Сборщик RSS-лент

„Respectul pentru colegi, nu poți să faci nimica dacă nu-ți respecți colegii și dacă nu-ți respecți echipele. (…) În spatele unor oameni care dau rezultate, există niște colegi pe care de multe ori nu-i vedem, oameni simpli, oameni care sunt plătiți mult mai prost decât cei care sunt în față, dar nu poți să faci nimic singur și eu sunt recunoscător”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a precizat că mereu a respectat echipele cu care a lucrat.

„De la portarul de la intrarea în Primăria Oradea, care te salută respectos, care te ajută să urci acele scări dacă vedea că ai baston, de la oamenii din echipele de proiecte, de la directorii mei, de la cei care au făcut ca să putem obține rezultate”, a declarat premierul, afirmând că respectul este un element de bază, atât în mediul public, cât și privat.

Acesta a precizat că este important să ne respectăm comunitățile și vecinii, afirmând că forma de respect a guvernelor pentru cetățeni este aceea de a gestiona banul public.

„Să ne respectăm comunitățile, să ne respectăm vecinii, să ne respectăm cetățenii; și forma noastră de respect a celor care suntem în sectorul public este să nu ne batem joc de banii care îi colectăm de la oameni, să guvernăm după reguli și să facem în așa fel încât serviciile publice să fie cât mai bune și să creăm condiții pentru dezvoltare”, a conchis Ilie Bolojan.

În cadrul discursului său, Ilie Bolojan a spus câteva cuvinte și despre profesori, dar și părinți și importanța contribuției acestora în dezvoltarea noastră, ca oameni.

El a fost invitat să țină un discurs în cadrul Ceremoniei de Absolvire a Universității de Vest din Timișoara, în calitate de absolvent. Ilie Bolojan, a studiat Facultatea de Matematică la Universitatea din Timișoara între anii 1990-1993.

Actualul premier a fost și student la Institutului Politehnic „Traian Vuia”, Timișoara, actuală UPT, între anii 1988-1993.

Agenția internaționalã de evaluare financiarã S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3″, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt.

Acțiunea de rating a fost una neplanificatã, fiind în afara calendarului anunțat la începutul anului, motivul fiind evenimentul special cauzat de dizolvarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României, arată Ministerul Finanțelor într-un comuniact.
Urmãtoarea publicare programatã de cãtre agenție privind ratingul suveran al României este 2 octombrie 2026.

Reprezentanții ministerului susțin că evaluarea S&P reflectã atât provocãrile economice și politice actuale, cât și faptul cã România a început sã livreze rezultate în procesul de consolidare fiscalã în primul trimestru din 2026, precum reducerea gradualã a deficitului și a dezechilibrelor macroeconomice.

Perspectiva negativã reflectã opinia agenției privind menținerea riscurilor ridicate în urmãtoarele 6-12 luni privind implementarea consolidãrii finanțelor publice ale României și reducerea deficitelor sale externe, se mai arată în comunicat.

Agenția estimează că deficitul bugetar va fi de 6,25% în acest an, în continuare un nivel foarte ridicat comparativ cu nivelurile înregistrate în Europa.

„Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, deși un aspect îmbucurãtor, atrage atenția asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor fațã de România. Într-un mediu extern complicat, România a confirmat cã poate implementa politici curajoase și eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscalã, evoluțiile actuale de pe scena politicã fiind urmãrite cu atenție atât de agențiile de rating, cât și de investitori, menținerea unui rating recomandat investițiilor fiind o certificare a faptului cã România este pe o traiectorie pozitivã, fiind de altfel subliniatã execuția bugetarã aferentã primului trimestru”, susține ministrul Alexandru Nazare.

El spune însă că poziția ratingului este vulnerabilă.

„Totuși, trebuie sã fim foarte atenți, poziția rating-ului fiind una vulnerabilã cu o perspectivã negativã, menținerea traiectoriei de ajustare precum și absorbția fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE si fondurilor de coeziune fiind necesare pentru pãstrarea gradului investițional”, a mai spus Nazare.

Potrivit raportului, România a înregistrat o îmbunãtãțire a performanței fiscale în prima parte a anului 2026, pe fondul mãsurilor de consolidare adoptate în 2025 și al creșterii veniturilor bugetare. S&P noteazã cã deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, ceea ce reprezintã un semnal pozitiv pentru stabilizarea finanțelor publice.

Ministerul Finanțelor susține că un rol important în evaluarea agenției îl au și fondurile europene, considerate esențiale pentru menținerea stabilitãții economice și susținerea investițiilor. România este estimatã sã beneficieze în 2026 de transferuri europene consistente, inclusiv prin PNRR, fonduri care pot acoperi o parte importantã din necesarul de finanțare externã al economiei.

S&P estimeazã cã economia României ar putea traversa o perioadã temporarã de stagnare în 2026, influențatã inclusiv de evoluțiile din piețele energetice internaționale.

Pentru anul 2027, este anticipatã o relansare a economiei, fiind previzionatã o creștere economicã de 2,5%, pe fondul implementãrii reformelor și al accelerãrii investițiilor, ceea ce ar putea conduce la îmbunãtãțirea indicatorilor macroeconomici și la reducerea dezechilibrelor externe.

În același timp, raportul evidențiazã și principalele vulnerabilitãți: deficitul bugetar încã ridicat, nevoile mari de finanțare externã și riscurile generate de instabilitatea politicã, într-un context regional complicat. S&P avertizeazã cã întârzierea reformelor sau blocarea accesului la fondurile europene ar putea pune presiune asupra profilului de risc al României.

S&P noteazã cã situația politicã recentã, caracterizatã de dizolvarea coaliției guvernamentale, poate crea provocãri pe termen scurt. Agenția apreciazã cã existã premise pentru menținerea stabilitãții instituționale, notând cã existã un consens politic larg privind necesitatea continuãrii reformelor și consolidãrii fiscale, inclusiv adoptarea unui buget credibil pentru anul 2027. În același timp, autoritãțile române sunt responsabilizate sã continue implementarea reformelor structurale necesare pentru atragerea fondurilor europene și pentru întãrirea disciplinei bugetare, inclusiv în domenii sensibile precum salarizarea în sectorul public și administrația publicã.

Agenția menționeazã cã factorii care ar putea conduce la un downgrade sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027 sau un acces limitat la fondurile europene în perioada 2026-2027, fapt care ar limita perspectivele de creștere ale economiei și implicit ar amplifica riscurile balanței de plãți.

Suplimentar, o retrogradare a ratingului ar putea fi analizatã și în scenariul unor presiuni externe crescute, respectiv o evoluție nefastã și de duratã manifestatã pe piața energiei ca urmare a rãzboiului din Orientul Mijlociu, cu implicații directe privind așteptãrile inflaționiste.

Potrivit agenției, o eventualã îmbunãtãțire a perspectivelor ar putea avea loc în condițiile reducerii semnificative a deficitelor și relansãrii creșterii economice.

„E un element important să ne respectăm părinții”, a declarat Bolojan în cadrul discursului său cu prilejul ceremoniei de absolvire a UVT.

Acesta a precizat că reușita absolvenților se datorează, într-o importantă măsură, părinților.

„Și părinții mei, niște oameni simpli, au tras din greu ca să ne poată întreține și și părinții dumneavoastră, indiferent de situația materială pe care au, au tras din greu pentru asta”, a declarat Bolojan.

Acesta spus că un alt element important este respectul față de profesori, pentru capacitatea lor de predare.

„Mi-aduc aminte, în anii 90, gândiți-vă când auzeai de Megan la Universitatea de Vest sau de Izvercianu la Politecnică, te ridicai în picioare nu pentru că spunea cineva, pentru respectul pentru cărți, nu în bibliotecă, în capul lor, pentru exigență, pentru capacitate de predare, oamenii ăștia merită respectul și profesorii care țin linia de calitate în învățământul românesc și care au format generații, merită respectul nostru”, a declarat Bolojan. 

Acesta a precizat că și respectul pentru colegi este foarte important, atât în mediul public, cât și în mediul privat, afirmând totodată că guvernele au datoria de a nu-și bate joc de banii pe care îi colectează de la cetățeni. 

El a fost invitat să țină un discurs în cadrul Ceremoniei de Absolvire a Universității de Vest din Timișoara, în calitate de absolvent. Ilie Bolojan a studiat Facultatea de Matematică la Universitatea din Timișoara între anii 1990-1993.

Actualul premier a fost și student la Institutului Politehnic „Traian Vuia”, Timișoara, actuală UPT, între anii 1988-1993.

Sunt vizate râurile din bazinele hidrografice: Crișul Alb (judeţele: Hunedoara și Arad), Mureș (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara și Arad), Timiş, Pogăniş, Bârzava (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Caraş, Nera (judeţul Caraş Severin), Cerna (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Dunăre (judeţele: Caraş Severin şi Mehedinţi), Jiu (judeţele: Hunedoara și Gorj), Gilort (judeţul Gorj), Motru (judeţele: Gorj și Mehedinţi), Jiu (judeţele: Mehedinţi și Dolj), Olt (judeţele: Sibiu, Vâlcea, Argeș, Gorj, Olt şi Dolj), Călmăţui (judeţele: Olt și Teleorman), Vedea (judeţele: Argeş, Olt şi Teleorman), Argeş (judeţele: Argeș, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleroman şi Ilfov), Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa, Prahova și Ilfov), Prahova (judeţele: Prahova şi Ialomiţa).

În aceste zone, având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza pentru următoarele 48 de ore, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție.

Atenționarea este în vigoare de sâmbătă de la ora 14.00 până duminică la ora 16.00.

Decizia reflectă incertitudinile legate de capacitatea României de a continua consolidarea finanțelor publice și de a reduce deficitul extern în următoarele 6-12 luni. Potrivit agenției, țara rămâne vulnerabilă la schimbări ale încrederii investitorilor, din cauza nevoilor mari de finanțare externă și a ponderii ridicate a investitorilor nerezidenți în datoria guvernamentală, scrie Ziarul Financiar.

S&P avertizează că România ar putea fi retrogradată dacă blocajul politic se prelungește sau dacă viitorul guvern nu reușește să reducă deficitul fiscal până în 2027. De asemenea, o eventuală întârziere sau pierdere a fondurilor europene din perioada 2026-2027 ar putea afecta creșterea economică și ar complica procesul de ajustare fiscală.

În ciuda riscurilor, ratingul a fost menținut deoarece S&P se așteaptă ca principalele partide politice să susțină în continuare măsuri de consolidare fiscală în acest an și anul viitor, inclusiv adoptarea unui buget considerat credibil pentru 2027. Agenția estimează, de asemenea, că România va atrage cea mai mare parte a fondurilor europene disponibile, echivalente cu până la 3,5% din PIB.

Totuși, raportul indică mai multe vulnerabilități: posibilă stagnare economică în 2026 pe fondul ajustărilor fiscale și al inflației ridicate, fragmentarea politică ce poate afecta disciplina bugetară, nevoi de finanțare externă ridicate – de aproximativ 18% din PIB – și presiuni inflaționiste care limitează spațiul de relaxare a politicii monetare.

S&P notează și instabilitatea politică recentă, după dizolvarea guvernului de reformă pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură. Agenția se așteaptă ca un nou executiv să fie format în următoarele săptămâni, fie prin refacerea coaliției, posibil cu un premier tehnocrat, fie printr-un guvern minoritar susținut punctual în Parlament.

Pe partea fiscală, deficitul României a scăzut anul trecut și în primul trimestru din 2026, ajungând la 1% din PIB în T1, aproape la jumătate față de anul anterior. Cu toate acestea, S&P estimează pentru întregul an un deficit de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din regiunea EMEA.

România ar urma să primească aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în acest an, inclusiv 10,7 miliarde de euro prin PNRR. Deblocarea acestor sume depinde însă de implementarea reformelor, inclusiv în domeniul salarizării publice și al administrației.

Agenția estimează că economia României ar putea stagna în 2026, urmând o revenire la o creștere de 2,5% în 2027. Consumul privat este afectat de consolidarea fiscală și inflația ridicată, care a ajuns la 10,7% în aprilie, însă investițiile publice susținute de fonduri europene ar putea evita o recesiune.

Într-o analiză publicată pe Contributors, intitulată „Cancerul extracției de rente”, acesta arată că situația de la metrou reflectă un model mai larg de „extragere de rente” din economia de stat, în care pierderile sunt suportate de populație, în timp ce neregulile din interior rămân neatinse.

Rădulescu atrage atenția că majorarea prețului biletelor, chiar și până la 7 sau 10 lei, nu ar face decât să transfere povara asupra călătorilor, fără să rezolve cauza reală a problemelor. Potrivit acestuia, scumpirea ar acoperi doar parțial pierderile generate de practici ineficiente sau abuzive din interiorul companiei.

„Abaterile descoperite arată de ce prețul unui bilet ar trebui mult majorat doar pentru a acoperi o parte a hoției”, subliniază consilierul BNR, sugerând că problema nu este lipsa banilor, ci felul în care aceștia sunt gestionați.

În opinia sa, fără măsuri ferme împotriva celor responsabili de aceste disfuncționalități, orice creștere de tarif va avea un efect limitat și va contribui doar la scăderea nivelului de trai al populației.

Astfel, avertizează Rădulescu, România riscă să perpetueze un sistem în care cetățenii plătesc mai mult pentru servicii publice tot mai slabe, în timp ce problemele structurale rămân nerezolvate.

„Mă tem că adevărata luptă în acest moment nu este între partide, ci ea se referă numai și numai la prezervarea extragerii de rente din economia națională, după ce guvernul Bolojan va pleca acasă. Privit în această cheie, baletul politic de acum contează doar în măsura în care prezervă jaful sau continuă obturarea lui, începută de guvernul Bolojan.

După părerea mea, riscul ca noul executiv să nu se atingă de cei care extrag rente este foarte ridicat. Dacă acest lucru se întâmplă, România va pierde pentru o lungă perioadă de timp șansa apropierii de țările dezvoltate ale lumii. Dacă rezolvăm pierderile de la metrou scumpind biletul la 7 lei sau la 10 lei, dar nu ne atingem de jefuitori, vom trăi mai prost pentru multă vreme de aici înainte”, a scris consilierul.

Brigada Rutieră a Capitalei anunță că a fost sesizată prin apel la 112, în jurul orei 23.07, cu privire la producerea unui accident de circulație pe strada Iuliu Hațieganu.

Din primele verificări a rezultat că un motociclist de 40 de ani, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, ar fi pierdut controlul asupra direcției și a căzut pe partea carosabilă.

Echipajele de prim-ajutor sosite la fața locului i-au aplicat victimei manevre de resuscitare, însă medicii au fost nevoiți să declare decesul bărbatului.

Cercetările sunt continuate de polițiști pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul.

Trump a anunțat operațiunea comună din cea mai populată țară din Africa printr-o postare pe rețelele de socializare.

El a spus că Abu Bakr al-Mainuki era al doilea la comanda grupării Statul Islamic la nivel global și „credea că se poate ascunde în Africa, dar nu știa că aveam surse care ne țineau la curent cu ceea ce făcea”.

Al-Mainuki era considerat figura-cheie în organizarea și finanțarea SI și plănuia atacuri împotriva Statelor Unite și a intereselor acestora, potrivit unui oficial care a vorbit sub protecția anonimatului.

Născut în provincia Borno din Nigeria în 1982, al-Mainuki a preluat conducerea filialei SI din Africa de Vest după ce fostul lider al grupului din regiune, Mamman Nur, a fost ucis în 2018, potrivit Counter Extremism Project, care urmărește grupurile militante.

Al-Mainuki avea baza în zona Sahel, a declarat grupul de monitorizare, și se crede că a luptat în Libia când SI era activ în această țară nord-africană cu mai bine de un deceniu în urmă. El a fost sancționat de SUA în 2023.

În decembrie, Trump a ordonat forțelor americane să lanseze atacuri împotriva grupării Statul Islamic din Nigeria.

Nigeria se confruntă cu mai multe grupări armate, printre care cel puțin două afiliate la Statul Islamic, pe fondul unei crize de securitate complexe.

În februarie, Statele Unite au trimis trupe în această țară din Africa de Vest pentru a oferi consultanță armatei locale, iar în martie au desfășurat acolo și drone, după ce Trump a afirmat că creștinii sunt vizați în contextul crizei de securitate din Nigeria.

Operațiunea de vineri seara a fost cel mai recent exemplu dintr-o serie de misiuni secrete în străinătate pe care Trump le-a anunțat în acest an, începând cu uimitorul raid nocturn din ianuarie pentru capturarea și îndepărtarea liderului de atunci al Venezuelei, Nicolás Maduro, și transportarea lui în SUA, urmat, aproape două luni mai târziu, de lansarea atacurilor care au declanșat războiul cu Iranul.

Diverse grupuri ecologiste, precum grupul Fondo Lobo sau Alianza Verde, au depus contestații la propunerea de decret elaborată de Guvernul asturian pentru a adapta Planul de Gestionare a Lupului (care ar permite continuarea controalelor populaționale ale speciei) la hotărârea Tribunalului Suprem, care autorizează vânătoarea acestuia atunci când este singura soluție pentru a evita daunele aduse animalelor domestice, scrie EFE VERDE.

Alianza Verde, care s-a adresat Guvernului Principatului pentru a-și exprima profunda nemulțumire față de politica sa anti-științifică, care nu face decât să alimenteze ura față de lup și pentru a-i cere să oprească vânătorile, arată în contestațiile sale că Directiva Habitate a Uniunii Europene permite gestionarea speciei doar dacă aceasta se află într-o stare de conservare favorabilă.

Potrivit acestui colectiv, realitatea științifică arată că nu este cazul lupului iberic, întrucât raportul pe șase ani 2013-2018, ultimul aprobat oficial, clasifică starea lupului în Spania ca fiind nefavorabilă-inadecvată în toate regiunile, iar recensământul național din 2024 indică existența a 333 de haite.

În hotărârea pronunțată în luna februarie, Tribunalul Suprem autorizează vânătoarea de lupi „doar atunci când constituie singura soluție pentru a evita daunele aduse animalelor domestice” și subliniază că măsurile de gestionare care includ uciderea exemplarelor „trebuie să fie supuse unor condiții stricte”.

Guvernul asturian (n.r. regiunea Asturias) a anunțat deja că noul decret va include, în noua sa redactare, criteriile stabilite de Tribunalul Suprem privind modul în care trebuie realizate controalele populaționale și cine trebuie să le efectueze, pentru a oferi suport juridic planului de gestionare a speciei.

Astfel, odată ce va fi cunoscută situația speciei în Asturias, pe baza datelor din 2025, care vor fi transmise comitetului consultativ al lupului, și având deja suportul juridic oferit de noul decret, Principatul va elabora un nou program de control al populației pentru perioada 2026-2027.

Executivul regional, care estimează că va aproba decretul înainte de sfârșitul acestui semestru, pentru a oferi acoperire juridică noilor partide de vânătoare de lupi, a detectat „o creștere semnificativă” a numărului de haite, astfel încât, în lipsa unor măsuri, anumite activități zootehnice ar deveni „nesustenabile”.

Studiul a fost coordonat de Laura Cancedda și Valter Tucci de la Institutul Italian de Tehnologie din Genova. Echipa a expus modele animale la stres intens în patru etape distincte: prima copilărie, copilărie, adolescență și vârsta adultă tânără. Abordarea a integrat neuroștiințe, proteomică avansată și psihiatrie clinică, conform La Stampa.

Concluzia: un eveniment traumatic programează specific și durabil comportamentul și biochimia cerebrală, în funcție de momentul în care este trăit.

„Comportamentele inadaptate induse de stres persistă în timp și nu depind de intervalul dintre expunere și evaluare”, explică Cancedda.

Cercetătorii au identificat tipare clare. Traumele din prima copilărie duc la izolare socială pronunțată. Cele din copilărie generează ulterior dificultăți de concentrare. Adolescența traumatică produce trăsături de agresivitate și dorință de dominare. Trauma trăită la vârsta adultă tânără se manifestă predominant prin simptome depresive.

Anxietatea este singura trăsătură comună tuturor vârstelor, nespecifică unei anumite etape.

Echipa a analizat datele a 72 de pacienți ai Institutului Gaslini care au suferit traume precoce. Rezultatele confirmă tiparele observate în laborator.

Traumele din prima copilărie sunt asociate cu tendințe schizoide.

Cele din copilărie, cu trăsături paranoice sau obsesive.

Adolescența traumatică se corelează cu personalități narcisiste sau antisociale.

„Creierul uman urmează traiectorii de dezvoltare universale care, dacă sunt întrerupte, duc la rezultate potențial previzibile”, concluzionează Tucci.

Studiul a identificat o alterare specifică a proteinei BDNF, esențială pentru plasticitatea neuronală, la subiecții traumatizați la vârsta adultă tânără.

Cercetătorii au folosit larotrectinibul, un medicament aprobat în oncologie, pentru a inversa efectele. Rezultatul: recuperarea deficitelor sociale și depresive la modelele animale traumatizate în acea fază specifică.

Speranța este că, știind momentul traumei, să se ajungă la tratamente personalizate pentru tulburări psihiatrice rezistente.