelor parcate în zona exploziei de pe Calea Rahovei și deja au demarat actele pentru despăgubiri.
Cifrele culese de la membrii Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), care deține peste 90% din piața locală de asigurări, arătau, luni, că peste 320 de rezidenți din zona exploziei de pe Calea Rahovei încheiaseră polițe facultative, prin care să își protejeze casele pentru o plajă mai amplă de riscuri. Până luni fuseseră deschise 19 dosare de daună în baza asigurărilor facultative de locuințe în acel areal.
Numărul mașinilor pentru care asiguratorii au întocmit dosare este mai mic.
„Până în acest moment am fost informați de deschiderea a patru dosare de daună pe CASCO. Pentru restul, dacă este cazul, ori nu erau asigurate CASCO, ori nu au avizat dauna”, a declarat Alexandru Ciuncan, pentru Mediafax.
Ce spun statisticilePotrivit datelor oficiale, circa 10% din autovehiculele înmatriculate în România sunt protejate de o asigurare facultativă CASCO.
Incendiile, inundațiile, furturile și furtunile provoacă, în medie, cele mai mari pagube mașinilor protejate de o asigurare facultativă CASCO din România, după cele produse ca urmare a accidentelor rutiere, arată cele mai recente statistici ale asigurătorilor, transmis la începutul lunii trecute.
Incendiile provoacă o daună care ajunge, în medie, la aproximativ 13.200 de euro. În clasament urmează inundațiile, cu costuri de 9.000 de euro în medie pentru un dosar.
Potrivit datelor UNSAR, nici riscurile mai „mici” nu pot fi ignorate. Este vorba de furturi, care cauzează, în medie, prejudicii de 2.100 de euro pentru fiecare caz în parte. Furtunile provoacă pagube de aproximativ 2.000 euro, iar căderile de corpuri, în jur de 1.200 de euro.
Comparativ cu datele anului trecut, primele trei luni ale acestui an au adus o creștere accentuată a valorii medii a daunelor: un avans de 32% pentru furtuni, 24%, pentru furturi și +17%, pentru căderile de corpuri.
Mai mult, în ceea ce privește frecvența cu care se produc anumite riscuri, vandalismul este, de departe, cel mai des întâlnit. În fiecare zi, în jur de 60 de asigurați care și-au descoperit mașina avariată au beneficiat de plata despăgubirilor CASCO. Totodată, zilnic s-au despăgubit peste 13 dosare de daună produse de căderi de corpuri și aproape 10 din cauza furtunilor.
Ce acoperă asigurarea CASCO„Polița CASCO trebuie să fie nelipsită, căci acoperă o gamă variată de riscuri – coliziuni, furt, incendiu, fenomene naturale sau vandalism. În plus, multe polițe includ beneficii suplimentare: asistență rutieră în țară și în străinătate, acoperirea costurilor pentru pierderea cheilor, mașină la schimb sau chiar cazare la hotel, pentru ca drumul să continue fără griji”, a declarat Alexandru Ciuncan.
„De la furtuni și căderi de corpuri, până la incendii sau furturi, polița CASCO reprezintă #planulB pentru orice șofer responsabil. Pe scurt, CASCO nu este doar o asigurare – este o investiție inteligentă, menită să ofere liniște și siguranță oricărui șofer, în fața riscurilor inevitabile”, a precizat Alina Bărbulescu, specialist Asigurări Generale în cadrul UNSAR.
La sfârșitul anului 2024 erau în vigoare aproximativ 945.000 de contracte CASCO, din datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Acest număr nu echivalează însă cu numărul de vehicule asigurate, pentru că sunt cazuri în care se încheie un contract pentru o întreagă flotă a unei singure entități juridice.
Potrivit cifrelor Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări, la finalul anului trecut în parcul auto național includea 10.785.260 de vehicule, dintre care 8.449.781 de autoturisme.
Înființată în 1994, UNSAR reprezintă 21 de companii de profil, care dețin împreună o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări. Potrivit datelor oficiale, asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 6,5 milioane EUR în fiecare zi calendaristică.
Volodimir Zelenski a declarat, în cadrul summitului Uniunii Europene, că noul pachet de sancțiuni reprezintă „un rezultat puternic” și un semnal de unitate al Europei în fața agresiunii ruse.
„Adevărul înseamnă mereu presiune și aceasta este ceea ce apasă asupra Rusiei. Le mulțumesc tuturor liderilor europeni pentru această zi și pentru presiunea prin sancțiuni”, a spus Zelenski.
Președintele ucrainean a menționat că este recunoscător și Statelor Unite, precum și președintelui Donald Trump, pentru „sancțiunile energetice” care contribuie la slăbirea economiei ruse.
„Presiunea este și ea o armă, iar apărarea antiaeriană este cea mai importantă armă în timpul acestor atacuri masive”, a afirmat liderul de la Kiev.
Zelenski a mulțumit statelor care s-au alăturat programului Pearl, prin care Ucraina achiziționează rachete americane pentru sistemele Patriot, menționând în mod special Finlanda și Spania.
El a subliniat și deciziile importante luate de Germania în sprijinul apărării ucrainene.
„Suntem recunoscători pentru semnalul de astăzi că Uniunea Europeană va continua sprijinul financiar pentru Ucraina în 2026 și 2027. Este un semnal puternic de încredere și solidaritate”, a mai declarat președintele ucrainean.
Vânzările companiei Beiersdorf în trimestrul al treilea din 2025 s-au ridicat însă la 2,35 miliarde de euro, în creștere cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ca răspuns la încetinirea vânzărilor, acțiunile companiei listate la Bursa din Frankfurt au scăzut cu până la 25% de la începutul anului, pe fondul presiunilor tarifare la import din Statele Unite, scrie Modaes.com.
Într-un moment în care firmele de investiții anticipează o scădere a pieței globale de cosmetice, și marile grupuri internaționale de lux renunță la diviziile lor de îngrijire a pielii. În ultimele zile, Kering a confirmat vânzarea liniei sale de produse cosmetice – care include brandurile Gucci, Bottega Veneta, Balenciaga și McQueen – către compania franceză L’Oréal, într-o tranzacție de 4 miliarde de euro.
Urmând același exemplu, grupul LVMH ar putea fi în discuții pentru a vinde jumătate din Fenty Beauty, compania deținută în parteneriat cu cântăreața Rihanna.
Beiersdorf a suferit o scădere a vânzărilor brandului La Prairie cu 7,2%.
Compania, cu sediul central la Hamburg, și-a ajustat previziunile menținând o marjă EBIT stabilă, peste nivelul de 13,9% înregistrat anul trecut.
Pe mărci, se remarcă creșterea vânzărilor diviziei Derma, cu 12,3%, urmată de Health Care, cu 8,8%, în timp ce cea mai mare pierdere a grupului este înregistrată de La Prairie, cu o scădere de 7,2% față de trimestrul al treilea din 2024. Nivea este brandul cu cea mai modestă creștere, de doar 0,6%.
Pe regiuni, vânzările grupului în primele nouă luni ale acestui an au totalizat 7,54 miliarde de euro. Europa a condus în topul vânzărilor gigantului de cosmetice, cu o cifră de afaceri de 3,387 miliarde de euro, urmată de Statele Unite, al doilea cel mai mare segment de piață al companiei, cu 2,253 miliarde de euro. Blocul format din Africa, Asia și Australia a generat vânzări de 1,9 miliarde de euro.
