Născut pe 17 ianuarie 1972, în Varșovia, Rafal Trzaskowski este un politician cu o carieră solidă în spate. Fost europarlamentar, ministru al digitalizării și primar al capitalei Poloniei din 2018, Trzaskowski s-a impus ca una dintre cele mai influente voci pro-europene din Europa Centrală.
Educație și formare internaționalăTrzaskowski este absolvent al Universității din Varșovia și al prestigiosului Colegiu Europei din Natolin. A studiat relații internaționale și filologie engleză, și a activat ca profesor universitar, expert în politici europene și traducător. Este fluent în mai multe limbi, inclusiv engleză, franceză și italiană.
Un președinte cu viziune liberală și europeanăÎn campania electorală din 2025, Rafal Trzaskowski a promis:
Restaurarea statului de drept și independenței justiției
Liberalizarea legislației privind avortul și garantarea drepturilor reproductive ale femeilor
Recunoașterea drepturilor persoanelor LGBTQ
Investiții majore în energie verde și infrastructură
Reconcilierea Poloniei cu instituțiile europene
Victoria sa ar marca o ruptură clară de politicile ultraconservatoare promovate de guvernele anterioare și deschide drumul pentru o Polonie mai tolerantă și mai conectată la valorile occidentale.
De ce a câștigat Trzaskowski alegerile din 2025?Platforma sa electorală a oferit o alternativă clară la retorica naționalistă și polarizantă a taberei conservatoare. De asemenea, sprijinul premierului Donald Tusk și al Coaliției Civice i-au consolidat baza politică.
Cariera politică înainte de președinție2009: Devine europarlamentar din partea Platformei Civice
2013–2014: Ministru al Administrației și Digitalizării
2014–2015: Secretar de Stat în MAE
2018–2025: Primar al Varșoviei
2020: Pierde la limită alegerile prezidențiale
În calitate de primar, Trzaskowski a fost apreciat pentru dezvoltarea infrastructurii urbane, extinderea transportului public și politicile sociale progresiste.
Viața personală: Cine este omul din spatele politicianuluiÎn spatele politicianului rațional și pro-european, Rafal Trzaskowski este și un om de familie, cu rădăcini intelectuale adânci și o personalitate cultivată. Este căsătorit din anul 2002 cu Malgorzata Trzaskowska, activistă civică și profesionistă în domeniul responsabilității sociale. Cei doi formează unul dintre cele mai vizibile și echilibrate cupluri din viața publică poloneză.
Au împreună doi copii: Aleksandra și Stanislaw, pe care îi cresc într-un spirit deschis, tolerant și implicat social. Trzaskowski a declarat în mai multe interviuri că încearcă să păstreze un echilibru între viața politică intensă și prezența activă în familie, subliniind că „politica trece, dar familia rămâne”.
O copilărie în cultura jazzului și a limbilor străineTrzaskowski provine dintr-o familie cu tradiții culturale puternice. Tatăl său, Andrzej Trzaskowski, a fost un celebru compozitor și pianist de jazz, cunoscut pe scena internațională încă din anii ’60. Această moștenire artistică i-a cultivat gustul pentru muzică și i-a oferit o deschidere rară spre lumea artistică.
Mama sa, Teresa Arens, a fost filolog și traducătoare, ceea ce a influențat pasiunea lui pentru limbi străine. Rafal vorbește fluent engleză, franceză, germană și italiană.
Un președinte uman: sport, artă și viață urbanăÎn timpul liber, Trzaskowski este pasionat de muzică clasică și jazz, dar și de sport. Aleargă frecvent și susține un stil de viață activ. A fost văzut adesea în metroul din Varșovia sau în parcuri, fără escortă excesivă, lucru rar pentru un politician de rang înalt.
Este un susținător al vieții urbane durabile și trăiește în mod activ valorile pe care le promovează politic: ecologie, educație culturală, incluziune.
Ce urmează pentru Polonia?Cu Trzaskowski la președinție și Donald Tusk în funcția de premier, Polonia intră într-o nouă eră de coabitare liberală, cu potențial de reforme rapide în justiție, educație, climă și drepturi civile. Principala provocare rămâne reconcilierea unei societăți profund polarizate, dar începutul pare promițător.
Articolul Rafal Trzaskowski este posbiliul câștigător al alegerilor prezidențiale din Polonia. Cine este posibilul nou președinte liberal al țării? apare prima dată în Mediafax.
„Cred că nu e o soluţie în momentul de faţă (un premier PSD – n.r.). PSD este partidul care a avut guvernarea până acum. Marcel Ciolacu a dominat din punct de vedere politic şi ca premier ultimii doi ani”, a declarat Drulă, duminică seara, la Digi 24, adăugând că Ciolacu era „figura dominantă” chiar şi în perioada când Nicolae Ciucă era premier.
Drulă consideră că este nevoie de „un om cu credibilitate” care să le comunice românilor măsurile neplăcute care se vor lua: „Faptul că nu va curge lapte şi miere în perioada următoare. Un om cu credibilitate. Ori aici eu îl văd foarte bine în acest rol, pe Ilie Bolojan”.
Întrebat dacă nu vede pe nimeni din PSD în rolul de premier care să dea credibilitate, Drulă a răspuns categoric: „În acest rol în momentul de faţă, nu”.
El consideră că sunt doar doi oameni cu credibilitate în politica românească: „Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan. Ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii ani are legătură şi cu faptul că cei care au condus nu aveau o cotă de încredere mare”.
Drulă a explicat că este esenţial să existe un premier care să fie credibil când explică măsurile dificile. El consideră că atunci când cineva precum Bolojan le-ar spune românilor că trebuie să se mulţumească cu mai puţin pentru o perioadă, oamenii să nu simtă că sunt păcăliţi, ci să aibă încrederea că au de-a face cu cineva care a demonstrat că poate face lucruri concrete.
Articolul Drulă: Nu cred că un premier PSD e soluţia. Îl văd pe Bolojan în acest rol apare prima dată în Mediafax.
Drulă a explicat, la Digi 24, că, în calitate de ministru, s-a dus să vorbească cu Iohannis pentru a cere susţinere în combaterea evaziunii fiscale şi fraudelor tip carusel. „Am spus: `eu tot dau de astea la minister. Vreau să ştiu că am spate şi că dumneavoastră sunteţi OK că eu intru în ele`”, a declarat liderul USR.
Iohannis i-a răspuns, spune Drulă, că „în politică nu sunt numai sfinţi şi că e bine să nu supărăm foarte tare”.
Întrebat dacă chiar acesta a fost răspunsul fostului preşedinte al României, Drulă a precizat că este „o parafrazare” a discuţiei din 2021. „Am plecat, cumva am rămas vorbind singur, cum se mai spune aşa româneşte când am plecat de la Palatul Cotroceni”, a adăugat el.
Drulă a susţinut că lipseşte voinţa politică pentru combaterea fraudelor: „Nu a existat această voinţă atât timp cât ai avut un premier care are tot felul de afaceri în jurul lui – nepotul ia un proiect mare finanţat din PNRR şi îl vinde la o firmă privată”.
Articolul Ce i-a spus Klaus Iohannis lui Cătălin Drulă într-o discuție din anul 2021 apare prima dată în Mediafax.
„Până acum întâlnirile mele de când fac politică, din 2016, au fost cu Klaus Iohannis. Cele cu Klaus Iohannis erau strict formale, nu se dialoga propriu-zis. Erau câteva schimburi de complezenţă, scorţoase, formale, şi se termina”, a declarat Drulă, la Digi 24.
În contrast, liderul USR a descris întâlnirea cu Nicuşor Dan ca fiind „o discuţie pe bune, de o oră şi jumătate”. „A fost o discuţie extrem de aplicată despre politici publice, despre fiscalitate, despre cheltuieli. Pentru mine a fost fascinant”, a spus el.
Referitor la situaţia bugetară, Drulă a explicat că România are nevoie să oprească „cheltuielile inutile ale statului” pentru a restabili încrederea în guvernare.
„Guvernarea din ultimii trei ani a promis că va plăti lucruri care sunt peste potenţialul pe care îl generează economia noastră”, a spus el, referindu-se implicit la guvernarea PNL – PSD.
Întrebat despre informaţiile că Nicuşor Dan ar putea anunţa miercuri numele noului prim-ministru, Drulă a răspuns că nu are această informaţie.
Articolul Drulă: Întâlnirile cu Iohannis erau scorţoase, cu Nicuşor Dan a fost discuţie pe bune apare prima dată în Mediafax.
„În urma evoluției situației de risc identificată la Salina Praid, și în scopul protejării populației, a fost adoptată hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Harghita, prin care s-a dispus extinderea perimetrului de evacuare. Astfel, numărul gospodăriilor evacuate a fost crescut de la 10 la 45 (locuințe și pensiuni) aflate în proximitatea salinei, pentru a preveni orice risc generat de posibila prăbușire a planșeului afectat de infiltrațiile masive de apă. Totodată, echipele de intervenție ale ISU Harghita, alături de polițiști, jandarmi, lucrători ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Harghita și personal al Salinei Praid, intervin în zonă prin montarea de panouri de protecție și amplasarea de saci de nisip, cu scopul de a reduce presiunea acumulărilor de apă și a limita eventualele efecte asupra clădirilor și infrastructurii din apropiere”, informează DSU.
Până în acest moment, au fost montați 300 de metri de panouri, iar în prezent se află în drum alți 1.500 de metri, pentru continuarea consolidării perimetrului de siguranță.
Pentru informarea rapidă a populației, a fost transmis un mesaj RO-Alert, iar în teren acționează echipe mixte formate din reprezentanți ISU, IPJ și IJJ, care oferă sprijin persoanelor evacuate și contribuie la informarea acestora privind măsurile luate.
Situația este monitorizată în permanență de specialiști prezenți în teren, iar măsurile adoptate vor fi ajustate în funcție de evoluția riscurilor.
Articolul Pericol de prăbușire la Salina Praid: 45 de gospodării au fost evacuate de urgență apare prima dată în Mediafax.
Întâlnirea face parte dintr-o serie mai amplă de consultări prin care USR îşi propune să construiască un program de guvernare realist, participativ şi ancorat în nevoile reale ale societăţii româneşti.
Printre temele de pe agenda de lucru se regăsesc priorităţile prezentate de confederaţii, reforma funcţiei publice, legea salarizării unitare, flexibilizarea relaţiilor de muncă, calendarul de lucru şi etapele viitoare pentru negocierea programului de guvernare şi mecanisme de dialog deschis şi continuu cu societatea civilă, transmite USR.
Din partea USR vor participa preşedintele interimar Dominic Fritz, vicepreşedinta USR Oana Ţoiu, alături de parlamentarii Alin Stoica, Cynthia Păun, Irineu Darău şi experţi USR în domeniu precum Cristian Seidler.
Articolul USR începe consultările cu sindicatele şi patronatele pentru programul de guvernare apare prima dată în Mediafax.
Infractorii creează platforme false de investiţii şi folosesc tehnologia deepfake pentru a genera clipuri cu mesaje modificate. Ei preiau videoclipuri publice cu oameni politici din România (preşedinte, premier) şi alterează mesajul iniţial cu ajutorul inteligenţei artificiale.
După procesarea cu deepfake, persoanele din video par să promoveze programe de investiţii care ar aduce profituri mari. Prin această metodă, atacatorii încearcă să atragă victime pentru a le convinge să ofere date sensibile sau să investească bani în oferte inexistente.
Experţii oferă câteva indicii pentru identificarea conţinutului deepfake:Autorităţile recomandă să nu se distribuie astfel de materiale şi să nu se interacţioneze cu platformele respective. Conţinutul suspect trebuie raportat şi autorităţile competente alertate.
Articolul Autoritățile avertizează! Revin fraudele online cu deepfake care folosesc imaginea politicienilor apare prima dată în Mediafax.
Cele mai importante utilaje pentru crearea bypass-ului sunt în drum spre Praid, iar compania este pregătită să înceapă activitatea luni dimineaţă.
La ora 8 va avea loc o întâlnire de lucru cu toţi specialiştii. Totodată, vor fi folosiţi senzori cu tehnologie avansată pentru a cartografia de la suprafaţă modul în care evoluează dinamica în subsol şi pentru a avea predicţii din timp despre etapa următoare.
Ivan a precizat că o Hotărâre de Guvern pentru despăgubirea temporară a agenţilor economici va fi adoptată luni, fiind în forma finală a redactării. A avut discuţii şi cu Comisia Europeană pentru un mecanism de despăgubire şi redeschidere a activităţii economice, propunând un mecanism pentru creşterea activităţii zonei Praid.
La rândul său, prefectul judeţului Harghita, Petres Sandor, a explicat că evacuarea celor 45 de case face parte din cel mai negativ scenariu posibil – desprinderea întregului planşeu din zona afectată a pârâului Corund şi crearea unei viituri. Scenariile probabile sunt mult mai blânde, dar s-a convenit să se meargă pe cel mai negativ scenariu pentru siguranţa populaţiei.
Zona va fi păzită de jandarmerie în timpul nopţii pentru siguranţa caselor părăsite, iar dimineaţa va fi o nouă decizie a comitetului de situaţii de urgenţă.
De asemenea, ministrul interimar al Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat că autorităţile au găsit locaţiile necesare pentru cazarea persoanelor care trebuie evacuate din cele 45 de case.
Articolul Bogdan Ivan la Salina Praid: Ne pregătim pentru ce e mai rău, sperăm la ce e mai bine apare prima dată în Mediafax.
Măsura vizează zona Wellness Praid şi face parte din procedurile de siguranţă introduse în contextul situaţiei de la Salina Praid.
„A fost transmis un mesaj Ro-alert pentru avertizarea populaţiei cu privire la evacuarea temporară a locuinţelor şi a bunurilor materiale în locaţiile stabilite de CLSU, pentru zona Wellness Praid”, a informat ISU Harghita.
Şeful DSU Raed Arafat spunea, mai devreme, despre Salina Praid, că există două scenarii în funcţie de riscul de prăbuşire a plafonului. Primul scenariu, cel mai bun, prevede evacuarea a 10 case, iar cel de-al doilea, mai grav, necesită evacuarea a 45 de case în total.
Articolul Mesaj Ro-Alert pentru evacuarea temporară la Praid apare prima dată în Mediafax.
Swiatek a fost aproape de eliminare când Rybakina conducea cu 5-4 în setul decisiv, dar a reuşit să se impună în final.
Swiatek îşi propune să devină prima jucătoare care câştigă patru titluri consecutive la Roland Garros din 1923, când Suzanne Lenglen a reuşit această performanţă. Acum are o serie de 25 de victorii consecutive la French Open şi un bilanţ impresionant de 39-2 la acest turneu.
„Primul set am simţit că joc împotriva lui Jannik Sinner. Trebuia să fac ceva să revin în meci, dar cu jocul ei nu simţeam că am prea multă speranţă”, a declarat Swiatek după meci, conform AFP.
În sferturi, Swiatek o va întâlni pe Elina Svitolina, care a învins-o pe Jasmine Paolini cu 4-6, 7-6 (8/6), 6-1.
Zheng Qinwen s-a calificat şi ea în sferturi după victoria cu 7-6 (7/5), 1-6, 6-3 în faţa rusoaicei Liudmila Samsonova.
Pe de altă parte, Carlos Alcaraz îşi continuă apărarea titlului în meciul din optimi împotriva americanului Ben Shelton. Spaniolul a avut dificultăţi în turul al treilea împotriva bosniacului Damir Dzumhur, câştigând în patru seturi.
Câştigătorul meciului Alcaraz-Shelton se va duela în sferturi cu Tommy Paul, care l-a eliminat pe australianul Alexei Popyrin cu 6-3, 6-3, 6-3.
Articolul Swiatek se califică în sferturile de la Roland Garros după ce a câştigat cu Rybakina apare prima dată în Mediafax.
Serviciile secrete ucrainene au reușit să atace duminică avioane strategice de bombardament din bazele aeriene rusești, ascunzând drone încărcate cu explozibili în acoperișurile unor magazii din lemn, potrivit unui oficial ucrainean din securitate și imaginilor.
Magaziile au fost încărcate pe camioane și conduse până la perimetrul bazelor aeriene. Panourile acoperișului au fost ridicate cu un mecanism activat de la distanță, permițând dronelor să zboare și să înceapă atacul, a declarat oficialul care a vorbit sub condiția anonimatului, citat de Reuters.
Oficialul susține că duminică au fost atacate patru baze aeriene și au fost lovite în total 41 de avioane de război rusești. Reuters nu a putut verifica independent această afirmație.
Imagini neconfirmate de pe rețelele sociale rusești arată bombardiere strategice în flăcări la baza aeriană Belaya din regiunea Irkutsk, Siberia. Guvernatorul regional Igor Kobzev a confirmat atacul cu drone asupra unei unități militare din apropierea satului Sredny, spunând că dronele au fost lansate de pe un camion.
Atacul din regiunea Irkutsk a fost primul atac cu drone ucrainean la peste 4.300 km de linia frontului, depășind raza de acțiune a dronelor sau rachetelor din arsenalul Ucrainei, necesitând această strategie specială.
Fotografiile transmise Reuters de oficialul ucrainean arată zeci de drone cu rază scurtă îngrămădite într-o instalație industrială. Alte imagini prezintă magaziile din lemn cu panourile metalice îndepărtate și dronele așezate în cavitățile acoperișului.
Un videoclip neconfirmat postat pe canalele Telegram rusești pare să arate magazii identice în spatele unui camion, cu cel puțin două drone ridicându-se din magazie.
Operațiunea, denumită „Pânza de păianjen”, a fost supravegheată de președintele Volodimir Zelenski și șeful SBU Vasyl Maliuk. Baza din Irkutsk găzduiește bombardiere Tu-22M folosite pentru atacuri asupra Ucrainei.
Articolul Spioni ucraineni au ascuns drone în magazii de lemn pentru atacul asupra bazelor aeriene rusești apare prima dată în Mediafax.
Un camion care transporta produse alimentare a luat foc pe DN12, pe sensul de mers Negreni – Slatina, fără să fie înregistrate victime. Incendiul provoacă degajări mari de fum, iar circulația a fost oprită.
La fața locului acționează echipaje de la Detașamentul Slatina și Stația Scornicești, cu trei autospeciale de stingere și un echipaj SMURD pentru a gestiona situația de urgență.
Autoritățile nu au comunicat deocamdată cauza incendiului sau estimări privind durata întreruperii circulației pe această porțiune de drum național.
Articolul Incendiu pe DN12, în Olt: Camion cu produse alimentare în flăcări, circulația oprită apare prima dată în Mediafax.
Şeful DSU Raed Arafat a detaliat, la Digi 24, planurile de la Salina Praid, unde există două scenarii în funcţie de riscul de prăbuşire a plafonului. Primul scenariu, cel mai bun, prevede evacuarea a 10 case, iar cel de-al doilea, mai grav, necesită evacuarea a 45 de case în total.
Primele 10 case au fost deja pregătite pentru evacuare, iar acum se discută în cadrul Comitetului Local şi Judeţean despre evacuarea celorlalte 35 de case, din care o parte sunt case de vacanţă unde posibil să nu fie nimeni. „Cred că se va opta în final pentru scenariul mai rezervat, adică cele 45 de case”, a declarat Arafat.
Specialiştii vor introduce luni drone subacvatice în salină pentru o analiză amănunţită din interior, pe baza căreia vor veni cu următoarele recomandări. „Ceea ce este important pentru noi este să prevenim orice situaţie care să impacteze viaţa oamenilor”, a subliniat şeful DSU.
Între timp, autorităţile lucrează la montarea unor panouri de protecţie care să limiteze impactul apei în cazul prăbuşirii plafonului. „Dacă se prăbuşeşte plafonul, va fi o cantitate mare de apă care va fi distocată în afară şi care va cauza inundaţii pe o durată de timp”, a explicat Arafat.
Panourile de protecţie au sosit deja şi se vor monta începând de duminică. Au fost mobilizate forţe suplimentare de la Târgu Mureş pentru a sprijini echipele din Harghita, alături de aproximativ 50 de mineri care vor ajuta la montarea panourilor.
Echipele ISU, Poliţiei şi Jandarmeriei vor merge din casă în casă pentru a informa şi evacua locuitorii. De asemenea, se vor trimite mesaje Ro-Alert pentru a anunţa toată lumea din zona care trebuie evacuată.
„Ne-am mai întâlnit cu situaţii în care oamenii refuză. Eu sper să nu fie cazul”, a avertizat Arafat.
Din decizia premierului, primul adjunct al IGSU care răspunde de partea operativă va rămâne la Harghita până când situaţia se stabilizează.
Articolul Arafat: Drone subacvatice vor inspecta Salina Praid. Este posibil ca 45 de case să fie evacuate apare prima dată în Mediafax.
Autorităţile precizează că la sfârşitul anului 2024 efectivul a fost suplimentat, iar o mare parte din funcţiile noi au fost distribuite către posturile din Ştefăneştii de Jos, Chiajna şi Popeşti-Leordeni.
Concret, numărul funcţiilor din aceste trei subunităţi a fost dublat, iar procedura de încadrare pe noile posturi este în curs de desfăşurare. În plus, către IPJ Ilfov au fost repartizaţi 65 de absolvenţi de la şcolile de poliţie din Câmpina şi Cluj – 58 pentru ordinea publică şi 7 pentru poliţia rutieră – care vor fi încadraţi cu precădere în cele trei subunităţi menţionate.
Noii poliţişti îşi vor începe activitatea în perioada imediat următoare.Referitor la situaţia infracţională din zona unde s-a petrecut crima de sâmbătă, IPJ Ilfov precizează că la Postul de Poliţie Ştefăneşti au fost înregistrate aproximativ 100 de sesizări penale în primele cinci luni ale acestui an din complexul rezidenţial Cosmopolis.
Dintre acestea, nu au existat sesizări de infracţiuni comise cu violenţă, precum omoruri sau tentative de omor. Singura faptă comisă cu violenţă a fost cea înregistrată sâmbătă, când un bărbat a ucis o tânără de 23 de ani pe stradă, apoi s-a sinucis.
Articolul IPJ Ilfov: efectivul de poliţişti a fost dublat în trei subunităţi încă din 2024 apare prima dată în Mediafax.
ANM a emis duminică seara un cod portocaliu de vreme severă pentru 16 localități din județul Prahova, valabil până la ora 18:30.
Atenționarea vizează averse torențiale care pot acumula între 25 și 40 de litri pe metru pătrat, însoțite de descărcări electrice, vânt puternic și grindină.
Localitățile afectate sunt Câmpina, Breaza, Filipeștii de Pădure, Brebu, Florești, Telega, Măgureni, Scorțeni, Bănești, Poiana Câmpina, Cornu, Șotrile, Provița de Jos, Provița de Sus, Adunați și Talea.
Pentru zonele vizate a fost activat sistemul Ro-Alert, prin care locuitorii primesc mesaje de avertizare pe telefoanele mobile.
Atenționarea a fost emisă la ora 17:28 și a intrat în vigoare la 17:40.
Articolul Cod portocaliu în Prahova: averse torențiale și grindină până la 18:30 apare prima dată în Mediafax.
Documente interne citate de publicație arată că gigantul tehnologic vizează ca până la 90% dintre evaluările de risc să fie efectuate de AI, inclusiv în domenii sensibile precum siguranța tinerilor și integritatea conținutului, ce cuprinde dezinformarea, conținutul violent sau hărțuirea online.
Inteligența artificială, noul filtru de risc pentru produsele MetaPână acum, funcționalitățile noi lansate pe platformele Meta, precum Instagram și WhatsApp, treceau printr-un proces riguros de revizuire umană. În ultimele două luni, însă, compania a accelerat tranziția către AI, impunând echipelor de produs să completeze un chestionar detaliat despre noile funcții. Aceste date sunt apoi analizate de sistemul AI, care emite o decizie instantanee cu zonele de risc identificate și recomandări pentru remediere.
Deși Meta a declarat pentru NPR că va folosi în continuare „expertiză umană” pentru probleme complexe, deciziile de risc considerate „reduse” vor fi delegate în totalitate AI-ului. Însă actuali și foști angajați ai companiei avertizează că acest demers poate duce la neidentificarea unor riscuri serioase, care anterior ar fi fost observate de o echipă umană cu experiență.
Reducerea controalelor umane ar putea crește riscurileUn fost director Meta a subliniat că această automatizare sporită „înseamnă că se creează riscuri mai mari” și că „efectele negative ale unor schimbări de produs vor fi mai greu de prevenit înainte de a produce consecințe reale în lume”.
Decizia Meta vine în contextul publicării celui mai recent raport trimestrial privind integritatea platformei, primul după schimbările controversate din politicile de moderare a conținutului și verificare a faptelor. Raportul a arătat o scădere a cantității de conținut eliminat, dar și o creștere ușoară a cazurilor de hărțuire, bullying și conținut violent.
Articolul Inteligență artificială în locul oamenilor: Meta automatizează evaluarea riscurilor apare prima dată în Mediafax.
În turul doi al alegerilor prezidențiale desfășurat duminică în Polonia, aproape un sfert dintre alegători s-au prezentat la urne până la mijlocul zilei. Comisia Electorală Națională a transmis că rata participării a atins 24,83% până la ora 12:00.
„Această cifră reflectă raportările din toate cele 29.815 secții de votare”, a precizat Sylwester Marciniak, președintele Comisiei Electorale Naționale (PKW).
Comisia a informat că 28.115.594 de cetățeni au drept de vot în acest scrutin. Până la prânz, 6.980.740 de persoane primiseră deja buletinul de vot, notează TVP World.
Alegerile din acest tur final aduc față în față doi candidați cu viziuni politice opuse. Rafał Trzaskowski, liberal centrist și reprezentant al Coaliției Civice (KO), se confruntă cu Karol Nawrocki, susținut de partidul conservator Lege și Justiție (PiS), aflat în opoziție.
Procesul electoral a început la ora 7 dimineața și urmează să se încheie la ora 21:00.
Rezultatele sondajelor la ieșirea de la urne sunt așteptate imediat după închiderea secțiilor, iar datele oficiale finale ar putea fi publicate luni, fie dimineața, fie în prima parte a după-amiezii.
Rata actuală a participării este puțin mai mare decât cea din turul doi al alegerilor din 2020, când până la aceeași oră, 24,73% dintre alegători se prezentaseră la urne.
În plus, cifrele arată o creștere clară față de primul tur din acest an, desfășurat pe 18 mai, când prezența la prânz fusese de 20,28%.
Articolul Turul doi mobilizează din nou: Polonia urmează exemplul României privind prezența masivă la urne apare prima dată în Mediafax.
Europarlamentarul Victor Negrescu anunţă că Comisia Europeană a reacţionat prompt la interpelarea sa. Comisara pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a răspuns rapid la demersul său.
„Vreau să mulţumesc comisarei pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, pentru promptitudinea cu care a răspuns demersului meu cu privire la acestă situaţie critică. Este un exemplu clar că Europa poate să reacţioneze rapid, dar trebuie şi ca autorităţile române să solicite sprijinul european. Trebuie să înţelegem că Uniunea Europeană nu este doar un concept abstract ci este un partener care poate oferi atât sprijin tehnic cât şi resurse financiare pentru investiţii şi reconstrucţie. Dar pentru acest lucru trebuie evident respectate procedurile. Fac apel la valorificarea acestor oportunităţi pentru a sprijini atât Salina Praid, cât şi comunităţile care au suferit din cauza inundaţiilor. În calitate de negociator-şef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2025, am reuşit să securizez fonduri esenţiale pentru a gestiona astfel de situaţii de urgenţă. Ţine acum de reprezentanţii României să se mobilizeze corespunzător”, scrie Negrescu pe Facebook.
Articolul Comisia Europeană răspunde rapid la interpelarea lui Negrescu pentru Salina Praid. Ce răspuns a primit apare prima dată în Mediafax.
Un atac cu rachete lansat de armata rusă în dimineața zilei de 1 iunie a provocat moartea a 12 soldați ucraineni și a rănit alți 60. Ținta a fost un câmp de instrucție identificat de autorități drept Poligonul 239, situat la nord de orașul Dnipro.
Militarii uciși făceau parte dintr-o unitate de pregătire, relatează Kyiv Independent.
Majoritatea victimelor se aflau în adăposturi în momentul loviturii, potrivit declarațiilor oficiale.
Ca urmare a tragediei, generalul-maior Mykhailo Drapatyi a decis să își încheie mandatul de conducere al Forțelor Terestre ale Ucrainei.
„Am luat decizia de a depune o scrisoare de demisie din funcția de comandant al Forțelor Terestre ale Forțelor Armate Ucrainene”, a transmis Drapatyi printr-un mesaj publicat pe canalul lui de Telegram.
El a asemănat pierderile umane cu o profundă amărăciune.
„Douăsprezece morți. Sunt și răniți. Sunt băieți tineri din batalionul de instrucție. Majoritatea dintre ei erau în adăposturi. Ei ar fi trebuit să învețe, să trăiască și să lupte, nu să moară”, a scris Mykhailo Drapatyi.
„Toți cei care au luat decizii în acea zi, și toți cei care nu le-au luat la timp, vor fi trași la răspundere. Nimeni nu se va ascunde în spatele unor explicații sau rapoarte oficiale”, a mai spus Drapatyi într-un mesaj anterior.
„În cazul în care se stabilește că acțiunea sau inacțiunea persoanelor responsabile a dus la moartea și rănirea militarilor, cei responsabili vor fi trași la răspundere cu strictețe”, a declarat ulterior și Biroul de presă al Forțelor Terestre.
Articolul Comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei și-a dat demisia după atacul rusesc soldat cu 12 morți apare prima dată în Mediafax.
Combinaţia dintre căldură şi umiditatea ridicată va genera un disconfort termic care poate depăşi pragul de 80 de unităţi.
Creşterea temperaturilor va fi treptată pe parcursul săptămânii, de la 32-33 de grade în sudul Banatului şi 29 de grade în Bucureşti la începutul săptămânii, până la 34-35 de grade la mijlocul perioadei. Capitala ar putea atinge maxime de 33 de grade.
„Însă, căldura vine la pachet şi cu posibilitatea manifestărilor convective, manifestări caracterizate prin fenomene de instabilitate atmosferică, care pot deveni cu adevărat accentuate”, a declarat Elena Mateescu, diresctor ANM, la Digi 24.
Pentru duminică, ANM a emis o atenţionare meteorologică care include şi judeţele Harghita şi Covasna, grav afectate de inundaţiile recente. Mateescu a avertizat că orice cantitate de precipitaţii în Harghita şi Covasna „va putea să îngreuneze refacerea zonei din perspectiva retragerii apelor”.
În Carpaţii Orientali, estul Meridionalilor, Apuseni, Maramureş, estul Transilvaniei, nord-vestul Moldovei şi nordul Munteniei sunt aşteptate averse care pot cumula 15-25 litri pe metru pătrat, local chiar 30-40 de litri.
Vântul se va intensifica cu rafale de 50-70 km/h, fiind posibile vijelii şi grindină.
Articolul Caniculă la mijlocul săptămânii viitoare: Se vor atinge maxime de 35 de grade în vest apare prima dată în Mediafax.
