MediaFax.ro

Întrebat, joi, la Digi24, dacă Nicușor Dan, președintele României, îl mai susține, Cătălin Drulă a răspuns scurt: „Da”.

De asemenea, el a afirmat că a mai avut, recent, o întâlnire cu șeful statului.

„Da, am mai avut o întâlnire în care am discutat despre acest proiect de transpunere a referendumului. Am discutat pe textul pe care l-am depus cu el. M-am sfătuit chiar pe text, nu numai pe principiu. Este un text agreat, e un text care are implementarea imediată. Putem intra în detalii tehnice, dar practic toate aceste taxe și impozite colectate se duc într-un buget central și se face o hotărâre de Consiliu General unde se distribuie apoi. Se păstrează ce trebuie pentru Primăria Capitalei, de exemplu pentru dezvoltare de rețele mari de transport, pentru termie, pe bază de nevoi și pe criterii obiective se împart banii mai departe la sectoare și nu se mai dau la Ilfov. (…) Eu cred că cel mai mult contează votul bucureștinilor, dar mă bazez pe susținerea lui Nicușor Dan, dacă proiectul nostru are succes. Pentru că, pe mine, mă interesează mai mult susținerea lui Nicușor Dan, pentru când aș fi primar”, încheie Drulă.

Copiii care nu pot merge la școală din cauza bolii pot totuși să învețe, chiar din salonul de spital. Pentru ei, Ministerul Educației și Cercetării a publicat miercuri apelul de selecție adresat cadrelor didactice care vor să facă parte din Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital”, în cadrul anului școlar 2025-2026.

Apelul vizează profesori de toate nivelurile – de la educatori și învățători până la profesori de gimnaziu și liceu – care vor să predea copiilor aflați în tratament sau recuperare medicală. Potrivit Ministerului Educației, „selecția candidaților se realizează pe baza evaluării dosarelor cu calificativul admis/respins”, iar înscrierea este deschisă „pe tot parcursul anului calendaristic”.

Ministerul a precizat că „sunt declarați admiși candidații care prezintă actele solicitate conform fișei de înscriere”, iar rezultatele vor fi publicate „în maximum trei luni de la înscriere, pe pagina web a Ministerului Educației și Cercetării, la secțiunea Concursuri”. Cei selectați vor fi înscriși într-un registru electronic, urmând să participe la cursuri speciale de formare pentru predarea în mediul spitalicesc.

Dascălii care aleg să predea în spitale trebuie să aibă, pe lângă pregătirea pedagogică, o mare capacitate de empatie și adaptare. În apel se subliniază că printre competențele cerute se numără „adaptarea programei la nevoile de moment și capacitatea de a îmbina empatia cu profesionalismul”.

„Școala din spital” este o formă specială de educație, creată pentru copiii și adolescenții care sunt internați pentru tratamente de lungă durată sau se află în recuperare. În cadrul programului, elevii și preșcolarii spitalizați continuă studiile chiar și în timpul tratamentului, cu ajutorul profesorilor special selectați. Înscrierea copiilor se face la recomandarea medicului curant și la cererea părintelui, iar procesul educațional este coordonat de cadre universitare desemnate de universitățile de medicină și farmacie.

Lecțiile se desfășoară individual, în grupuri mici sau online, în funcție de starea copilului. În fiecare spital există un cadru didactic monitor, care se ocupă de înscriere, de planul educațional și legătura cu școala de proveniență, astfel că fiecare elev primește un program personalizat de învățare, adaptat stării sale de sănătate și nivelului de studiu.

Orele se țin în saloane sau spații special amenajate, respectând normele sanitare, iar activitățile se completează cu momente creative, terapeutice sau de consiliere emoțională, alături de medici, psihologi și terapeuți. Programul a fost instituit prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, iar normele sale de aplicare și metodologiile de organizare și funcționare au fost aprobate în mai 2025.

Copiii care învață în „Școala din spital” nu pierd anul școlar. Notele și activitățile lor sunt transmise școlii de proveniență, iar la externare își reiau locul în clasă, continuând parcursul educațional firesc. Cei care termină clasa a VIII-a pot chiar fi admiși la liceu fără examen, pe locuri speciale.

Profesorii care predau în spitale sunt plătiți de stat, prin Ministerul Educației, la fel ca orice cadru didactic din învățământul preuniversitar, dar cu o finanțare mai mare. Potrivit Legii învățământului preuniversitar, costul standard per elev este majorat cu cel puțin 100%, pentru a acoperi particularitățile acestui tip de învățământ. Finanțarea suplimentară acoperă nu doar salariile, ci și resursele care fac posibile orele din spital: de la materiale adaptate și condiții speciale de predare, până la formarea continuă.

Decizia de a suplimenta fondurile recunoaște munca dificilă și sensibilă pe care o fac profesorii alături de copiii internați. Banii sunt transferați din bugetul Ministerului Educației către universitățile de medicină și inspectoratele școlare implicate în program, care gestionează contractele profesorilor.

UPDATE:

Potrivit ISU Vaslui, în avion se afla doar pilotul. Bărbatul în vârstă de 65 de ani, care pilota avionul ultraușor, a murit în urma accidentului aviatic produs joi în zona Băcani, județul Vaslui.

Potrivit ISU Vaslui, în jurul orei 10:40, dispeceratul a fost alertat prin două apeluri succesive cu privire la un posibil accident aviatic produs în zona localității Băcani.

„Primul apel a fost generat automat prin sistemul E-CALL, urmat de apelul reprezentantului societății căreia îi aparține aeronava. Conform informațiilor primite, un avion ultraușor care urma să aterizeze în zonă a întâmpinat dificultăți din cauza ceții dense, iar ulterior s-a pierdut legătura cu pilotul”, arată pompierii.

Autoritățile au identificat aeronava și pilotul, un bărbat în vârstă de 65 de ani, care a fost declarat decedat de către echipajul medical aflat la fața locului.

Autoritățile fac cercetări pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs accidentul.

ȘTIRE INIȚIALĂ: Pompierii din cadrul ISU Vaslui intervin vineri în zona Băcani după ce a fost semnalat un posibil incident aviatic. Un avion ultraușor nu ar fi reușit să aterizeze din cauza ceții, iar legătura cu pilotul ar fi fost pierdută.

ISU Vaslui anunță că Detașamentul Bârlad intervine în în zona Băcani, la un posibil accident aviatic.

Printr-un apel la 112, o persoană din cadrul unei firme care deține avionul de mici dimensiuni a transmis că avionul ultraușor urma să aterizeze în zona Băcani, dar din cauza ceții nu a putut ateriza, ulterior pierzând legătura cu pilotul.

La fața locului intervin mai multe autospeciale ale ISU Vaslui, o ambulanță cu medic și serviciul de voluntari din Băcani.

Românca a pierdut în fața numărului 10 mondial în două seturi într-o partidă care a durat o oră și 11 minute.

Scorul a fost 6-1, 6-2.

Deși venea după o serie de rezultate pozitive în ultima perioadă, Cristian nu a putut face față ritmului impus de oponenta sa, care s-a remarcat printr-un serviciu redutabil și un stil de joc ofensiv de pe fundul terenului. Competiția de la Tokyo este parte a circuitului asiatic de la finalul anului, o perioadă în care sportivele caută să acumuleze puncte esențiale pentru ierarhia WTA.

În primul tur, Jaqueline Cristian a trecut de Alina Charaeva.

Măsura permite Kievului să intensifice atacurile asupra unor ținte critice din interiorul Rusiei și să crească presiunea asupra Kremlinului.

Decizia de a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow împotriva țintelor din Rusia marchează o schimbare semnificativă în politica militară a Washingtonului. Autoritatea pentru aprobarea acestor atacuri a fost transferată de la secretarul de război Pete Hegseth către comandantul suprem aliat al NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, oferind astfel Kievului o mai mare libertate operațională.

Recent, Ucraina a folosit o rachetă Storm Shadow furnizată de Marea Britanie pentru a lovi o fabrică din regiunea Briansk, care producea explozibili și combustibil pentru rachete. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a descris atacul drept o „lovitură de succes” care a penetrat apărarea aeriană rusă.

Oficiali americani au precizat că, deși rachetele Storm Shadow au o rază de acțiune mai mică decât sistemele americane Tomahawk, ele oferă Ucrainei posibilitatea de a extinde atacurile asupra infrastructurii militare ruse. Totuși, utilizarea lor rămâne condiționată de datele de țintire furnizate de SUA.

Măsura a fost aprobată înaintea întrevederii dintre președintele Volodimir Zelenski și Donald Trump la Casa Albă, în timpul căreia liderul ucrainean a cerut livrarea de rachete Tomahawk. Solicitarea a fost refuzată, dar ridicarea restricției asupra Storm Shadow este considerată un pas strategic pentru a spori presiunea asupra Moscovei.

„În timp ce o trădătoare vândută Kremlinului, care aduce deservicii enorme României pe plan european, a ales să meargă la Moscova pentru a primi noi instrucțiuni de discreditare a țării noastre și a Uniunii Europene, câțiva adolescenți ruși au zdruncinat puternic cu vocea și curajul lor inocent un regim barbar”, a declarat Eugen Tomac, care este și europarlamentar, într-o postare publică.

Consilierul prezidențial a criticat ferm regimul rus pentru reprimarea tinerilor care și-au exprimat opoziția față de războiul din Ucraina: „Arestarea tinerilor care cântă împotriva războiului declanșat de Putin evidențiază disperarea ce bântuie acest regim criminal. Nu pot să nu-mi exprim deplina solidaritate cu aceste voci curajoase, care își strigă dorința de libertate într-o țară transformată într-un gulag de către un dictator cu mâinile pătate de sânge.”

Mesajul vine după ce The Moscow Times a relatat că Diana Loginova, o artistă stradală de 18 ani din Sankt Petersburg, a fost arestată și pusă sub acuzare pentru „organizarea ilegală a unei adunări publice”. Tânăra, care cântă sub numele de scenă Naoko în trupa Stoptime, a fost filmată interpretând alături de public versurile piesei „Swan Lake Cooperative”, compusă de rapperul exilat Noize MC, cunoscut pentru poziția sa critică față de Kremlin.

Tomac a subliniat contrastul dintre curajul acestor adolescenți ruși și comportamentul „servil” al unor politicieni români care aleg să legitimeze regimul de la Moscova.

Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna august 2025 comparativ cu luna precedentă, pe total, a scăzut cu 20,7% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-21,2%) și în industria extractivă (-6,7%).

Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-32,8%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-23,7%), industria bunurilor intermediare (-18,8%) și industria bunurilor de uz curent (-11,4%). Industria energetică a crescut cu 7,3%.

Comparativ cu august 2024, cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 3,2% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-3,3%) și în industria extractivă (-2,0%).

Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-9,0%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-3,7%), industria bunurilor intermediare (-1,8%) și industria bunurilor de uz curent (-1,2%). Industria energetică a crescut cu 8,5%.

În primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2024, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 3,0% datorită creșterilor înregistrate în industria extractivă (+14,4%) și în industria prelucrătoare (+2,6%).

Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+12,2%), industria bunurilor de uz curent (+4,0%), industria bunurilor de capital (+3,8%) și industria bunurilor intermediare (+2,7%). Industria energetică a scăzut cu 7,7%

József Váradi, directorul executiv al companiei low-cost din Ungaria, a declarat că decidenții politici ignoră potențialul transportului aerian de a contribui la creștere economică, plasând Europa într-un dezavantaj față de rivali precum companiile aeriene din Golf.

„Nu cred că în Europa aviația mai este privită ca un sector strategic, așa cum era odinioară”, a declarat Váradi pentru Financial Times, avertizând că regiunea riscă să intre în declin economic dacă nu își schimbă abordarea.

Comentariile lui Váradi se adaugă altora similare venite din partea directorilor companiilor aeriene europene, tot mai preocupați de competitivitatea sectorului, obligat să respecte reglementări costisitoare.

Liderii europeni trebuie să vadă „aviația ca un motor economic al creșterii pe termen lung”, a spus el.

„Întrebarea este ce reprezintă Europa pe termen lung. Peste 50 de ani, doar noi vom mai vorbi despre principii, în timp ce restul lumii va fi deja în altă parte. Trebuie să ne gândim serios cum ne menținem competitivitatea față de China, SUA sau Orientul Mijlociu”, a subliniat directorul Wizz Air.

Directorii Air France-KLM și Lufthansa au cerut miercuri ca transportatorii europeni să beneficieze de „condiții de concurență echitabile” față de rivalii din Golf, în special în privința schemelor de reducere a emisiilor.

Industria a criticat în special cerința ca liniile aeriene europene să utilizeze combustibili sustenabili, în timp ce transportatorii din Golf pot evita folosirea acestora pe zborurile spre Asia.

Directorul grupului Ryanair, Michael O’Leary, a afirmat recent că aceste reglementări generează „distorsiuni grave” care dezavantajează destinațiile de vacanță europene.

Primele explozii au fost raportate în jurul orei 23:00, ora locală, de jurnaliștii Kyiv Independent aflați la fața locului. Atacul survine imediat după un val de lovituri masive cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care a provocat moartea a șase persoane și rănirea a cel puțin 44 marți noaptea.

„Este o zonă rezidențială liniștită… Nu există obiective militare în zonă; oamenii locuiesc aici”, a declarat un locuitor al cartierului Podil, Paul Niland, pentru Kyiv Independent.

Conform relatărilor de la fața locului, acoperișul unei clădiri rezidențiale a fost lovit direct, iar geamurile altor imobile au fost sparte.

„Dacă vreți să vorbiți despre campania de denazificare a lui Putin, acesta tocmai a vizat o sinagogă”, a adăugat Niland, referindu-se ironic la retorica oficială a Kremlinului.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat că cinci dintre răniți sunt internați în spital, iar alți doi primesc tratament ambulatoriu. Potrivit șefului Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, o grădiniță a fost lovită în atac, iar cinci autovehicule au fost grav avariate.

Autoritățile de la Kiev acuză Rusia de intensificarea atacurilor deliberate asupra zonelor civile.

Sofiane Sehili, cetăţean francez care se descrie ca fiind un „ciclist de ultra-anduranţă şi aventurier”, a fost eliberat de judecători şi scutit de plata unei amenzi de 50.000 de ruble, a raportat RIA.

Ziarul francez Le Monde a relatat în septembrie că Sehili a fost arestat după ce a încercat de două ori să treacă graniţa rusă din China.

Acesta încerca să doboare recordul mondial pentru cea mai rapidă traversare cu bicicleta a continentului eurasiatic, de la Lisabona la Vladivostok.

Incendiul a izbucnit miercuri dimineață la corturile din fața clădirii parlamentului sârb, care au fost instalate în martie ca un aparent scut uman împotriva protestelor antiguvernamentale care au zguduit Serbia timp de luni de zile.

Poliția a declarat că a arestat un bărbat de 70 de ani care a tras focuri de armă către unul dintre corturi, provocând incendiul.

Bărbatul este acuzat de tentativă de omor, punere în pericol a siguranței publice și deținere ilegală de arme, a declarat poliția.

Vucic a descris incidentul ca fiind un „atac terorist îngrozitor”, declarând într-o conferință de presă că bărbatul „a folosit arma de foc cu scopul de a provoca pericol public și cu un motiv politic indubitabil”.

Ministrul sănătății, Zlatibor Loncar, a declarat că o persoană a suferit răni grave după ce a fost împușcată de un „om care gândește diferit”. El nu a dat mai multe detalii.

Incidentul are loc înaintea mitingului din 1 noiembrie, care marchează prima aniversare a prăbușirii acoperișului unei gări, care a declanșat proteste masive conduse de tineri împotriva regimului autoritar al lui Vucic.

Mitingul este planificat în Novi Sad, unde prăbușirea acoperișului din 1 noiembrie 2024 a ucis 16 persoane și a fost atribuită neglijenței alimentate de corupție în proiectele de construcții.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la summitul de o zi de la Bruxelles, în timp ce el și susținătorii săi europeni fac presiuni pentru un armistițiu care să pună capăt celor aproape patru ani de luptă.

„Atât sprijinul pentru Ucraina, cât și presiunea asupra Rusiei rămân cele două cerințe necesare pentru a obține o pace justă și durabilă”, a declarat președintele Consiliului UE, António Costa, care va prezida reuniunea, într-o scrisoare de invitație adresată liderilor.

Summitul are loc după ce președintele american Donald Trump a declarat că planul său de a se întâlni rapid cu liderul rus Vladimir Putin a fost suspendat, deoarece nu dorea ca aceasta să fie o „pierdere de timp”.

La începutul acestei săptămâni, cei mai puternici susținători europeni ai Ucrainei, care fac parte din „coaliția celor dispuși”, au declarat că se opun oricărei presiuni pentru ca Ucraina să cedeze teritoriile capturate de forțele ruse în schimbul păcii, așa cum a sugerat recent Trump.

Din partea UE, liderii intenționează să continue planurile de utilizare a miliarde de dolari din activele rusești înghețate pentru a finanța eforturile de război ale Ucrainei, în ciuda unor rezerve cu privire la consecințele unei astfel de măsuri.

Cea mai mare tranșă de active înghețate – în valoare de aproximativ 225 de miliarde de dolari – se află în Belgia, iar guvernul belgian s-a arătat reticent în a-și asuma riscuri în ceea ce privește utilizarea banilor fără garanții ferme din partea partenerilor săi europeni.

Bugetul și nevoile militare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027 sunt estimate la aproximativ 153 de miliarde de dolari.

Liderii UE vor semna, de asemenea, o nouă „foaie de parcurs” pentru a pregăti Europa să se apere împotriva unui atac rus până la sfârșitul deceniului. Înalți oficiali consideră că Rusia ar putea fi gata să atace o altă țară europeană în termen de 3-5 ani.

Summitul Consiliului European are loc într-un moment de scădere a avântului politic pentru acțiuni ambițioase împotriva schimbărilor climatice, pe fondul demersurilor președintelui american Donald Trump de a demonta măsurile de reducere a emisiilor, informează Reuters.

Uniunea Europeană încearcă să adopte un nou obiectiv de reducere cu 90% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2040. Ținta a stârnit reacții negative din partea unor capitale europene, care cer clarificări privind finanțarea tranziției către o economie cu emisii reduse, în paralel cu alte priorități, precum apărarea și revitalizarea afacerilor locale.

Înaintea summitului de joi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a transmis liderilor că trecerea la o economie curată reprezintă „șansa Europei de a-și revigora industriile aflate în dificultate și de a reduce dependența de importurile chineze”.

„Fiecare megawat-oră și fiecare tonă de materie primă pe care o economisim în producerea de bunuri și servicii pentru noi înșine și pentru restul lumii ne face mai competitivi și mai independenți față de furnizorii externi”, a scris Ursula von der Leyen într-o scrisoare consultată de Reuters.

Țările UE sunt profund divizate în privința ambițiilor climatice. Bruxelles-ul a atenuat deja mai multe politici de sustenabilitate în acest an, în încercarea de a limita reacțiile politice negative, atât din partea guvernelor europene, cât și a partenerilor comerciali precum SUA și Qatar.

Înainte de summit, Comisia Europeană s-a angajat să scutească micii fermieri de aplicarea legii privind defrișările și să modifice viitorul sistem de tarifare a carbonului pentru carburanții folosiți în transporturi, la solicitarea unor țări precum Cehia și Franța. Bruxelles-ul analizează, de asemenea, posibilitatea de a relaxa interdicția asupra motoarelor cu combustie internă din 2035, în urma presiunilor venite din Germania și Italia.

Până acum, UE nu a renunțat la obiectivele sale principale de reducere a emisiilor.

Potrivit concluziilor preliminare ale summitului, liderii vor conveni să continue cu obiectivul climatic pentru 2040, pe care miniștrii ar urma să îl aprobe la o reuniune programată pe 4 noiembrie, chiar înaintea summitului ONU privind clima COP30.

Totuși, proiectul prevede și anumite condiții, inclusiv introducerea unei „clauze de revizuire”, care ar permite o eventuală slăbire a obiectivului climatic în viitor.

Țări precum Polonia au susținut necesitatea unei astfel de clauze, în cazul în care tehnologiile verzi nu se dezvoltă conform planurilor sau condițiile economice împiedică investițiile necesare pentru atingerea obiectivului climatic.

Sute de mii de funcționari federali din întreaga țară nu sunt plătiți, deoarece democrații și republicanii din Washington se ceartă pe marginea bugetului național, ceea ce face ca unele familii să se chinuie să își acopere cheltuielile.

Plățile către unii dintre cei mai săraci oameni din America, inclusiv Programul suplimentar de asistență nutrițională (SNAP) – cunoscut colocvial sub numele de timbre alimentare – urmează să expire și ele în următoarele zile dacă nu se ajunge la un acord.

Acest lucru va pune o presiune suplimentară asupra băncilor de alimente, care oferă de obicei produse gratuite sau la prețuri reduse persoanelor care altfel nu își permit să le cumpere.

Guvernatorul Gavin Newsom a declarat că va activa Garda Națională pentru a face același tip de muncă la băncile de alimente pe care au desfășurat-o în timpul pandemiei de Covid, când au ajutat la servirea a milioane de mese.

La nivel național, programul hrănește peste 42 de milioane de oameni, dintre care aproximativ 5,5 milioane numai în California.

Blocajul guvernului federal, aflat acum la a patra săptămână, este al doilea cel mai lung din istorie, fără ca ieșirea din impas să se întrevadă.

Garda Națională este o forță militară de rezervă la nivel de stat, formată în mare parte din persoane care servesc cu jumătate de normă în timp ce ocupă locuri de muncă civile sau desfășoară alte activități.

Este mobilizată în mod curent pentru a face față situațiilor de urgență pe teritoriul SUA, de obicei dezastrelor naturale.

În ultimele luni, Trump a stârnit furie federalizând părți ale Gărzii pentru a desfășura trupe în orașe democrate, inclusiv Los Angeles și Washington.

În 2022 Jon Bon Jovi a început să aibă dificultăți în interpretarea pieselor sale. A consultat un medic care i-a spus că una dintre corzile vocale i se atrofia. Avea nevoie de o intervenție chirurgicală majoră, potrivit AP.

Bon Jovi a fost supus acestei proceduri și, în anii următori a trecut printr-o recuperare extinsă. Vara viitoare, trupa sa, Bon Jovi, va începe primul turneu din ultimii patru ani.

Turneul „Forever” începe cu patru seri de concerte la Madison Square Garden din New York, înainte ca trupa să se îndrepte spre Edinburgh, Scoția; Dublin și Londra.

„Există multă bucurie în acest anunț – bucurie că putem împărtăși aceste nopți împreună cu fanii noștri minunați și bucurie că trupa poate fi împreună”, a spus Bon Jovi într-un comunicat. „Am vorbit pe larg despre recunoștința mea, dar o voi spune din nou, sunt profund recunoscător că fanii și fraternitatea acestei trupe au avut răbdare și mi-au acordat timpul necesar pentru a mă însănătoși și a mă pregăti pentru turneu. Sunt pregătit și entuziasmat!”

Ultimul concert al trupei Bon Jovi a avut loc pe 30 aprilie 2022, la Nashville.

Cetățeana iraniană Mahdieh Esfandiari, arestată în Franța în februarie, acuzată de promovarea terorismului pe rețelele de socializare, a fost eliberată condiționat, a anunțat miercuri Ministerul iranian de Externe, potrivit France 24.

Decizia de a o elibera sub supraveghere judiciară a fost confirmată de parchetul din Paris, care a declarat că a cerut instanței să o mențină în detenție.

Franța și Iranul au discutat eliberarea lui Esfandiari în schimbul eliberării lui Cecile Kohler și Jacques Paris, un cuplu francez reținut de Iran, ministrul iranian de externe declarând luna trecută că acordul se află în „fazele finale”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmaeil Baqaei, a „salutat decizia” de a o elibera condiționat pe Esfandiari într-un comunicat, adăugând că Teheranul lucrează la întoarcerea ei acasă.

Născută în Iran, Esfandiari locuia în Franța din 2018, absolvise Universitatea din Lyon și lucra ca traducătoare.

Condițiile eliberării sale impun ca aceasta să se prezinte periodic la o secție de poliție și îi interzic să părăsească țara în așteptarea unui proces programat să înceapă pe 13 ianuarie. De asemenea, i-au interzis accesul la rețelele de socializare.

Președintele american Donald Trump a impus miercuri sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, plângându-se că discuțiile sale cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina „nu duc nicăieri”.

UE a anunțat, de asemenea, un nou val de sancțiuni pentru a pune presiune pe Rusia să pună capăt invaziei asupra vecinului său pro-occidental.

Trump a amânat luni de zile să ia sancțiuni împotriva Rusiei, dar răbdarea sa a cedat după ce planurile pentru un nou summit cu Putin la Budapesta au eșuat.

Însă Trump a adăugat că speră ca „sancțiunile extraordinare” împotriva giganților petrolieri ruși Rosneft și Lukoil să fie de scurtă durată. „Sperăm că războiul se va rezolva”, a spus el alături de secretarul general al NATO , Mark Rutte.

Separat, Uniunea Europeană a fost de acord să impună noi măsuri menite să afecteze veniturile Moscovei din petrol și gaze din cauza războiului, a declarat un purtător de cuvânt al actualei președinții daneze a UE.

Pachetul respectiv – al 19-lea din partea UE de la invazia Kremlinului din 2022 – a urmărit să mențină presiunea asupra Rusiei, având în vedere eforturile șovăielnice ale lui Trump pentru pace și escaladarea ofensivei Rusiei.

Sancțiunile au venit la câteva ore după ce cel mai recent atac nocturn al Rusiei asupra Ucrainei a ucis șapte persoane.

Președintele chinez ar putea exercita o „mare influență” asupra omologului său rus, Vladimir Putin, în vederea rezolvării conflictului din Ucraina, a declarat Donald Trump miercuri, cu o săptămână înainte de o întâlnire planificată cu Xi Jinping .

„Cred că poate avea o mare influență asupra lui Putin”, a declarat președintele american reporterilor în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Biroul Oval al Casei Albe.

„Cred că poate avea o mare influență. Și cu siguranță vom vorbi despre Rusia și Ucraina ”, a adăugat el despre această întâlnire planificată în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din Coreea de Sud.

Aceasta va fi prima întâlnire dintre cei doi lideri de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Președintele SUA și-a reafirmat așteptarea de a ajunge la un acord comercial cu China în cadrul summitului.

„Cred că vom face o înțelegere ”, a spus el, minimalizând decizia Beijingului de a-și restricționa exporturile de pământuri rare, considerând-o o simplă „perturbare ”.

Tensiunile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii s-au intensificat de când China a anunțat, în urmă cu două săptămâni, că va înăspri controalele asupra exporturilor de pământuri rare și a tehnologiei necesare pentru rafinarea acestora.

Scăderea taliei, un semn al unei cantități mai mici de grăsime abdominală, a fost asociată cu rezultate cardiace mai bune, potrivit studiului.

Constatările, publicate în Lancet, sugerează că medicamentele ar putea avea beneficii mai ample pentru pacienți, dincolo de pierderea în greutate, așa că nu ar trebui limitate la cei mai obezi pacienți.

Cercetătorii și-au propus să examineze beneficiile suplimentare ale semaglutidei, care este ingredientul principal al medicamentului pentru slăbit Wegovy.

Studiul, condus de University College London (UCL), a analizat dacă persoanele care au luat medicamentul au suferit sau nu un „eveniment cardiac advers major” – inclusiv decese cauzate de boli de inimă, atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale.

Ei au examinat date despre 17.604 persoane cu vârsta de 45 de ani și peste, care erau supraponderale sau obeze.

Jumătate dintre persoanele care au participat la studiu – care a avut loc în 41 de țări – au primit injecții săptămânale cu semaglutidă. Cealaltă jumătate a primit un medicament inactiv.

Analizele anterioare ale datelor au constatat că semaglutida a redus riscul de evenimente cardiace adverse majore cu 20%. Cercetătorii au descoperit acum că beneficiul a fost evident indiferent de cât de mult au pierdut oamenii în timp ce luau medicamentul.

Cercetătorii au spus că descoperirile sugerează că există mai multe moduri în care medicamentul ar putea fi benefic pentru inimă, mai degrabă decât efectul protector obținut doar prin pierderea în greutate.

Ei au descoperit că și persoanele care erau doar ușor supraponderale, cu un indice de masă corporală (IMC) de 27 – scorul mediu al IMC pentru adulții din Marea Britanie – au experimentat beneficii similare cu cele care au avut cele mai mari scoruri IMC.

Beneficiile au fost, de asemenea, în mare măsură independente de cât de mult au pierdut oamenii în primele patru luni de tratament.

Cu toate acestea, cercetătorii au observat o diferență între micșorarea taliei, măsurată prin circumferința taliei, și beneficiile pentru inimă.

Într-un articol din revista Lancet, aceștia au afirmat că „se estimează că 33% din beneficiul observat în ceea ce privește evenimentele cardiovasculare adverse majore a fost mediat prin reducerea circumferinței taliei”.

Săptămâna trecută, Trump a declarat că intenționează să se întâlnească cu președintele rus la Budapesta, în Ungaria, după ce cei doi lideri au avut o lungă convorbire telefonică pe care Trump a descris-o ca fiind „foarte productivă”.

„Nu simțeam că vom ajunge unde trebuie – așa că am anulat evenimentul, dar o vom face în viitor”, a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval, potrivit CNN.

Întrebat miercuri dacă președintele rus vrea să pună capăt războiului în curs cu Ucraina, Trump a răspuns: „Da”.

„Cred că vor pace, cred că amândoi vor pace”, a spus Trump. „În acest moment au trecut, știți, aproape patru ani. Și dacă aș fi fost președinte, nu ar fi început niciodată. Dar, da, e timpul.”

Într-un schimb de replici ulterior, Trump a recunoscut frustrarea sa față de ritmul lent al negocierilor cu Rusia pentru a pune capăt războiului.

„Ei bine, cred că, în termeni de onestitate, singurul lucru pe care îl pot spune este că, de fiecare dată când vorbesc cu Vladimir [Putin], am conversații bune, iar apoi nu duc nicăieri”, a spus el. „Pur și simplu nu duc nicăieri.”