Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, joi, că foarte multe concedii medicale de scurtă durată au fost date pentru a se face punți între zile libere și există suspiciuni că ar fi false. Valoarea estimată a concediilor medicale scurte pe 2024 depășește 1 miliard de lei.
Acesta a precizat că toate programele naționale de screening, atât pentru cancer, cât și pentru alte boli sau afecțiuni importante, cele cardiologice, neurologice, screening-ul neonatal pentru diabete zahărat, vor fi asigurate indiferent dacă pacientul / persoana bolnavă este sau nu asigurată.
UPDATE Ministrul Muncii, despre „pensiile mari”: Cele contributive nu pot fi considerate mari, indiferent de cuantumMinistrul Muncii, Florin Manole, a răspuns la întrebarea dacă o pensie de 3.000 de lei poate fi considerată mare. Susţine că nicio pensie contributivă nu poate fi considerată mare, fiind un drept câştigat prin contribuţia de o viaţă.
Ministrul a subliniat că pentru protejarea puterii de cumpărare există măsuri complementare, precum sprijinul pentru consumatorii vulnerabili la energie şi plafonarea preţurilor la alimentele de bază.
UPDATE 18:00 Cine mai este scutit de CASS și cine nu? Noile reguli de asigurare în sănătateMinistrul Sănătăţii Alexandru Rogobete detaliază excepţiile de la noile măsuri fiscale din sistemul sanitar. Este menţinută protecţia pentru categoriile vulnerabile, dar se modifică pentru persoanele co-asigurate.
Rogobete a explicat că măsurile fac parte din reforme mai ample ale sistemului de sănătate care vizează creşterea capacităţii de răspuns pentru ambulatoriile de specialitate, mărirea numărului de paturi de spitalizare de zi şi accelerarea programelor de screening populaţional pentru a reduce numărul pacienţilor care ajung la spital în stadii avansate ale bolii.
UPDATE 17:30 Cât pierd pensionarii prin plata CASS în funcție de valoarea pensiei? Explicațiile ministrului MunciiPensionarii care au pensie care depășește 3.000 de lei vor plăti contribuții la asigurări sociale și de sănătate.
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că sumele imputate variază de la 10 lei la 1.200 de lei.
Manole a spus că nu se vor actualiza cu rata inflației pensiile speciale de serviciu, niciuna dintre ele, la fel cum nu se va actualiza cu rata inflației până la sfârșitul anului 2026 nici valoarea punctului de referință.
UPDATE 17:00 Va reuși România să-și mențină ratingul? Optimismul ministrului Finanțelor înainte de evaluarea FitchMinistrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a explicat joi cum s-a ajuns la cota TVA de 21%. Comisia Europeană consideră că măsura este credibilă, a spus ministrul Nazare care s-a declarat optimist că ratingul Fitch se va menţine la acelaşi nivel.
Alexandru Nazare a declarat că în ceea ce priveşte TVA, Comisia Europeană „consideră creşterea la 21% o măsură credibilă având în vedere deficitul de încredere pe care l-am acumulat”.
UPDATE Care sunt anomaliile din educație, în viziunea ministrului Educației, Daniel DavidMinistrul Educației Daniel David a identificat mai multe „anomalii” majore în sistemul educațional românesc, printre care creșterea numărului de norme didactice în condițiile în care numărul elevilor a scăzut.
„În ultimii ani, deși numărul de copii din zona preuniversitară a scăzut, numărul de norme didactice a crescut”, a explicat David într-o conferință de presă, joi.
UPDATE 16:50 Ce impact ar avea pachetul fiscal corectiv propus de Guvern?Alexandru Nazare a anunţat că măsurile din noul pachet fiscal vor aduce un impact bugetar total de 10,75 miliarde lei în 2025 şi peste 90 de miliarde lei în 2026. Măsurile au fost discutate şi agreate cu Comisia Europeană.
Pentru anul 2026, estimările indică un impact semnificativ mai mare: 35 de miliarde lei din venituri şi 57 de miliarde lei din cheltuieli.
UPDATE Ministrul de Finanțe: Impozitarea progresivă necesită măcar un an jumătate – doi de pregătireEl spune că nu ar trebui să schimbăm lucruri care funcționează și care în ultimii 20 de ani ne-au adus predictibilitate fiscală, ne-au adus investiții.
„Din punctul meu de vedere, nu cred că această măsură este oportună. Impozitarea progresivă, tehnic vorbind, și dacă presupunem că am fi vrut să o luăm, nu o puteam aplica. Ea necesită măcar un an, jumătate, doi de pregătire pe sistemul actual al ANAF”, a declarat ministrul de Finanțe
UPDATE Alexandru Nazare: Ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitateCheltuielile de personal azi sunt de 122 de miliarde. Pensiile, azi, sunt 190 de miliarde. Evoluția numărului de posturi ocupate – azi sunt 1 300 005 persoane.
Prin reașezarea cotelor de TVA avem un plus de 6 miliarde, avem creșteri la capitolul accize de 1 miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026, prin CASS la pensii vom obține 1,378 miliarde în 2025 și peste 4 miliarde în 2026.
Mărim impozitul suplimentat pentru bancar de la 2 la 4% pentru acest an și 2026, un impozit temporar cu impact de 400 de milioane în 2025 și aproape 1,8 miliarde în 2026.
Creștem taxele de autorizare și cele conexe pe jocuri de noroc, atât pentru gestionarii jocurilor și pentru jucători. Pentru cei care câștigă până în 10.000 de lei li se va reține de la 3 la 10%.
Începând cu 2020, când am intrat în procedura de deficit excesiv, ne-a adus în situația de astăzi. Nu putem negocia lucrurile la Bruxelles, cât avem această ștampilă de deficit. Ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante.
Anticipăm și corectăm situația. Deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR.
Avem un impact pozitiv, avem un răspuns, avem semnale pozitive de la Comisie și, de asemenea, semnale pozitive că, în cazul adoptării înainte de Consiliul ECOFIN, evaluarea Comisiei va fi bună. Deci, intrăm pe un nou drum. Un drum în care lucrăm, în primul rând, la fundație să fie solidă, pe care să construim celelalte elementele economiei pe care vrem să o proiectăm.
UPDATE Acest deficit de 9,3%, cu care am încheiat anul trecut, este o problemă semnificativăPentru a vă prezenta și explica măsurile incluse în acest proiect, este primul pachet care vizează corectarea deficitului bugetar, pentru care, așa cum am spus, Guvernul a decis să-și asume răspunderea. Suntem în fața unei provocări majore în ceea ce privește viitorul fiscal-bugetar al țării, dar această provocare poate fi transformată într-o oportunitate, dacă sunt luate deciziile ferme și se implementează reformele necesare pentru a crea un stat mai suplu, un stat care respectă mai mult cetățeanul, un stat care oferă servicii mai bune.
Primul lucru care trebuie adresat și vulnerabilitatea corectată – deficitele gemene. Creșterea acelerată a datoriei publice și deficitul bugetar sunt acele elemente care trebuie corectate în viitorul apropiat.
Suntem presați de timp pentru că am avut o perioadă cu mai multe alegeri. Atât UE, cât și agentiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente astfel încât am elaborat acest pachet.
Știrea inițială:Viceprim-ministrul Tanczos Barna, alături de ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, ministrul Educaţiei, Daniel David, şi ministrul Muncii, Florin Manole, vor susţine joi, începând cu ora 16.00, o conferinţă de presă. Aceştia vor detalia public măsurile de reducere a cheltuielilor anunţate cu o zi înainte de premierul Ilie Bolojan.
Miercuri, la Palatul Victoria, Ilie Bolojan a prezentat public, în cadrul unei conferințe de presă, pachetele de măsuri fiscale care vizează reducerea deficitului. Premierul a spus că miniştrii vor explica ulterior fiecare măsură în parte.
El a declarat că primul set de măsuri se va adopta prin asumarea răspunderii, până săptămâna viitoare. TVA-ul va reveni la două cote, 11% şi 21%, iar cota redusă va rămâne valabilă pentru medicamente, apă, lemne de foc şi energie termică.
De asemenea, premierul a anunţat o creştere a accizelor cu 10% pentru combustibili, ţigări şi alcool.
După întâlnirea cu sindicatele, premierul Ilie Bolojan a comunicat joi că vineri va avea loc Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
Articolul Explicații pentru pachetul fiscal. Alexandru Nazare: Impozitarea progresivă necesită măcar un an jumătate – doi de pregătire / Care sunt anomaliile din educație / Cât pierd pensionarii prin plata CASS apare prima dată în Mediafax.
„Vom avea un buget de tampon până când reglăm modul de finanţare dat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate”, a explicat ministrul joi, într-o conferinţă de presă.
Referitor la eventualele problemele din farmacii, ministrul a precizat că restanţele către farmacii pentru medicamente compensate datează din luna martie, conform informaţiilor de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. A dat asigurări că nu vor apărea discontinuităţi sau imposibilitatea furnizorilor de a livra medicamente în farmacii.
Ministrul a susţinut că nu au fost identificate discontinuităţi majore în unităţile sanitare, iar cazurile punctuale din anumite spitale sunt cauzate de probleme de management, licitaţii neîncepute la timp sau restanţe către furnizori, nu lipsei banilor din bugetul spitalului.
Articolul Ministrul Sănătăţii anunţă un buget de tampon pentru spitale apare prima dată în Mediafax.
Ministerul de Interne controlat de Hamas în Fâșia Gaza le-a cerut localnicilor să nu ajute și să nu colaboreze cu Fundația Umanitară Gaza (CHF), organizație susținută de Statele Unite și Israel, avertizând asupra incidentelor mortale care au avut loc în prejma centrelor fundației de distribuție a alimentelor și au pus în pericol viețile palestinienilor înfometați. „Este strict interzis să colaborezi, să lucrezi sau să oferi orice formă de sprijin ori acoperire organizației americane sau agenților săi locali sau străini”, se arată în comunicatul oficial emis joi, care avertizează că cei care vor colabora vor fi sancționați conform legii, potrivit Reuters.
Fundația nu a răspuns acuzațiilor, dar a susținut anterior că Hamas minte și încearcă să blocheze ajutoarele care nu se află sub controlul său. Pe platforma X, organizația susținută de Israel și SUA a acuzat Hamas de „o campanie deliberată pentru a opri hrana destinată oamenilor din Gaza”.
Armata israeliană spune că apără ajutoarele de HamasPotrivit propriilor estimări, peste 52 de milioane de mese ar fi fost livrate în cinci săptămâni, în timp ce alte grupuri umanitare au fost jefuite aproape complet. Între timp, Organizația Națiunilor Unite a avertizat că acest nou model de livrare nu este nici imparțial, nici neutru. Oficialii ONU spun că multe dintre victimele recente au murit încercând să ajungă la ajutoarele oferite de CHF, singura fundație umanitară căreia Israelul i-a permis accesul în enclavă. Armata israeliană recunoaște că au fost răniți civili în apropierea centrelor de distribuție, dar susține că a emis noi instrucțiuni pentru a evita incidentele, învățând din greșelile comise.
Israelul susține că prezența armatei sale în apropierea centrelor de distribuție are ca scop împiedicarea militanților să preia controlul asupra ajutoarelor, acuzație negată constant de Hamas”.
Peste 170 de organizații umanitare internaționale au cerut guvernelor să convingă Israelul să renunțe la folosirea fundației pe care o agreează alături de SUA, GHF, și să revină la distribuirea ajutoarelor prin canalele coordonate de ONU.
Articolul Hamas a interzis colaborarea cu fundația umanitară susținută de SUA și Israel apare prima dată în Mediafax.
„Frica de ”junk” – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populaţiei şi firmelor româneşti? Am plătit preţul politic pentru greşelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenţi care, încărcaţi cu energie şi credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a ţării. Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzaţii dure şi teorii alarmiste despre aşa-zisul ”dezastru economic” în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac şi plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să ştie că execuţiile bugetare sunt publice şi oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiţi banii publici. Dar dacă trebuie să fac şi puşcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete~, scrie pe Facebook fostul premier Marcel Ciolacu.
El afirmă că, „dincolo de perdelele de fum, cred cu tărie că a venit timpul să vorbim cu mult calm şi seriozitate despre realitate”.„Încă de la început, trebuie să spun foarte clar că reforma fiscală este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR. În traducere, şi cu deficit de 3% din PIB, această reformă trebuia făcută. Nu există loc de întors. Cât am fost premier, am negociat în permanenţă cu cei de la Comisie, tocmai pentru ca măsurile fiscale să nu fie foarte abrupte şi să nu ducă la recesiune economică. Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră. De aceea, am şi militat pentru sistemul de impozitare progresiv. Toate ţările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică şi socială. Să alegi acum creşterea TVA şi taxe pe pensii – punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici şi medii (o scădere, în fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, ideologic refuzi o măsură cu acelaşi impact- precum impozitul progresiv – este o mare greşeală. Şi nu o spun eu, o spun BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi experţii OECD”, adaugă fostul premier.
El susţine că „România nu este în niciun colaps economic”.„Doar unii ar vrea să credeţi asta, pentru a-şi putea justifica mai uşor faptul că au intrat cu drujba în economie şi în veniturile populaţiei. Vă invit să vă gândiţi cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcţie, cu salarii şi pensii mai mari, cu şantiere peste tot şi cu 180 de mii de locuri de muncă noi?! Aşadar să vorbim pe cifre, nu pe lozinci. PIB-ul României a crescut cu 46% în doar 3 ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 de miliarde de euro în 2024. Noi n-am intrat în recesiune, în timp ce 10 ţări UE au avut scădere economică în ultimii 3 ani. Puterea de cumpărare a salariului minim şi a pensiei medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro, iar pensia medie la peste 500 euro. Investiţiile publice s-au dublat: de la 59 miliarde lei în 2021, la 120 miliarde în 2024. În 2025 mergem spre 149 miliarde – un nou record. Aşa a fost posibil să începem marile şantiere de infrastructură amânate timp de 30 de ani: Autostrada Moldovei, Autostrada Piteşti-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Piteşti, cele trei spitale regionale (cel de la Craiova este deja în construcţie), 14 spitale noi pe PNRR dintre care trei vor fi gata în acest an, trei centre moderne pentru marii arşi, zeci de şcoli şi grădiniţe. Şi da – aici intră şi programele pe CNI sau Anghel Saligny, care au însumat zeci de miliarde de lei şi care au însemnat creşterea nivelului de trai în satul românesc prin reţele de apă, gaze şi canalizare, drumuri moderne, centre de învăţământ sau unităţi sanitare. Aceste programe văd că se chinuie unii să le închidă acum. Am întors în economie sub formă de scheme de ajutor, subvenţii şi garanţii 6-8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. REPET: 6-8% din PIB faţă de 1,9% în perioada guvernelor de dreapta, la deficite similare. România a egalat Polonia şi a depăşit Ungaria, Slovacia şi Grecia în clasamentul european al dezvoltării”, opinează Marcel Ciolacu.
De asemenea, el spune că inflaţia s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după ce a plafonat preţurile la energie şi alimentele de bază.„Am lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro – dublu faţă de momentul preluării guvernării. Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro – un maxim istoric. Totuşi, am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut. Am cheltuit „în neştire” 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Aţi auzit deja asta. Dar oare este adevărat?! Adevărul este că anul trecut nu s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea Ministrului de Finanţe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie şi mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocaţi direct prin Fondul de Rezervă, nu prin rectificări”, potrivit lui Ciolacu.
El afirmă că nu a preluat România cu un deficit de sub 3%, ci de aproape 7%.„E simplu să spui „PSD este vinovat”, dar PSD a avut premier doar un an şi zece luni din ultimii 5 ani şi jumătate. Acesta este adevărul. Am intrat la guvernare după ce deficitul a explodat nepermis, în urma a tot felul de cheltuieli nesăbuite: sute de milioane de euro către diverşi afacerişti obscuri, achiziţii de rachete în avans, jaful din pandemie cu măşti neconforme, miliardul de euro pe vaccinuri şi aşa mai departe. Adăugaţi la asta liberalizarea haotică din energie şi războiul din Ucraina, care au dus la explozia dobânzilor şi veţi avea tabloul complet. Apropos, astăzi plătim dobânzi la împrumuturile uriaşe de atunci care au crescut datoria publică de la 34 la 49% în numai doi ani”, adaugă fostul premier.
„Austeritatea oarbă nu reduce deficitul – îl adânceşte. Scade consumul. Se taie investiţii. Economia se contractă. Şi atunci chiar avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică. Asta vrem? O economie frânată, o populaţie speriată şi investiţii blocate? Toate aceste lucruri ne-ar costa infinit mai mult. Sunt absolut de acord că trebuie să reducem deficitul. De asta şi avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Atenţie – pe şapte ani. Nu trebuie însă să dăm cu barda cuprinşi de false impulsuri mesianice şi impresii de eroi economici, ci doar să reducem risipa – fără a strivi economia. În definitiv, populaţia şi economia ce vină au?! Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată. Şi nu există alt scop al politicilor publice decât creşterea bunăstării populaţiei. PS: Aveţi idee de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câştigurilor de pe bursă şi din criptomonede? Sau pe profiturile excesive ale multinaţionalelor? Oare pentru că îi deranjau tocmai pe cei mai bogaţi?! Dar companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?!”, conchide Ciolacu.
Articolul Este „frica de junk” doar un pretext pentru austeritate oarbă? Marcel Ciolacu: Dacă trebuie să fac puşcărie pentru Autostrada Moldovei, o accept fără regrete apare prima dată în Mediafax.
Maisha, o navă din flota fantomă a Rusiei a staționat timp de două luni în apele teritoriale franceze, între insula Noirmoutier și Belle-Île-en-Mer, fiindu-i interzis accesul într-un port al Uniunii Europene, în baza sancțiunilor impuse Moscovei pentru a limita finanțarea războiului din Ucraina. Miercuri noaptea, motoarele tancului petrolier au repornit, marcând sfârșitul celor 67 de zile în care a fost consemnată în largul departamentului Loire-Atlantique.
Nava de aproape 300 de metri, înregistrată sub pavilionul Antigua și Barbuda, se afla acolo din 20 mai 2025, având la bord 29 de marinari filipinezi. Vasul a părăsit apele franceze, îndreaptându-se spre Marea Caraibilor și este așteptat să ajungă la Willemstad, capitala insulei Curaçao, pe 15 iulie. Plecarea a fost neașteptată, „nicio ridicare a ancorei nefiind prevăzută”, potrivit Le Figaro.
Sindicatele din transporturi au intervenit în sprijinul echipajuluiPetrolierul, suspectat că transportă țiței rusesc, a fost inclus pe lista neagră a flotei fantomă a Moscovei, iar, în drum spre Danemarca, nava a primit interdicția de a acosta într-un port al bloculuii comunitar. Consiliul UE a justificat măsura prin necesitatea de a „restrânge activitatea navelor care fac parte din flota fantomă de petroliere sau care contribuie la veniturile energetice ale Rusiei”, pentru că „Rusia este din ce în ce mai dependentă de aceste venituri pentru a-și finanța războiul de agresiune ilegal împotriva Ucrainei”.
Vasul, construit în 2002, aparține companiei Seaserenity Shipping Ltd, cu sediul în Grecia, iar căpitanul s-a aflat în contact, în ultimele zile, atât cu firma deținătoare, cât și cu prefectura maritimă a Atlanticului.
Cei care au suportat în mod direct consecințele au fost membrii echipajului. Îngrijorată de condițiile în care trăiau marinarii, Federația Internațională a Lucrătorilor din Transporturi s-a implicat în acest caz. Geoffroy Lamade, unul dintre inspectorii federației, a informat că echipajul nu fusese aprovizionat cu alimente și combustibil, iar situația de la bord era critică. „Nu sunt nici traficanți, nici pirați, ci marinari care își petrec viața pe apă, cu unicul scop de a-și hrăni familia din Filipine. Ei nu au de ce să fie implicați în probleme geopolitice”.
Articolul O navă din flota fantomă a Rusiei a părăsit apele Franței după două luni de imobilizare apare prima dată în Mediafax.
Cel mai recent exemplu este Maud Angelica, una dintre fiicele prințesei Marta Luisa a Norvegiei, care și-a făcut publică bisexualitatea. Un alt exemplu este Eelaz Biarneix (Elisabeta-Maria), nepotul regelui Mihai și primul membru al unei familii regale care se identifică drept trans și non-binar și care își asumă deschis activismul, scrie El Espanol.
Suntem în plină perioadă de celebrare a Pride-ului, cu manifestații în întreaga lume. În cadrul uneia dintre ele, a fost prezentă și nepoata regelui Harald al Norvegiei, care a publicat un mesaj pe Instagram, însoțit de o declarație publică: „Un Pride fericit din partea unei persoane bisexuale.” Astfel, ea și-a anunțat pentru prima dată apartenența la comunitatea LGTB, pozând cu steagul bisexualității (alb, roz, albastru și mov).
Din Elisabeta-Maria, în Eelaz BiarneixLa fel de deschis în privința identității sale este și un membru al Familiei Regale a României, nepot al ultimului monarh, Regele Mihai I, care a condus România până în 1947. Deși monarhia a fost abolită, iar el are doar o descendență simbolică, acest statut i-a oferit, poate, mai multă libertate de a-și trăi viața fără constrângeri.
S-a născut la 15 august 1999, primind numele Elisabeta-Maria, în onoarea a două mari regine ale României. Este singurul copil al prințesei Sofia a României, iar legătura cu Casa Regală a Spaniei vine prin aceasta, întrucât Regina Sofia a Spaniei i-a fost nașă la botez – de unde și prenumele comun.
Tatăl său este omul de afaceri francez Alain Michel Léonce Biarneix, care nu a fost niciodată acceptat în cadrul familiei regale. De altfel, căsătoria a provocat retragerea titlurilor prințesei Sofia de către Regele Mihai I, titluri pe care aceasta le-a recăpătat după divorțul din 2002, chiar dacă vorbim de o familie regală fără tron.
Aceste detalii fac parte din trecutul dinastic al lui Eelaz, așa cum își spune de ani buni, și care s-ar afla, teoretic, pe locul al patrulea în linia de succesiune – o poziție strict simbolică.
A locuit în Franța până în 2018A locuit până în 2018 în Franța, împreună cu mama sa, iar acum trăiește în Belgia, deși menține o legătură apropiată cu România. Prințesa Sofia, fotograf de profesie, s-a mutat din nou în România, unde o reprezintă pe Majestatea Sa Custodele Coroanei la diverse evenimente publice, atât în țară, cât și în străinătate.
În nume propriu, aceasta desfășoară proiecte în domeniul culturii, artei și educației și este membră a Consiliului Regal, făcând parte și din Consiliul Director al Fundației Regale Margareta a României.
De la mama sa, care îl susține necondiționat, Eelaz a moștenit pasiunea pentru artă. A studiat la École Supérieure des Arts Saint-Luc din Liège, Belgia, și își expune lucrările pe unul dintre conturile sale de Instagram, deschis publicului. În descriere, scrie: „Ființe ciudate, animale stranii, oameni neobișnuiți.”
„Nu sunt nici femeie, nici bărbat”Mai are un profil personal, privat, unde se descrie ca o „creatură ambiguă” și unde își desfășoară activismul LGTBIQ+ în mod deschis. Acolo a publicat un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Vizibilității Transgender, pe 31 martie.
„Le reamintesc celor care mă urmăresc (și celor care încă mă clasifică greșit) că nu sunt nici femeie, nici bărbat. Sunt ambele și niciuna. Mă aflu într-o zonă intermediară, într-o zonă gri. Folosesc pronume neutre sau masculine atunci când cele neutre nu sunt disponibile. La naiba cu transfobia și cu TERF-ii”, scria, făcând referire la curentele feministe care exclud persoanele trans.
Imaginea sa a evoluat în timp. La singura sa apariție publică în România, cu ocazia funeraliilor Regelui Mihai I, avea părul scurt. Acum, și l-a vopsit verde și poartă mai multe piercinguri.
Preferă să trăiască departe de numele său regal și să-și creeze propriul drum ca ilustrator. Dar fără să se ascundă. Lumea s-a schimbat, iar monarhiile europene se adaptează, încet, noilor vremuri.
În Olanda, de exemplu, legea permite unui moștenitor al tronului să-și păstreze drepturile chiar dacă are o relație cu o persoană de același sex. Printre prințesele europene, Victoria a Suediei și Kate Middleton sunt implicate activ în susținerea comunității LGTB.
De asemenea, Mary a Danemarcei a susținut un discurs în apărarea drepturilor LGTB în cadrul Zilei Internaționale împotriva Homofobiei și Transfobiei din 2016, iar cumnata sa, Marie, a fost prima membră a unei familii regale care a participat la un marș Pride.
Articolul Nepotul Regelui Mihai, primul membru al familiei regale române care își asumă identitatea trans și non-binară apare prima dată în Mediafax.
