Ilie Bolojan a fost întrebat ce va face în cazul în care Curtea Constituțională respinge a doua oară acest proiect. Premierul a răspuns că are încredere în validarea propunerii.
„Respectând toate prevederile constituționale, propunerea va fi validată pentru că este în bună regulă”, a spus Ilie Bolojan.
„Nu iau în calcul astfel de ipoteze”Întrebat din nou ce face dacă CCR respinge proiectul, premierul a răspuns: „Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituționale”.
Ilie Bolojan a fost confruntat cu observația că toată lumea pare să amâne decizii importante. CCR amână, toată lumea așteaptă ceva. Premierul a explicat că deciziile dificile nu se iau foarte ușor.
Explicația premierului„Nu știu dacă toată lumea așteaptă ceva, dar întotdeauna deciziile dificile nu se iau foarte ușor”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a precizat că nu cunoaște conținutul dezbaterilor de la Curtea Constituțională.
Ilie Bolojan a vorbit despre dificultatea de a ajunge la puncte de vedere comune în coaliție. „Avem patru partide în coaliție, plus grupul minorităților. Nu este ușor să ajungi la puncte de vedere comune”, a explicat premierul.
„Nu văd o strategie de amânare”Ilie Bolojan a susținut că nu există o strategie de amânare. „Nu văd neapărat o strategie de amânare, ci pur și simplu un element obiectiv legat de luarea unor decizii dificile””, a spus premierul.
Acest tip de decizii înseamnă forță de a-ți asuma, coerență în gândire și perseverență în acțiune. „Nu e totdeauna ușor să îndeplinești aceste condiții”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Premierul a explicat că orice calcul politic duce la amânări și rezistență.
„Nu îmi dau demisia. Va fi mai rău de atât. Voi continua reformele”, a spus miercuri, Diana Buzoianu.
„Nu există niciun scenariu în care coaliția aceasta poate să șantajeze orice ministru care vrea să facă reforme, că dacă nu ies reformele respective și dacă nu sunt blocate reformele respective, iese un partid din această coaliție. Nu există acest scenariu”, a continuat ministra Mediului.
Declarațiile vin după ce peste 100.000 de persoane nu mai au acces la apă potabilă în județele Prahova și Dâmbovița.
În urma situației, ministra mediului a anunțat că va trimite la Parchet raportul preliminar, iar directorul de la Apele Române, Florin Ghiță și-a dat demisia.
„Noi analizăm în perioada imediat următoare și redactarea hotărârii de guvern care să desființeze această companie, pentru că (…) este o structură care și-a arătat limitele și în situații de crize, dar și în situația de zi cu zi, la Prahova oamenii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri la apă, iar situația și existența acestei companii este unul dintre motivele pentru care acest lucru se întâmplă”, a declarat Ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-o conferință de presă.
Legat de situația actuală a companiei, ea a precizat că, la nivelul Apelor Române a fost convocată o ședință a Consiliului de Conducere pentru a se decide dacă directorul tehnic, dar și directorul general al operatorului ESZ vor fi demiși din funcție.
Ea a precizat că doar membri Consiliului de Administrație pot lua decizia de demitere din funcție a celor doi directori.
„Mâine are loc ședința Consiliului de Conducere de la nivelul Apelor Române. Acest for poate să mandateze Consiliul de Administrație al operatorului ESZ să analizeze, să ia în considerare raportul cu concluziile preliminare.
Doar membrii din Consiliul de Administrație al operatorului ESZ vor putea să ia decizia de demitere sau nu a acestor directori. În mod evident, există suficient de multe dovezi care să arate nevoia de a lua măsuri de urgență. Eu cred că este nevoie să fie demitere ale persoanelor care sunt vinovate de această situație”, a declarat Buzoianu.
Într-un comunicat de presă virulent, CAB susține că declarațiile judecătorului sunt „denaturate” și contrazise de documente oficiale și proceduri legale, subliniind că delegarea sa „nu a fost prelungită din motive exclusiv profesionale”. În cadrul investigației, judecătorul a pus mutarea sa pe seama unei decizii luate de el într-un dosar.
Instanța acuză o „rescriere convenabilă” a faptelor și vorbește despre o „mistificare periculoasă a adevărului”, prin folosirea spațiului public pentru a pune presiune asupra instituțiilor judiciare.
„Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale”, se arată în comunicatul CAB.
Curtea de Apel face referire și la informații apărute anterior în presă, potrivit cărora judecătorul Beșu ar fi activat, timp de circa cinci ani, ca ofițer în structuri cunoscute public drept „doi și-un sfert” sau SIPI (structuri de informații din subordinea Ministerului de Interne).
Potrivit comunicatului CAB, situația creată prin declarațiile judecătorului Beșu ar afecta grav buna funcționare a justiției și impune intervenția mai multor instituții: Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Curtea anunță că va transmite solicitări oficiale către aceste instituții pentru verificarea tuturor elementelor menționate.
În același timp, CAB afirmă că independența justiției nu poate fi folosită drept paravan pentru „agende personale” sau ca instrument de intimidare instituțională și avertizează că justiția devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată drept avertisment public.
Conducerea companiei de stat ROMGAZ consideră de aprobarea de către Guvern a Actului adițional nr. 7 la Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun, de marți, demonstrează sprijinul și susținerea proiectelor de investiții în România pentru asigurarea securității în domeniul energiei și crearea unui mediu investițional sănătos pentru economie și consumator.
Anterior, partenerii de la OMV Petrom, operatorul perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, au anunțat la BVB că deschide următorul capitol pentru securitatea energetică a României, după ce Ilie Bolojan a detaliat contextul urmările Hotărârii de Guvern adoptate marți seară pentru prelungirea perioadei de explorare a unei sonde din Neptun Deep. Actul adițional adoptat de executiv prevede ca OMV Petrom să renunțe la litigiul de la Paris și din instanțele românești.
„România va obține o parte echitabilă din exploatarea resurselor sale”, a transmis premierul, miercuri.
În acest context, oficialii OMV Petrom au precizat că obligațiile istorice de mediu și abandonare conform contractului de privatizare, estimate la aproximativ 600 de milioane de euro, sumă neactualizată, sunt preconizate a fi suportate de OMV Petrom pe propriile costuri. În ceea ce privește impactul net al celor convenite cu Guvernul României, OMV Petrom precizează acesta este în curs de calculare și va fi comunicat în primul trimestru din 2026.
Perimetrul Neptun Deep este o zonă-cheie de investiții pentru ROMGAZ în calitatea sa de co-titular (prin Romgaz Black Sea Limited) cu o cotă de participație de 50%, cealaltă cotă de 50% fiind deținută de OMV Petrom S.A care are și calitatea de operator, arată compania.
ROMGAZ a devent partener în proiect după ce a cumpărat, 1 august 2022, toate acțiunile emise de americanii de la ExxonMobil Exploration and Production România Limited care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră.
Potrivit oficialilor, în timp ce se avansează cu lucrările de dezvoltare ale zăcămintelor Domino și Pelican Sud, se vor realiza activități de explorare în scopul identificării și evaluării potențialului energetic al Mării Negre, activități care implică și forajul unei sonde de explorare Anaconda-1 în zona de apă adâncă imediat după finalizarea forajului de dezvoltare.
Compania subliniază că activitatea de explorare este unul dintre obiectele principale de activitate ale ROMGAZ prin care compania urmărește identificarea și evaluarea potențialului energetic al perimetrelor concesionate, iar aceasta este o componentă importantă a strategiei de dezvoltare a companiei atât în segmentul offshore cât și onshore.
„Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră reprezintă o zonă investițională importantă pentru compania noastră și suntem determinați în realizarea cu succes a proiectelor de dezvoltare și explorare, acestea având o semnificație deosebită în ponderea investițiilor grupului. Activitatea de explorare în Neptun Deep va înscrie pe termen lung activitățile de business ale grupului ROMGAZ, îi va consolida capacitățile investiționale și va contribui la consolidarea profilul grupului ROMGAZ pe piața energetică din România și din regiune”, a declarat Răzvan Popescu, directorul general al companiei.
„Prelungirea fazei de explorare în Neptun Deep este rezultatul de succes, în interes strategic național, al unor negocieri între Guvernul României, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon și Titularii Acordului de Concesiune Neptun Deep și mulțumesc tuturor părților implicate pentru sprijinul și colaborarea constructivă în demersul pentru continuarea proiectelor de investiții pe componenta de explorare în Marea Neagră – o zonă cheie pentru asigurarea securității energetice naționale și în regiune. Continuăm angajamentul ferm al ROMGAZ de a realiza investiții în sectorul energetic din România, în linie cu strategia de dezvoltare a companiei și obiectivele strategice din sectorul energiei”, a completat Aristotel Jude, director general adjunct.
Ce prevede proiectul „Anaconda”Conform detaliilor proiectului propus, publicat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, acesta presupune execuția unui foraj de explorare, studierea/evaluarea, prin testare, a potențialului formațiunilor geologice vizate pentru a confirma prezența (sau absența) hidrocarburilor sub formă de gaze naturale, apoi abandonarea sondei.
Forajul de explorare al sondei ANACONDA-1, este amplasat în cadrul Perimetrului XIX NEPTUN – zona de apă adâncă, situat în zona estică a sectorului românesc al zonei economice exclusive („ZEE”) a Mării Negre, în care adâncimea apei variază între 100-2.000 metri.
Lucrările de explorare ale sondei ANACONDA-1 urmează a fi executate de către OMV PETROM S.A., în calitate de operator, și ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă au obligativitatea față de ANRMPSG să foreze o sondă de explorare de adâncime, în faza actuală a perioadei de explorare.
Astfel, au fost identificate două potențiale prospecte, numite Nard (NARD-1) și Anaconda (ANACONDA-1).
Potrivit documentului citat, procedura de avizare se va realiza pentru ambele sonde, NARD-1 și ANACONDA-1, până la momentul în care se va adopta de către Titulari decizia finală pentru o singură sondă dintre cele două opțiuni (NARD-1, ANACONDA-1).
Proiectul privind ANACONDA-1 este conceput pentru a identifica și evalua potențialul resurselor și rezervelor de hidrocarburi sub formă de gaze naturale în cadrul perimetrului XIX Neptun-zona de apă adâncă, având drept obiectiv îndeplinirea obligațiilor Titularilor ce le revin în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă, aliniat la obiectivele strategice energetice ale țării Execuția la timp a Proiectului este esențială pentru îndeplinirea atât a obiectivelor Titularilor cât și cele asociate la nivel național pe plan energetic. Datele și informațiile colectate prin această sondă de explorare ANACONDA-1 vor oferi perspective asupra resurselor și rezervelor de gaze, permițând ulterior adoptarea unor decizii cu privire la fazele următoare potențiale (ex. dezvoltare, exploatare).
Costurile asociate acestui proiectul de explorare sunt estimate la aproximativ 62 de milioane de dolari SUA.
Ministrul mediului, Diana Buzoianu, spune că, începând din anul 2013 până în ziua de astăzi, deși exista obligația de a fi făcute controle cu privire la sistemul gestionat de operatorul de ESZ, nu a fost realizat niciun control. Asta reiese din documentele care au fost date până la acest moment corpului de control.
De asemenea, se constată o lipsă de coordonare a Administrației Naționale în ceea ce privește modul de desfășurare a activității, o lipsă de coordonare cu autoritățile din subordonarea lor.
„În ceea ce privește demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță, îi mulțumesc domnului Florin Ghiță pentru activitatea pe care a desfășurat-o. Trebuie să fie menționat că în perioada de doar câteva luni de zile s-a crescut cu aproape 100 de oameni care au putut să primească atribuții de inspecție în această perioadă. S-a crescut substanțial numărul de controale care au fost realizate la nivel local. Vom avea în perioada imediat următoare și o analiză și un raport care să arate inclusiv pe zona de balastiere, inclusiv pe zona de plaje. Împreună am reușit să scoatem la iveală ilegalitățile care se făceau pe falezele din România, prin vânzarea, cu încălcarea inclusiv a Constituției. a proprietății pe aceste zone. Au fost scoase la iveală ilegalitățile din Năvodari și inclusiv ilegalitățile din celelalte stațiuni cu privire la construcțiile care au fost ridicate pe plajele închiriate”, a spus Buzoianu.
Florin Ghiță se va întoarce pe postul pe care l-a avut înainte să devină director general, un post de execuție. Demisia nu intră în vigoare imediat, pentru că joi are este nevoie să coordoneze ședința Consiliului de conducere a ANAR, ca să poată să fie mandatat Consiliul de administrație de la operatorul ESZ, să poată să fie demiși directorii „care au fost vinovați pentru neîndeplinirea obligațiilor și, da, având în vedere că era practic prin detașare pe acest post, se va întoarce la nivel local”.
Peste 100.000 de oameni din două județe nu au apă potabilă de două săptămâni. Ministra Mediului a prezentat concluziile raportului preliminar și măsurile luate. Diana Buzoianu a explicat cine sunt vinovații acestei crize.
Demitere și demisie la conducereDecizia de demitere a directoarei de la ABA Buzău-Ialomița a fost trimisă miercuri. Diana Buzoianu a convocat pentru joi ședința consiliului de conducere. Consiliul de administrație al operatorului va fi mandatat să demită directorii vinovați.
Ministrul Mediului a primit demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță. Sorin Rândașu, directorul pentru Departamentul pentru Situații de Urgență, va prelua funcția de director general. Sorin Rândașu va ocupa funcția pentru o săptămână, maxim două.
Situația actuală a apeiDiana Buzoianu a precizat că în Prahova și Dâmbovița există apă menajeră în toate comunitățile. Se fac analizele pentru apa potabilă. DSP urmează să realizeze toate verificările. Apa va putea fi declarată potabilă când DSP va stabili că sunt îndeplinite condițiile legale.
Ministra Mediului va avea întâlniri cu reprezentanții de la nivel local și consiliile județene. Diana Buzoianu va discuta soluțiile alternative de apă pe termen mediu. Lucrările de la Paltinu vor continua.
Concluziile raportuluiRaportul Corpului de Control arată că Administrația Bazinală Buzău-Ialomița nu a informat operatorul până la 22 octombrie despre acțiunile luate pentru scăderea apei. ABA nu a îndeplinit condițiile de a informa autoritățile locale despre riscul de creștere a turbidității.
Diana Buzoianu a subliniat că întocmirea documentelor s-a prelungit mult. Etapa a durat până la intrarea în sezonul rece, cu riscuri mari meteorologice. Nu au fost făcute verificări între 2023 și prezent privind respectarea autorizației de gospodărire a apelor.
La Palatul Victoria au avut loc miercuri consultări ale Guvernului cu sindicatele și patronatul pe tema stabilirii nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul viitor.
Conform unui comunicat al Guvernului, premierul a afirmat că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, însă ar avea o serie de efecte negative. El a menționat alimentarea spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria mobilei, industria ușoară, precum și creșterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.
Patronatele cer păstrarea nivelului de 4050 leiSursa citată arată că reprezentanții patronatelor au prezentat argumente în sensul menținerii salariului minim brut la actualul nivel de 4050 de lei pe lună, arătând că, în ultimii patru ani, salariul minim a crescut cu 76%, peste dinamica sustenabilă a economiei.
Guvernul arată că reprezentanții companiilor au spus că majorarea nivelului actual al salariului minim ar duce la reducerea locurilor de muncă în sectoare cu productivitate scăzută.
Sindicaliștii vor majorareDe asemenea, sindicaliștii au pledat pentru majorarea salariului minim, subliniind faptul că este o măsură importantă pentru protejarea puterii de cumpărare, și au precizat că organizațiile sindicale sunt pregătite să propună un plan de măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă.
Argumentele vor fi analizate, având în vedere contextul economic și social și, până la Sărbătoarea Crăciunului, va fi luată o decizie la nivelul Guvernului cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
S-a mai discutat despre contingentul de lucrători străini din statele non UE care pot lucra în România în cursul anului 2026 și despre proiectul privind modificarea legislației în domeniul drepturilor de autor, reorganizarea Romsilva, aspecte care țin de resursele umane din sănătate și asistență socială, de salarizarea din domeniul educației.
