MediaFax.ro

Cetățenii și companiile din Sectorul 2 care au datorii mai mici de 40 de lei la impozite și taxe ar putea fi șterși din evidențele fiscale ale Direcției de Taxe, potrivit proiectului de hotărâre consultat de Mediafax, ce va fi supus joi votului consilierilor locali. Proiectul stabilește un plafon prin care datoriile mai mici de 40 de lei, aflate în sold la 31 decembrie 2025, vor fi anulate pentru fiecare contribuabil – fie persoană fizică, fie firmă.

Codul de procedură fiscală obligă ANAF să șteargă automat restanțele sub 40 de lei rămase în sold la 31 decembrie, însă autoritățile locale pot aplica aceeași regulă doar dacă adoptă o hotărâre în acest sens în consiliul local.

Amnistia are în vedere costurile recuperării prin executare silită, considerând că pentru astfel de restanțe, cheltuielile depășesc adesea beneficiul: “Costurile sunt fundamentate ca fiind în cuantum de 12 lei pentru fiecare astfel de procedură, la care se adaugă costurile umane și cheltuielile privind comunicarea cu confirmare de primire”, explică autoritățile.

Potrivit administrației locale de taxe și impozite, anularea acestor sume mărunte va „îmbunătăți recuperarea creanțelor bugetului local” și va duce la „reducerea costurilor și a consumului de resurse”, permițând concentrarea asupra marilor debitori.

În prezent, peste 7.000 de contribuabili sunt vizați de această măsură: 6.217 persoane fizice și 821 firme au restanțe mai mici de 40 lei, iar valoarea totală estimată a sumelor ce ar putea fi anulate este de 77.309 lei. Direcția de venituri a sectorului doi a precizat că cifrele sunt orientative și pot suferi modificări până la finalul anului viitor „ca urmare a plăților voluntare, a compensărilor din oficiu sau a recuperării prin executare silită”.

Măsura se va aplica la începutul lui 2026, după ce vor fi actualizate evidențele pe anul 2025. Creanțele fiscale curente, din anul 2025, sunt excluse din aplicarea acestei facilități.

Guvernul de la Vilnius a anunțat decizia de a prelungi închiderea celor două puncte de frontieră cu Belarus pentru majoritatea călătorilor, ca măsură de securitate în urma unei serii de incidente în spațiul aerian.

În cursul lunii octombrie, baloane încărcate cu țigări de contrabandă au determinat închiderea temporară a aeroporturilor lituaniene de cinci ori.

Prim Ministra, Inga Ruginienė a calificat acestea acte drept „război hibrid”, adăugând: „Înțelegem că această decizie va cauza neplăceri cetățenilor și mediului de afaceri, și ne pare rău pentru asta, dar tratăm securitatea cu maximă seriozitate”.

Măsura va rămâne în vigoare până la 30 noiembrie, însă vor exista câteva excepții: diplomații, cetățenii Uniunii Europene, NATO și ai Ucrainei care părăsesc Belarusul, persoanele aflate în tranzit către enclava rusă Kaliningrad și străinii care dețin vize umanitare eliberate de Lituania.

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat marți că închiderea graniței de către Lituania este o „escrocherie nebunească”.

Familia Ștefaniei Szabo a cerut ca necropsia să fie făcută de un medic legist agreat, iar dacă anchetatorii aprobă cererea, necropsia să fie amânată pentru zilele următoare, scrie sansanews.ro.

Anchetatorii au extins cercetările și la ATI și UPU, secțiile spitalului care folosesc propofol, anestezicul pe care criminaliștii l-au găsit lângă trupul neînsuflețit al doctoriței, alături de alte două substanțe, diazepam și tramadol, potrivit aceleiași surse.

Se va face un inventar și la farmacia spitalului pentru a verifica dacă stocurile de propofol, corespund cu datele din documente, ce cantități au fost transferate către secțiile spitalului și cine a semnat pentru ridicarea lor. Vor fi verificate și stocurile de tramadol și diazepam.

De asemenea, anchetatorii au cerut imagini de pe camerele de luat vederi. „Se pare că, luni seară, înainte de a merge spre camera de gardă în care și-a găsit tragicul sfârșit, doctorița ar fi coborât jos, la UPU, acolo unde ar fi consultat câțiva pacienți. După aceea nu a mai fost văzută și nici nu a mai răspuns la telefon. Toată lumea și-a închipuit că se odihnește, iar urgențele au fost preluate de către celălalt medic chirurg aflat în gardă. Din informațiile noastre ar fi vorba despre medicul chirurg pediatru Alma Clinciu, care are și competențe de chirurgie generală”, adaugă sursa citată.

Ștefania Szabo a fost găsită moartă marți dimineață în camera de gardă a Secției Chirurgie.

Armata poloneză a anunțat miercuri: „Avioane de vânătoare poloneze au interceptat o aeronavă Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional, fără un plan de zbor depus și cu transponderul oprit. Aeronava nu a încălcat spațiul aerian polonez”.

Purtătorul de cuvânt al comandamentului operațional, Jacek Goryszewski, a declarat ca incidentul demonstrează vigilența forțelor armate.

Tensiunile în regiunea Mării Baltice au escaladat. În septembrie, trei avioane militare rusești au pătruns în spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute, la doar câteva zile după ce peste 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez.

Săptămâna trecută, generalul american Alexus Grynkewich, comandant suprem al forțelor NATO în Europa, a declarat că Federația Rusă va continua să testeze limitele Alianței deși reacția NATO a avut un efect de descurajare.

Adrian Câciu vrea ca reforma administrației locale să fie făcută la pachet cu cea a administrației centrale: „De fapt, unde este blocajul? Este faptul că nu se dorește pe aceleași etape să se întâmple și în administrația centrală odată cu administrația locală, pentru că în administrația locală am găsit algoritmul sau formula de lucru, dar din păcate nu se dorește ca și în administrația centrală, într-un termen foarte scurt, să avem o reducere de cheltuieli de personal cu 5%-10%, adică bugetul de pe 2026 să fie construit cu diminuarea cheltuielilor de personal în valoare nominală. Trebuie să le faci pe toate odată, n-ai cum să te duci numai în local”.

Fostul ministru PSD al Finanțelor vorbește despre „boieria” de la stat: „Presa, oamenii, ce văd, ei văd cel mai mult această boierie de la stat și statul fiind centrul de fapt. Când vezi în ministere cum sunt tot felul de directori numiți pe de o parte, dar și salarizați, pe de altă parte, în condițiile în care sunt peste salariul mediu brut pe economie și toate cele sau în companiile de stat, trebuie să ai și acolo o ajustare sau să începi de acolo și după aceea să cobori spre local”.

La remarca realizatorului că „boieria de la stat” a fost de fapt întreținută ani de zile tot de PSD și PNL și că în multe instituții sunt persoane aduse de cele două partide și întrebat de ce să creadă cineva că liderii coaliției chiar vor să facă reforma, din moment ce asta ar însemna să-i deranjeze tot pe oamenii acestor formațiuni politice, deputatul a răspuns: „E evident, aveți perfectă dreptate, pentru că știți cum e, cu o floare nu faci primăvară și deocamdată suntem la elementul de dorință sau de a spune că vom face și în mare parte nu s-a făcut. Eu pot să vă dau exemplul meu personal, la Finanțe și la Fonduri Europene. La Finanțe, am făcut prima ajustare în 2023, pentru că aveam o problemă cu deficitul, am scăzut cheltuielile de personal cu 30 de milioane de lei. La Fonduri Europene, când premierul Ciolacu și cu ministrul de Finanțe Boloș au promovat legea 296, la fel, trebuiau reduceri de personal sau de cheltuieli de personal, noi am redus cu 40 de milioane de lei. Nu toți colegii mei au făcut asta”.

„În zona exterioară desfășurării adunării publice au fost identificate 30-40 de persoane care nu aparțin mediului sindicalist și a căror participare la manifestație nu a fost acceptată de către organizator”, a transmis Jandarmeria.

Persoane rămân în atenția forțelor de ordine, pentru prevenirea oricăror incidente de natură să afecteze bună desfășurare a manifestației.

Jandarmeria recomandă tuturor participanților la adunarea publică să se adreseze forțelor de ordine dacă observă persoane care au intenția de a tulbura caracterul pașnic al manifestației.

În Piața Victoriei are loc un protest cu mii de mebrii ai principalelor federații sindicale din țară față de problemele sociale și economice din România.

O categorie solidă în cadrul platformei OLX

Categoria OLX Piese Auto are o contribuție importantă în ecosistemul platformei, înregistrând în medie, între lunile ianuarie și august 2025:

• în jur de 1 milion de anunțuri active lunar, reprezentând 21% din totalul listărilor OLX;
• peste 150.000 de utilizatori activi care publică anunțuri lunar, adică 17% din totalul celor care listează pe platformă;
• 2 milioane de utilizatori activi lunar, echivalentul a 32% din întreaga bază de utilizatori OLX;
• și o medie de 000 de utilizatori activi zilnic în categorie, adică 27% din traficul zilnic al platformei.

Aceste cifre confirmă dimensiunea și dinamica ridicată a segmentului de piese  în cadrul OLX, una dintre cele mai performante categorii ale platformei.

Citeşte comunicatul integral AICI

Compania aeriană va reduce frecvențele pe mai mult de 50 de rute din țară în vara viitoare, a anunțat marți, invocând „costurile ridicate ale zborurilor”. Rutele afectate includ cele dintre München și Köln, precum și dintre Frankfurt și Leipzig. Mai multe rute sunt în curs de revizuire, a declarat Lufthansa.

Măsura ilustrează reducerea ofertei de zboruri în Germania și urmează exemplul Ryanair Holdings Plc, care a anunțat luna aceasta că va reduce capacitatea sa germană de iarnă cu 800.000 de locuri și va anula 24 de rute ca urmare a costurilor ridicate, precum taxele de aterizare și impozitele, potrivit Bloomberg.

Germania are unele dintre cele mai ridicate costuri de operare a zborurilor din Europa, inclusiv taxe de apropiere, plecare și control al traficului aerian. Directorul executiv al Lufthansa, Carsten Spohr, a indicat anterior o dublare a costurilor legate de stat din 2019.

Costurile ridicate de amplasare, combinate cu întârzierile în livrarea aeronavelor și modelele de rezervare instabile, afectează grupul aviatic german. Strategia lui Spohr de creștere a profitabilității include reducerea a 4.000 de locuri de muncă administrative în cadrul grupului până în 2030, în principal în Germania.

Pentru Germania, reducerea frecvențelor și a numărului de zboruri ar putea complica călătoriile de afaceri. Una dintre rutele analizate de Lufthansa este cea către Dresda, denumită adesea „Silicon Saxony” deoarece acolo își desfășoară activitatea companii producătoare de semiconductori, precum Infineon Technologies AG. Ryanair a închis deja această rută.

Potrivit lui Ştefan Dănilă, retragerea militarilor nu este semnificativă, din punct de vedere operațional, dar ca mesaj strategic este grav.

„Situația internă favorizează atacuri politice, articole de presă acide și acuzatoare la adresa conducerii politice actuale. Situația de securitate regională este tensionată și imprevizibilă, fiecare din părțile implicate dorind pacea ei. În urmă cu cinci ani spuneam că avem cea mai bună situație de securitate din istoria statului român. Aveam ca principal garant parteneriatul strategic cu SUA. Impredictibilitatea deciziilor Administrației Trump, coroborată cu situația politică internă, ne aruncă într-o stare asemănătoare cu cea din anii 1939-1940”, a scris pe Facebook fostul şef al Statului Major General al Armatei Române.

Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post.

Ministerul Apărării Naționale a transmis miercuri că a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA. Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.

Ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, va avea joi o întâlnire cu ministrul Forțelor Armate și al Veteranilor din Republica Franceză, Catherine Vautrin.

Pe agenda vizitei oficiale sunt incluse discuții bilaterale și vizitarea contingentelor dislocate în Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”, de la Cincu.

Potrivit MApN, Franța este națiune-cadru pentru Grupul de Luptă al NATO (Forward Land Forces Battle Group – FLF BG) din România. Constituit în anul 2022, cu aprobarea Parlamentului României, grupul reunește aproximativ 1.700 de militari din Franța, Belgia, Luxemburg și Spania, reprezentând angajamentul ferm al Alianței Nord-Atlantice pentru securitatea flancului estic și a regiunii Mării Negre.

Analistul a subliniat că această decizie era previzibilă și că administrația Trump a transmis încă din primul mandat intenția de a-și redefini prioritățile strategice.

„Administrația americană a anunțat de multă vreme, dacă vreți, chiar în primul mandat a lui Donald Trump, dar cu siguranță mai apăsat în al doilea mandat a lui Donald Trump, că perspectiva de securitate a Americii va fi alta. Înseamnă că trebuie să fim cu toți avertizați că, inclusiv, instituții de securitate sau perspective de securitate specifice Războiului Rece, care a trecut, nu vor mai fi valabile astăzi sau nu vor mai fi valabile pentru administrația Trump. Administrația Trump se uită la lume din cu totul și tot o altă perspectivă. Donald Trump, în discursului de politica externă din 2016, înainte de a ajunge președinte, a spus foarte limpede cam ce-l interesează în termen de securitate și chiar acolo spunea foarte clar că vrea să aibă o discuție cu China și cu Federația Rusă. Deci lucruri care nu rimau foarte bine cu perspectiva de securitate a războiului reci. Și lucrurile acestea au început să fie puse în aplicare, mai greu în primul mandat Trump, dar cu siguranță mai rapid în al doilea mandat”.

El a reamintit că prezența militară suplimentară a SUA în Europa de Est, decisă de administrația Biden după invazia Rusiei în Ucraina, a fost una temporară.

„Încă din primăvară și Pentagonul și oficialii americani ne-au anunțat că vor fi retrași cel puțin 10.000 de soldați din estul Europei. De fapt, dintre cei 20.000 care au fost trimiși pe teren de președintele Biden ca urmare a invaziei Federației Rusă în Ucraina. Deci era clar că prezența acestora este una temporară, nimeni nu a vorbit de prezența lor permanentă și din această perspectivă sunt mult mai ușor de retras și tehnic. Deci toată lamentația asta pe care o vedem în spațiu public ar fi trebuit mai degrabă să fie dublată de un proiect de securitate la nivel național, la nivel european, ca să compenseze o chestiune pe care, încă o dată spun, o știam cel puțin de un an de zile”.

Dungaciu consideră însă că adevărata problemă este lipsa unei strategii europene de apărare care să compenseze dezangajarea parțială a SUA.

„Soluția europenilor este să se construiască o, nu știm încă ce, o configurație de securitate axată mai degrabă pe Europa și mai puțin pe NATO. Asta este, de fapt, marea problemă și mare semn de întrebare. De ce am trecut de la narațiunea niciun inch din teritoriul NATO nu va fi invadat sau afectat de Rusia, la narațiunea niciun inch din teritoriul Uniunii Europene nu va fi atacat sau afectat de Rusia. Deci, când ne-am trezit în fața acestei atitudini a administrației americane, Bruxelles a găsit de cuviință să renunțe, să pune între paranteze NATO și să vină cu o altă construcție de securitate. Și vorbim astăzi despre protecția Uniunii Europene, de faptul că Rusia poate să atace Uniunea Europeană și frontierele europene, în loc să spunem că Rusia ar putea să atace frontierele NATO. Faptul că noi am schimbat această narațiune arată o schimbare politică majoră. Am sentimentul uneori că Bruxellul a profitat de această viziune a administrației americane ca să scape cât mai tare, inclusiv NATO, și să încerce să-și construiască ca proiect politic o entitate de securitate despre care nu știm dacă am date mare lucru, dar pe care o finanțează și care vrea să pivoteze în jurul Bruxelului sau Uniunii Europene. Deci, întrebarea fundamentală pe care trebuie să ne opunem acum, în condițiile în care America este mai puțin interesată de spațiul european, de flancul estic, că Rusia nu mai este o amenințare de securitate pentru America. Care e soluția pe care Bucureștiul și-o asumă? Mergem mai departe cu NATO, finanțăm 5% și încercăm să compensezi lipsa de angajament a Statelor Unite, dar în cadrul NATO, sau inventăm un alt cadru de securitate despre care nu știm exact cum va arăta și care va fi centrat pe un European și-l finanțăm în plus?”.

Despre relația bilaterală cu Statele Unite, Dungaciu a afirmat: „Politic, noi nu avem o relație cu Statele Unite și încercăm administrativ, instituțional, adică prin diverse grupări de lobby, prin diverse grupări administrative, prin diverse instituții de tip servicii de informație sau lobby din complexul militar industrial sau diverse instanțe care au avantaje financiare în România și prin ele poate fi accesată administrația americană. Deci prin aceste canale care nu sunt preponderent politice se încearcă introducerea și crearea unor întâlniri politice care, din punct de vedere politic, sunt nu foarte relevante. Cum s-a văzut de fapt și pe cazul întâlnirii cu Secretarul de Stat american, cu domnul Marco Rubio, care a fost la un nivel protocolar de tip zero. Dar se creează aceste întâlniri care sunt foarte bune mai degrabă pentru propaganda politică din România decât pentru construcția unor relații solide și eficiente pentru că relația politică nu e puternică. De aici și ambiguitatea sau dificultatea de a preconiza o eventuală întâlnire la nivel prezidențial, pentru că nici ea nu va fi politică, dacă va fi să fie și va fi organizată tot prin aceste mecanisme care țin de servicii de securitate, conexiuni între ele, lobby-uri, diverse asociații, etc. diverse servicii bilaterale care se fac și care până la urmă ar putea să deschidă o ușă instituțională pentru 5, 10, 15 minute la Washington. Deci, politic, noi nu stăm bine. Incomparabil mai prost decât stă de pildă Polonia în acest moment. Nu înseamnă că relația politică este decisivă, dar evident că ajută”.

Analistul a remarcat și o tendință de repoziționare a României către proiectul european de apărare.

„E o decizie politică pe care Bucureștiul a făcut-o. Această decizie de a muta accentul către Uniunea Europeană nu e, evident, o decizie foarte favorabilă unui partener strategic cu Statele Unite. Noi am ales un partener strategic cu Europa, nu știu exact cu cine din Europa, în special cu Franța, dar am ales acest partener strategic nu mai este cu americani, este cu europeni, în particular cu Franța. E o decizie care a fost asumată politic la București, este o decizie pe care cred că o vom vedea dacă ar fi onești oamenii politici, ar trebui să o vedem și în strategia de apărare a țării, pentru că noi într-acolo ne ducem. Nu e foarte clar, după mine este extrem de riscant că având la frontieră un război să încerci să construiești noi configurații de securitate despre care nu știi foarte multe, ce înseamnă armată europeană, cine o controlează, ce centre de comandă ai și așa mai departe”.

„Lumea pivota în jurul Oceanului Atlantic. Astăzi Oceanul Atlantic devine tot mai mic, lumea occidentală devine tot mai mică. Apar actori mari pe scenă, China este cel mai important dintre ele, americanii vorbeau de China și de Federația Rusă, chiar dacă la distanță mare față de China, deci trebuie să-ți regândești prioritățile. Americanii au spus foarte clar că prioritățile lor sunt mai în degrabă Asia și Orientul Mijlociu, pentru că Europa este o entitate care nici economic, nici politic, nici securitar nu prezintă prea mare interes. Există un dispreț la Casa Albă față de Europa, adică un dispreț apropo de capabilitățile unei europenele din toate punctele de vedere. Că sunt economice, că sunt securitare, că sunt politici. Și nu mai există la Casa Albă, din păcate, pentru noi, oameni care să aibă conștiința europeană foarte vie. Biden a fost simplu ultimul politician din vremea războiului rece, pentru care relația principală a Americii trebuia să fie cu Statele Unite. Deci se schimbă nu doar lumea geografică de securitate, a lumii se schimbă și modul în care administrația americană privește Europa”, a mai spus Dan Dungaciu.

România şi Aliaţii au fost informaţi de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, transmite miercuri Ministerul Apărării Naţionale, care anunţă că mai puțin de o mie de soldaţi americani vor rămâne în țara noastră.

Cu aproximativ 4.189 de magazine în Europa, dintre care 2.154 în Germania, dm are în plan deschideri moderate de noi unități, dar va investi peste 250 de milioane de euro în anul fiscal 2025/26 pentru a implementa un nou concept de design al magazinelor, modernizând sute de locații, scrie ESM.

Compania va continua extinderea caselor de marcat self-service, vizând finalizarea proiectului până în 2027, și își va dezvolta rețeaua de puncte de ridicare, care depășește deja 2.000 de locații în întregul grup.

Un proiect pilot privind punctele de ridicare disponibile 24/7 în șase locații externe este deja în derulare, pentru a oferi clienților mai multă flexibilitate.

Compania testează, de asemenea, dmGPT – o inteligență artificială utilizată în dezvoltarea de produse, crearea de conținut și servicii pentru clienți.

Implementarea viitoare a sistemului SAP S/4HANA va pune bazele unui proces digital la nivel european, menit să îmbunătățească gestionarea transparentă a operațiunilor și a datelor companiei.

În Germania, retailerul a înregistrat o creștere a vânzărilor de 6,5%, ajungând la 13,3 miliarde de euro, în timp ce în celelalte 13 țări europene unde operează dm-drogerie markt s-a raportat un avans de 12,1%, până la 5,9 miliarde de euro, potrivit companiei.

Aproximativ 3,7 milioane de gospodării din Europa – dintre care 2,2 milioane în Germania – fac cumpărături zilnic la dm, iar aplicația digitală a lanțului are acum 12,5 milioane de utilizatori.

Retailerul de tip drogherie a mai adăugat că, potrivit datelor NielsenIQ, cota sa de piață în Germania este estimată să ajungă la 27,5% în anul fiscal 2024/25, cu o creștere de 0,8 puncte procentuale în volum.

Christoph Werner, CEO al dm-drogerie markt, a atribuit succesul strategiei omnichannel a companiei, care combină experiența din magazinele fizice cu vânzările online, serviciile de „click-and-collect” și livrările rapide în marile orașe germane.

„Dezvoltarea consecventă a punctelor noastre forte și a inovațiilor […] a asigurat faptul că dm a reușit să câștige clienți, vânzări și cotă de piață într-un mediu economic incert”, a declarat Werner.

Pentru a răspunde cererii online în creștere, dm va deschide al doilea său centru de distribuție online în Heideloh, Germania, până în februarie 2026.

Strategic, dm își extinde activitatea în sectorul sănătății, punând accent pe educația pentru sănătate și prevenție.

Compania se așteaptă să lanseze în acest an farmacia online din Bor, Cehia, prin care va intra pe piața produselor fără prescripție medicală (OTC) și a cosmeticelor exclusiv farmaceutice.

În august 2025, dm a lansat programe pilot în anumite magazine, oferind servicii precum testări oftalmologice cu Skleo Health, analize dermatologice susținute de inteligență artificială prin dermanostic și analize de sânge cu Aware Health — toate cu scopul de a le oferi clienților acces la servicii medicale accesibile.

Totodată, compania și-a extins gama proprie Mivolis, introducând teste de autoevaluare cu diagnostic de laborator, pentru a facilita monitorizarea stării de sănătate la costuri reduse.

Dincolo de domeniul sănătății, dm își menține angajamentul față de practicile sustenabile și produsele organice.

Cererea pentru alimente bio rămâne ridicată, iar dm a devenit lider de piață în Germania în segmentul produselor bio uscate, generând peste 1 miliard de euro din vânzările gamei dmBio în anul fiscal 2024/25.

La nivel ecologic, dm intenționează să instaleze 60 de noi sisteme fotovoltaice în magazinele europene și, începând din 2026, va acoperi aproximativ 20% din necesarul său de energie printr-un acord de achiziție de energie de la parcul eolian offshore Borkum Riffgrund 3 și din surse solare.

De asemenea, marca Denkmit a companiei va lansa în noiembrie 2025 detergenți care conțin agenți tensioactivi obținuți din CO2 capturat.

„Cum să te iei în acest fel de un om care a făcut atât de mult bine?! Cum să dai într-o doamnă care a construit în București, din donațiile oamenilor, un spital nou nouț pentru copiii bolnavi de cancer? Ce ați făcut dvs. în viață atât de important încât să atacați politic în acestă direcție? Cum puteți crede că după un asemenea atac, oamenii vor rămâne impasibili? 350.000 de oameni au avut încredere în Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu și au dat singuri bani din buzunarul lor pentru construirea spitalului pentru copii”, scrie pe Facebook Ciprian Ciucu.

Liberalul afirmă că, înainte de a fi ales de către președintele Trump în funcția de vicepreședinte, JD Vance a spus despre acesta niște lucruri mai grave.

„Și cu toate astea, domnul Trump l-a iertat și l-a ales cu inima deschisă drept partener politic. În acestă logică, chiar îi cereți domnului Vance să plece? E cod roșu de slugărnicie și lipsă de demnitate care tocmai a trezit o imensă furie în oameni. Cel mai mare risc la adresa relației cu Statele Unite și cu lumea civilizată este corupția dublată de privilegiile pe care vreți să le protejați pe spinarea investitorilor onești și a tuturor românilor. A spus asta chiar Departamentul de Stat din primul mandat al președintelui Trump în timpul mandatului Guvernului Grindeanu. Citez: Statele Unite sunt profund îngrijorate de măsurile Guvernului României (se referă la Guvernul condus de dvs.) care subminează statul de drept și slabesc responsabilitatea în cazul infracțiunilor financiare și actelor de corupție”, încheie Ciucu.

Pentru a evita să compromitem relația cu SUA şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier, afirma, marți seara, Sorin Grindeanu.

Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă”, pentru funcţia de viceprim-ministru al Guvernului României.

Cea care urmează să ocupe una dintre cele mai importante funcţii din Executiv îl numea, în februarie, „golan” pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump.

„Narcisismul, nebunia și impostura distrug lumea. Să faci sluj în fața unui dictator criminal și să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situație, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o țară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Volodimir Zelenski, este incredibil cum doi golani, ajunși la Casa Albă, tratează un om”, scria Oana Gheorghiu, în februarie 2025, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

În timpul misiunii de asigurare a măsurilor de siguranță la protestul organizat în Piața Victoriei, jandarmii din cadrul Jandarmeriei Capitalei au interceptat, în apropierea zonei de desfășurare, mai multe persoane care nu făceau parte dintre participanții autorizați ai adunării publice.

Potrivit unui comunicat al Jandarmeriei Capitalei, persoanele respective aveau asupra lor pancarte și intenționau să participe la manifestație, deși nu erau membri de sindicat.

În urma controlului corporal preventiv, asupra unuia dintre bărbați au fost găsite obiecte interzise la o adunare publică – un cuțit tip briceag și o unealtă multifuncțională cu lamă.

Bărbatul a fost condus la secția de poliție pentru continuarea cercetărilor și luarea măsurilor legale.

Autoritățile reamintesc că legea interzice participarea la adunările publice a persoanelor care dețin arme, materiale explozive, substanțe iritant-lacrimogene sau alte obiecte ce pot fi folosite în acțiuni violente.

Jandarmeria Capitalei face apel către toți participanții la protest să manifeste calm, să respecte indicațiile forțelor de ordine și să contribuie la desfășurarea în siguranță a evenimentului.

De Black Friday, românii se orientează din ce în ce mai mult către cumpărături din marketplace-uri online, unde mizează pe cele mai bune reduceri. 7 din 10 urmăresc produsele dorite pe astfel de platforme, iar aproape 5 din 10 se uită în paralel și la magazine online specializate, în detrimentul magazinelor fizice, unde doar 2 din 10 spun că vor căuta reduceri în acest an, potrivit celui mai recent sondaj Cargus, pe un eșantion de 1.036 de respondenți din mediul urban.

Prețul rămâne cel mai important criteriu de selecție a produselor cumpărate pentru 88% dintre respondenți, urmat de costul transportului (26%) și recenziile altor clienți (22%).

14% dintre respondenți iau în calcul și timpul de livrare și politica de retur atunci când plasează comenzi de Black Friday.

Aproape 44% spun că sunt dispuși să aștepte livrarea produselor cumpărate de Black Friday până la 7 zile, 10% spun că pot aștepta și mai mult dacă termenul de livrare le este comunicat transparent la momentul achiziției, iar pentru 9% acest aspect nu este deloc important dacă reducerea este foarte bună.

30% dintre ei ar putea aștepta produsele comandate mai mult de o săptămână, atâta timp cât termenul este comunicat transparent. În schimb, pentru 32% termenul de livrare acceptabil este de cel mult 3 zile, însă numai aproape 15% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru livrare rapidă, chiar și în aceeași zi, în timp ce jumătate își doresc un astfel de serviciu, însă la cost neschimbat față de o livrare obișnuită.

Dacă în anii trecuți Black Friday a fost pentru mulți o ocazie să cumpere cât mai multe produse la reducere, 2025 îi găsește pe români mai calculați și mai atenți la buget ca oricând, în contextul economic actual. Aproximativ 4 din 10 spun că vor cheltui mai puțin de Black Friday anul acesta față de 2024, iar alți 37% intenționează să se încadreze într-un buget similar celui alocat anul trecut. Cei mai mulți români (aproape 64%) plănuiesc să cheltuie sub 1.000 de lei pe cumpărăturile la reducere de Black Friday și doar 13% dintre români estimează un buget de peste 2.500 de lei.

Peste 85% dintre respondenții la sondaj se așteaptă la reduceri reale, fără creșteri artificiale înainte de Black Friday, ceea ce arată că încrederea în promoțiile spectaculoase este încă fragilă. În plus, 4 din 10 români își doresc stocuri mai mari pentru produsele reduse, iar 35% caută mai multe oferte la articole de bază, nu doar la produse premium sau din categoria IT&C.

Pentru cei mai mulți români, Black Friday este mai degrabă o ocazie de a face achiziții utile în acest an decât un maraton al ofertelor. Aproape o treime (30,5%) spun că sunt atrași în continuare de reducerile mari, însă un sfert (25,5%) folosesc perioada pentru a cumpăra articole pe care le-au amânat din motive de preț, în timp ce 13% vor face cumpărături necesare imediat și doar 10% vor folosi perioada de Black Friday pentru a cumpără cadouri de sărbători.

Când vine vorba de ce pun în coș, electronicele și electrocasnicele rămân în topul preferințelor pentru jumătate dintre respondenți. Pe locurile următoare se află hainele și accesoriile (27%), produsele pentru casă și grădină (20%), cosmeticele sau parfumurile (17%) și cărți și jucării (15%).

Pentru majoritatea românilor (63,5%), adevăratul coșmar de Black Friday este să găsească reduceri mari, dar să nu fie stocuri suficiente. Aproape 20% se tem să nu primească alt produs decât cel comandat, iar 11% consideră cel mai neplăcut scenariu ca livrarea să întârzie până după Crăciun.

Sondajul a fost făcut în perioada august – septembrie 2025.

Într-o inițiativă fără precedent la nivel mondial, testul de respirație este experimentat pentru depistarea acestei boli, care este extrem de dificil de detectat în stadiile incipiente.

Simptomele vagi ale bolii, inclusiv durerile de spate și indigestia, fac ca aceasta să nu fie detectată adesea până când nu s-a răspândit în alte părți ale corpului.

Organizația Pancreatic Cancer UK, care finanțează studiul, a declarat că lansarea studiului este „cel mai important pas către o descoperire care va salva vieți”.

Un audit recent privind cancerul pancreatic în Anglia și Țara Galilor a constatat că majoritatea pacienților cu cancer pancreatic sunt diagnosticați într-un stadiu avansat – 62% dintre pacienții din Anglia și 65% dintre pacienții din Țara Galilor sunt diagnosticați în stadiul patru. Ratele de supraviețuire sunt deosebit de scăzute pentru acest tip de cancer – aproximativ 22% nu supraviețuiesc 30 de zile după diagnosticare în Anglia, comparativ cu 21% în Țara Galilor, conform The Independent.

Acum, oamenii de știință de la Imperial College London speră să schimbe soarta acestei boli cu ajutorul unui nou test de respirație. Acesta va fi testat pe 6.000 de pacienți cu diagnostic necunoscut în 40 de locații din Anglia, Țara Galilor și Scoția. Dacă se dovedește eficient, autorii speră că testul va putea fi implementat în cabinetele medicilor de familie în termen de cinci ani, ceea ce înseamnă că pacienții ar putea fi diagnosticați mai repede, când tratamentul poate fi mai eficient.

Acest studiu amplu urmează unui studiu mai restrâns, realizat pe 700 de pacienți pe o perioadă de doi ani, care a avut rezultate „promițătoare”.

Mii de astfel de compuși circulă în fluxul sanguin și sunt filtrați când sângele ajunge în plămâni, fiind apoi expulzați odată cu respirația. Aceste modificări sunt evidente când cancerul se află în stadiul incipient al bolii.

Izolarea combinațiilor unice ale acestor compuși poate indica dacă o persoană are sau nu cancer pancreatic, rezultatele fiind disponibile pentru medicii de familie în doar trei zile.

Diana Jupp, director executiv al Pancreatic Cancer UK – care furnizează 1,1 milioane de lire sterline pentru finanțarea studiului, a declarat: „Testul de respirație are potențialul de a revoluționa detectarea precoce a cancerului pancreatic. Este, fără îndoială, cel mai semnificativ pas către o descoperire care poate salva vieți. Deși sunt necesari încă mai mulți ani de dezvoltare înainte de a putea pune această nouă tehnologie interesantă la dispoziția medicilor generaliști din toată țara, mii de pacienți cu un diagnostic necunoscut vor contribui acum la perfecționarea ei în lumea reală. Este primul test de respirație pentru cancerul pancreatic care a ajuns vreodată la un studiu clinic național de această amploare”.

Ministerul Apărării Naţionale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părţi a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forţelor militare ale SUA.

Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotaţiile în Europa se menţionează şi forţe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.

Decizia era aşteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american, transmite MApN.

Conform ministerului, redimensionarea forţelor SUA reprezintă un efect al noilor priorităţi ale administraţiei prezidenţiale, anunţate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere şi faptul că NATO şi-a consolidat prezenţa şi activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să îşi ajusteze postura militară în regiune.

„Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deţinea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocaţi în continuare pe teritoriul naţional, contribuind la descurajarea oricăror ameninţări şi reprezentând în continuare o garanţie a angajamentului SUA pentru securitatea regională”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Informația cu privire la retragerea unor trupe americane din România a fost publicată initțial de Kiev Independent, care a citat surse americane și europene. Ulterior în acestă dimineațp MApN a decis să emită un comunicat în care să confirme retragerea parțială.

Administraţia Trump este pregătită să retragă mii de soldaţi americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei şi a subliniat o schimbare strategică în priorităţile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post.

Statele Unite intenţionează să retragă mii de soldaţi din România, într-o decizie strategică ce marchează o schimbare majoră a priorităţilor militare americane. Administraţia Trump a notificat deja aliaţii occidentali despre planurile de reducere a trupelor americane dislocate în România, un anunţ oficial fiind aşteptat în zilele următoare.

Un batalion în armata SUA variază între câteva sute şi aproximativ 1000 de militari.

În prezent, în România se află în jur de 2000 de soldaţi americani, majoritatea dislocaţi la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se află peste 1500 de militari.

Campania s-a concentrat pe migrație, criza locuințelor și pe întrebarea dacă partidele vor colabora cu Wilders într-o nouă coaliție în cazul în care Partidul său pentru Libertate va repeta victoria uimitoare de acum doi ani.

Votul are loc pe fondul unei polarizări profunde în această țară de 18 milioane de locuitori și al violențelor recente de la un miting anti-imigrație de la Haga și de la protestele din toată țara împotriva noilor centre pentru solicitanții de azil.

Alegătorii au putut vota în locuri precum primării, școli, dar și mori de vânt istorice, biserici, o grădină zoologică, o fostă închisoare din Arnhem și iconicul muzeu Casa Annei Frank din Amsterdam.

Sondajele sugerează că partidul lui Wilders, care solicită oprirea totală a intrării solicitanților de azil în Olanda, este pe cale să câștige cel mai mare număr de locuri în Camera Reprezentanților, care are 150 de locuri, dar alte partide mai moderate reduc diferența.

Urnele se închid la ora 21.00, iar posturile de televiziune vor publica un sondaj la ieșirea de la urne.

Deputatul USR Claudiu Năsui afirmă că ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), este „primul care pare că nu vrea doar să se vaite, ci chiar să facă ceva”, după ce acesta a vorbit despre necesitatea spargerii monopolului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„CNAS este monopolul de stat care mai mult nu finanțează sănătatea decât o finanțează. Cea mai cunoscută frază din sistemul medical românesc fiind «s-a atins plafonul». Nu contează că ai cotizat toată viața, când ai nevoie de servicii medicale mai trebuie să mai dai încă o dată bani”, a scris Năsui pe rețelele sociale.

Liderul USR subliniază că sistemul actual îi afectează exact pe cei mai vulnerabili, care nu își permit să plătească suplimentar pentru tratamente, și acuză CNAS de „risipă legendară și corupție masivă”.

„Miliarde s-au dat pe sisteme IT complet disfuncționale, în numele digitalizării. CNAS nu are niciun interes să reducă risipa, să oprească furtul sau să fie mai eficient cu banii. Funcționează pe principiul «timpul trece, leafa merge»”, a adăugat deputatul.

Năsui susține că ideea de a deschide sistemul medical către competiție și alternative la monopolul CNAS este „corectă și necesară”: „Dacă dorința este sinceră de a le oferi românilor acces real la servicii medicale, nu doar pe hârtie, atunci această reformă trebuie sprijinită. Chiar dacă e ironic că prima idee de reformă adevărată din actualul guvern vine de la un ministru PSD, când e vorba de binele României trebuie să depășim tribalismul politic și să susținem ideile bune, indiferent de unde vin”.

Administrația Trump se pregătește să retragă mii de militari americani din România, decizie care a alarmat aliații NATO de pe flancul estic al Europei, scrie Kyiv Post.

Potrivit oficialilor, reducerea, care nu va depăși un batalion, este parte a unei revizuiri strategice a Pentagonului ce redirecționează resursele către Indo-Pacific și emisfera vestică.

Mișcarea vine pe fondul intensificării incursiunilor rusești în spațiul aerian NATO și al eforturilor diplomatice de a-l convinge pe Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.

Discuțiile inițiale au avut în vedere reduceri de trupe atât în România, cât și în Polonia, însă în final doar România a fost inclusă în plan.

Administrația americană a oferit asigurări conducerii de la Varșovia că prezența trupelor americane în Polonia va rămâne neschimbată.

Analiștii consideră această decizie una calculată politic, menită să mențină stabilitatea în Polonia, reducând în același timp expunerea americană în regiunea Mării Negre.

Experții avertizează că diminuarea efectivelor din România ar putea slăbi capacitatea de descurajare a NATO într-un moment critic.

România, care găzduiește aproximativ 3.000 de militari americani rotaționali din Divizia 3 Infanterie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, este un element central al apărării NATO în zona Mării Negre.

Momentul retragerii, survenit la scurt timp după preluarea comenzii de către această divizie, a generat confuzie în rândul oficialilor locali și americani.

Fostele cadre NATO afirmă că decizia contrazice eforturile alianței de a-și consolida apărarea de la flancul estic după invazia Rusiei în Ucraina, din 2022.

Retragerea evidențiază așteptarea Washingtonului ca aliații europeni să își asume o parte mai mare a responsabilității pentru apărarea regională.

Analiștii avertizează că o reducere rapidă a trupelor americane ar putea încuraja Rusia și ar crea un gol de descurajare.