Soliștii serii vor fi mezzosoprana Ruxandra Donose, soprana Paula Iancic și tenorul Teodor Ilincăi. Concertul face parte din seria evenimentelor prin care artiștii Operei Naționale București promovează muzica și școala lirică românească pe scene importante din Italia, scrie Radio România Muzical.
Orchestra Operei Naționale București, la a patra scenă lirică italiană în mai puțin de doi aniPrezența la Napoli marchează a patra scenă lirică italiană pe care Orchestra Operei Naționale București evoluează în mai puțin de doi ani.
Prima oprire a fost la Teatro La Fenice din Veneția, pe 28 noiembrie 2024, unde orchestra a susținut un concert de gală alături de soprana Valentina Naforniță, mezzosoprana Ruxandra Donose și tenorul Ștefan Pop.
La 1 decembrie 2025, de Ziua Națională a României, orchestra a deschis Anul Cultural România – Italia 2026 la Teatro dell’Opera di Roma. Concertul i-a avut ca soliști pe Anita Hartig, Ruxandra Donose și Ștefan Pop.
Două zile mai târziu, pe 3 decembrie 2025, artiști ai Operei Naționale București au ajuns și pe scena Teatrului alla Scala din Milano. Soprana Iulia Isaev și baritonul Alexandru Constantin au susținut un recital de cameră, acompaniați la pian de Liana Mareș, în spațiul Il Ridotto dei Palchi „Arturo Toscanini”.
În iulie 2026, orchestra a revenit în Italia pentru un concert la Villa Rufolo, în cadrul Festivalului Internațional de la Ravello.
Ruxandra Donose va participa și la gala de la Napoli, după aparițiile sale de la Veneția și Roma.
Daniel Jinga: Orchestra Operei Naționale București promovează școala muzicală româneascăDirectorul general al Operei Naționale București și dirijorul concertului de la Napoli, Daniel Jinga, a subliniat importanța prezenței artiștilor români pe scenele italiene.
„Am început la Veneția, în noiembrie 2024, am continuat la Roma și la Milano, în decembrie 2025, iar acum ajungem la Napoli”, a declarat Daniel Jinga.
Acesta a explicat că, în timp ce la La Fenice și la Roma orchestra a susținut concerte, la Scala au fost prezenți doi dintre soliștii instituției, într-un recital de cameră.
Potrivit dirijorului, posibilitatea de a prezenta artiști români cu cariere internaționale în fața publicului italian și a comunităților românești din Italia reprezintă o oportunitate de promovare a școlii muzicale românești.
Teatro di San Carlo din Napoli, cel mai vechi teatru de operă aflat în activitateTeatro di San Carlo, inaugurat la 4 noiembrie 1737 sub numele de Real Teatro di San Carlo, este considerat cel mai vechi teatru de operă din lume aflat încă în activitate.
Clădirea a fost construită cu aproximativ 40 de ani înaintea Teatrului alla Scala din Milano, inaugurat în 1778, și cu circa 55 de ani înaintea teatrului La Fenice din Veneția, deschis în 1792.
Situat în centrul orașului Napoli, teatrul este legat de Palatul Regal și se află în apropierea Pieței Plebiscitului (Piazza del Plebiscito).
Ambasadorul României în Republica Italiană, Gabriela Dancău, a declarat că gala de la Napoli continuă dialogul cultural dintre România și Italia, consolidat în cadrul semestrului românesc al Anului Cultural România – Italia 2026.
Evenimentul reunește astfel Orchestra Operei Naționale București și trei soliști români pe una dintre scenele istorice ale operei europene.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îi avertizează pe românii care se află în Italia, tranzitează țara sau intenționează să călătorească acolo că protestele transportatorilor rutieri, anunțate până pe 27 octombrie 2026, pot afecta circulația.
Sunt posibile întârzieri și blocaje în trafic, în special în transportul de mărfuri.
Potrivit unui comunicat al MAE, cele mai afectate sunt regiunile Campania, Apulia, Calabria și Sicilia. Cele mai importante perturbări sunt înregistrate în zona metropolitană Napoli și pe autostrăzile A1 și A30, unde circulația autocamioanelor poate fi restricționată temporar.
În acest context, ministerul le recomandă cetățenilor români să evite zonele afectate și să verifice situația traficului înainte de a pleca la drum. Informațiile actualizate despre circulație pot fi consultate pe site-ul Autostrade Italia.
Numere de telefon pentru asistență consularăRomânii care au nevoie de asistență consulară pot apela numerele Consulatului General al României la Roma:
Apelurile sunt redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și sunt preluate permanent de operatorii Call Center.
Pentru situațiile dificile, speciale sau urgente, cetățenii români pot apela și numerele de urgență ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, în funcție de regiunea în care se află:
MAE recomandă și consultarea paginilor de internet ale ministerului, reamintind că românii care călătoresc în străinătate pot folosi aplicația „Călătorește informat”, care oferă informații și sfaturi utile pentru călătorii.
Donald Trump vrea să obțină un acord de pace cu privire la Ucraina în decembrie și va exercita presiune sporită asupra lui Volodimir Zelenski și asupra liderilor europeni, anunță publicația The Atlantic.
Președintele SUA speră că un tratat de pace va fi semnat la Summit-ul G20, care va avea loc în clubul său de golf, situat lângă Miami.
Pentru a-și atinge obiectivul, Trump este dispus să exercite presiuni sporite asupra Ucrainei și asupra țărilor din UE, susține sursa menționată.
O posibilă etapă către încheierea acordului ar putea fi întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping în China, din luna noiembrie.
Ucraina se teme de acordul lui TrumpKievul se teme că viitorul Ucrainei va fi decis fără participarea sa. Liderii ucraineni au folosit cuvintele capitulare și trădare atunci când au vorbit neoficial despre scenariul dorit de Trump.
Totuși, președintele Volodimir Zelenski a sugerat posibilitatea unui acord de pace cu Rusia, dacă operațiunile militare vor fi oprite pe linia actuală a frontului. Într-un interviu acordat postului Fox News, el a descris acest scenariu ca fiind o cale realistă de a pune capăt războiului.
Cât teritoriu controlează Rusia în UcrainaÎn prezent, Rusia controlează aproape 20% din teritoriul Ucrainei, ceea ce înseamnă o suprafață de aproximativ 120.000 de kilometri pătrați. Această suprafață include atât teritoriile anexate ilegal în 2014, cât și cele ocupate după invazia începută în 2022.
Teritoriile aflate sub controlul forțelor ruse sunt în estul și sudul Ucrainei. Este vorba despre Peninsula Crimeea, ocupată și anexată ilegal încă din februarie 2014. Pe listă mai sunt regiunile Luhansk și Donețk, controlate aproape în totalitate de forțele ruse. Regiunile Zaporojie și Herson sunt parțial ocupate, dar capitalele de regiune, precum orașul Herson, rămân sub control ucrainean. Rușii au mai ocupat câteva mici porțiuni din Harkov, în apropierea graniței de nord-est.
Experții spun că în ciuda luptelor intense și a forțelor mobilizate pe front, avansul rușilor este foarte lent și cu pierderi uriașe.
Obiectul a fost descoperit în jurul orei 13:00, pe o proprietate privată nelocuită din Lubaczów, în regiunea Podkarpackie din sud-estul Poloniei, a anunțat Poliția Militară poloneză.
Zona a fost securizată, iar mai multe instituții, inclusiv procuratura locală, au fost informate cu privire la incident, scrie TVP World.
„Operațiunile care vizează eliminarea oricărui pericol pentru viața și sănătatea oamenilor sunt în desfășurare”, a transmis Poliția Militară, precizând că sunt investigate circumstanțele în care obiectul a ajuns la sol.
Purtătorul de cuvânt al poliției locale, superintendentul Piotr Wojtunik, a confirmat că nu au existat victime.
Obiect zburător neidentificat, descoperit în apropierea graniței cu UcrainaLubaczów este un oraș cu aproximativ 11.000 de locuitori, aflat la câțiva kilometri de granița Poloniei cu regiunea Liov din vestul Ucrainei.
Deocamdată, autoritățile nu au precizat proveniența obiectului și nici dacă acesta era o dronă militară sau civilă. Ancheta urmează să stabilească natura aparatului și împrejurările în care s-a prăbușit.
Incidentul are loc în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022. De atunci, mai multe drone s-au prăbușit pe teritoriul Poloniei, stat membru NATO care se învecinează cu Ucraina și care susține militar și logistic Kievul.
Autoritățile poloneze nu au atribuit, deocamdată, obiectul descoperit la Lubaczów vreunei părți implicate în conflict.
Cei doi antreprenori și-au prezentat noua platformă la restaurantul Soro Lume din București, un loc în care ingredientele românești și poveștile micilor producători sunt de ani buni în centrul meniului. Chef Mihai Toader, cunoscut pentru promovarea bucătăriei neoromânești și pentru colaborările sale cu producătorii locali, a explicat că proiectul Hambar răspunde unei nevoi pe care o resimte de aproape un deceniu: posibilitatea de a cumpăra simplu, de la distanță, produse autentice de la micii producători.
„După 10 ani de zile este, din punctul meu de vedere, prima platformă care chiar îmi poate oferi produs local acasă, adevărat, de la producători mici”, a declarat Mihai Toader, care a precizat că promovează acest tip de gastronomie încă din perioada în care nu reprezenta o tendință în restaurantele din România.
Mihai Toader a subliniat că producătorii locali reprezintă baza conceptelor gastronomice pe care le-a dezvoltat și că ingredientele de sezon sunt esențiale pentru gustul preparatelor.
„Este foarte, foarte important să ai gustul produsului recoltat în sezonul lui și transformat ulterior în alte produse, conserve sau borcane”, a explicat Toader, adăugând că apariția unei asemenea platforme este importantă atât pentru restaurante, cât și pentru consumatorii obișnuiți.
În acest decor, fondatorii Hambar au prezentat o platformă care pornește cu peste 200 de producători și care încearcă să rezolve una dintre problemele majore ale micilor afaceri alimentare: accesul la cumpărători dincolo de piețele și comunitățile locale.
Fondatorii își propun ca în următoarele șase luni să ajungă la 600 de producători și 10.000 de produse, printr-un model care le oferă micilor afaceri acces la o infrastructură de comerț online fără să fie nevoite să investească separat în tehnologie, marketing și logistică.
La conferința de lansare, cei doi au explicat că proiectul nu își propune să devină un supermarket online obișnuit, ci o piață digitală pentru producătorii care nu pot ajunge în marile lanțuri comerciale, fie din cauza volumelor mici, fie din cauza dificultăților de distribuție.
Ce este Hambar și cum pot cumpăra românii produse locale direct de la producătoriHambar este o platformă de comerț online care își propune să reunească într-un singur loc micii producători din România, de la fermieri și apicultori până la producători de brânzeturi, mezeluri, dulcețuri, conserve sau băuturi artizanale. Conceptul este simplu: cumpărătorul să poată descoperi și comanda produse din diferite regiuni ale țării fără să fie nevoit să viziteze târguri, piețe sau magazine specializate și fără să caute separat fiecare producător.
La lansare, Hambar reunește peste 200 de producători români și peste 4.000 de produse, împărțite în zece categorii. Fondatorii își propun ca în următoarele șase luni să depășească 600 de producători și să ajungă la aproximativ 10.000 de produse disponibile.
Pentru cumpărători, platforma poate fi accesată online sau prin aplicația Hambar. Utilizatorii pot explora categoriile de produse, pot compara ofertele și pot afla cine produce alimentele pe care vor să le cumpere.
Oferta cuprinde atât produse obișnuite pentru consumul zilnic, cât și specialități greu de găsit în supermarketuri: zacuscă, murături, miere, gemuri, brânzeturi și lactate, produse de panificație și patiserie, specialități din pește, carne și mezeluri, inclusiv din mangaliță, vită sau vânat, dar și fructe și legume de sezon.
Sunt disponibile și băuturi de la producători locali, printre care vinuri, bere artizanală, sucuri, siropuri, lichioruri și alte specialități.
Un element central al platformei este prezentarea producătorilor. Fiecare dintre aceștia are o pagină proprie, cu fotografii, informații despre locul în care produce și povestea afacerii.
Cum funcționează comenzile și livrareaClienții pot selecta produse de la mai mulți producători și le pot adăuga în același coș de cumpărături, fără să fie nevoiți să plaseze câte o comandă separată pentru fiecare fermă sau atelier.
Plata se poate face online, cu cardul, iar produsele sunt pregătite de producătorii de la care au fost comandate și expediate prin curier. Platforma se ocupă de integrarea comenzilor și de organizarea transportului.
De exemplu, un cumpărător din București poate comanda brânză de la un producător din zona Sibiului, zacuscă din Banat și miere din Moldova, toate prin intermediul aceleiași platforme.
Livrările sunt disponibile pe teritoriul României, dar și în celelalte state ale Uniunii Europene, ceea ce permite inclusiv românilor din diaspora să comande produse de la producătorii din țară.
Hambar a încheiat și un parteneriat cu eMAG. Utilizatorii se pot autentifica folosind contul eMAG, iar abonații Genius beneficiază de două livrări gratuite pe lună, pentru comenzi de minimum 300 de lei fiecare, indiferent de numărul producătorilor aleși.
Pentru producători există o aplicație separată, Hambar Producător, prin care aceștia își administrează produsele, stocurile și comenzile primite.
Fondatorii susțin că platforma este construită astfel încât micii producători să nu fie obligați să investească în propriile magazine online, sisteme de plată sau contracte individuale de distribuție.
De la șofran la ketchup de prune și bere cu leușteanÎntrebat de Mediafax care este cel mai neobișnuit produs descoperit în timpul pregătirii platformei, Alin Șerban a indicat șofranul cultivat în România.
Antreprenorul a povestit că a rămas surprins când a descoperit printre produsele verificate șofran.
Lista produselor neobișnuite prezentate de fondatori este însă mult mai lungă. Printre acestea se regăsesc miere cu trufe, miere cu spirulină, dulceață de morcov cu vanilie și scorțișoară, dulceață de ardei iute cu portocale, ketchup de prune, trandafir murat, ciocolată cu tahini, brânză cu lavandă, unt cu trufe și sare, dar și bere cu leuștean.
Dincolo de rețetele neobișnuite, obiectivul declarat al proiectului este să ofere vizibilitate unor producători care lucrează în cantități reduse și care, în multe cazuri, își comercializează marfa aproape exclusiv în piețele locale.
Clujul și Transilvania conduc în topul producătorilor. Cum arată harta HambarO altă întrebare adresată de Mediafax a vizat distribuția geografică a producătorilor și gradul de acoperire a regiunilor României.
Alin Șerban a explicat că cei mai mulți producători identificați până acum provin din zona Clujului și din Transilvania. Platforma include însă și producători din Moldova, Banat și alte regiuni ale țării, fiind menționate inclusiv județele Tulcea și Botoșani.
Fondatorii au explicat că particularitățile geografice influențează și oferta. Zonele montane sunt mai bine reprezentate în anumite categorii de produse lactate, în timp ce producția de fructe și legume diferă în funcție de relief și de specificul agricol al fiecărei regiuni.
Cum se poate înscrie un producător. Verificările sunt obligatoriiÎntrebat de Mediafax ce trebuie să facă un producător român pentru a-și comercializa produsele prin Hambar, Alin Șerban a explicat că platforma a dezvoltat deja un proces automatizat de înscriere, care urmează să fie pus la dispoziția celor interesați.
Producătorii vor putea transmite documentele necesare, fotografii și informații despre activitatea lor, inclusiv povestea afacerii.
Înscrierea nu înseamnă însă listarea automată. Potrivit fondatorilor, fiecare producător trebuie verificat printr-o vizită la locul în care își desfășoară activitatea.
Echipa urmărește să confirme că producătorul există, că produsele sunt realizate în locul declarat și că informațiile prezentate cumpărătorilor corespund realității.
Călin Costinaș a explicat că selecția este una dintre cele mai importante componente ale proiectului.
„Noi nu vrem să ne transformăm într-un OLX”, a spus acesta, subliniind că Hambar încearcă să elimine intermediarii și să păstreze pe platformă producători autentici.
Cei doi au arătat că, în etapa inițială de documentare, au identificat peste 10.000 de potențiali producători, prin consultarea unor surse publice, inclusiv din zona Ministerului Agriculturii, și prin căutări proprii.
Selecția și verificarea acestora reprezintă însă un proces de durată, motiv pentru care extinderea platformei nu va fi complet automată.
Cât costă pentru producători: comision de 25%, fără alte taxe percepute separatModelul economic al Hambar presupune perceperea unui comision de 25% din valoarea netă a vânzărilor, fără TVA.
Potrivit explicațiilor oferite la conferință, acest comision acoperă serviciile de tehnologie, marketing, ambalare și organizare a transportului. Producătorii nu trebuie să plătească separat pentru aceste componente.
Platforma pune la dispoziția micilor producători ambalaje, integrarea cu firmele de curierat și o aplicație prin care își pot gestiona comenzile și stocurile.
Atunci când un cumpărător plasează o comandă, producătorul primește o notificare, pregătește produsul și îl predă curierului. Sistemul este conceput astfel încât să poată fi utilizat inclusiv de persoane care nu au experiență în comerțul online.
Produsele pot fi livrate atât pe teritoriul României, cât și în celelalte state ale Uniunii Europene.
Fondatorii au subliniat că nu urmăresc să impună standardizarea producției sau să transforme micile afaceri artizanale în fabrici. Un produs epuizat poate deveni temporar indisponibil, fără ca producătorul să fie obligat să crească artificial volumul de producție.
Românii ar putea „adopta” o oaie și primi brânză acasăUna dintre cele mai neobișnuite direcții de dezvoltare anunțate de Alin Șerban este lansarea unui program de „adopție” a animalelor și a pomilor fructiferi.
Ideea este ca un cumpărător să poată plăti anticipat pentru o anumită cantitate de produse provenite de la un fermier, oferindu-i astfel acestuia bani înainte de realizarea producției.
Șerban a explicat că un client ar putea plăti în avans pentru cinci, șase sau zece kilograme de brânză, urmând să primească periodic produsul acasă. Conceptul presupune o asociere simbolică între cumpărător și animalul de la care provine producția.
Ulterior, modelul ar putea fi extins la vaci, stupi de albine sau pomi fructiferi.Dincolo de caracterul inedit, ideea are și o componentă financiară. Micii producători au nevoie de bani cu luni înainte să poată comercializa produsele finite, iar plata în avans le-ar putea asigura o parte din finanțarea necesară.
De exemplu, producătorii de zacuscă depind de culturile de legume începute primăvara, deși produsele ajung la vânzare abia toamna.
Parteneriate cu eMAG și Salt Bank. Două livrări gratuite pentru utilizatorii Genius
Hambar a anunțat și două parteneriate importante la momentul lansării.
Primul este cu eMAG. Clienții Genius beneficiază de transport gratuit pentru două comenzi pe lună, fiecare în valoare de minimum 300 de lei, indiferent de numărul producătorilor de la care cumpără.
Al doilea parteneriat este cu Salt Bank, prezentată drept banca oficială a platformei.
Robert Anghel, reprezentant al Salt Bank, a explicat la eveniment că parteneriatul depășește componenta de promovare și include infrastructura bancară utilizată de Hambar.
Acesta a anunțat și intenția dezvoltării unui produs de creditare pentru comercianții prezenți pe platformă.
Cei doi antreprenori au investit bani proprii și discută cu posibili investitoriÎn privința finanțării, Alin Șerban a confirmat că proiectul a presupus investiții importante din fondurile personale ale fondatorilor.
„Am adus o grămadă de bani de acasă”, a declarat antreprenorul, întrebat despre resursele folosite pentru dezvoltarea platformei.
Acesta a precizat că fondatorii iau în calcul și atragerea unor investitori instituționali, urmând să comunice ulterior eventualele evoluții în această direcție. Valoarea investiției inițiale nu a fost dezvăluită.
Alin Șerban vine din industria livrărilor și a comerțului online, după ce a contribuit la dezvoltarea EuCeMananc, transformată ulterior în Tazz, și a condus operațiunile Wolt România.
Călin Costinaș are o experiență îndelungată în retailul alimentar, fiind fost director general adjunct al Profi, companie în cadrul căreia s-a implicat inclusiv în dezvoltarea proiectelor dedicate producătorilor locali.
Medici, alți specialiști, reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în acest domeniu invitați în studioul G4Media vor răspunde întrebărilor momentului pe această temă și vor analiza rezultatele sondajului la care au răspuns cititorii publicației.
Obiectivele dezbateriiÎnțelegerea obezității ca problemă de sănătate cu efecte asupra întregului organism, nu doar ca o chestiune de greutate sau aspect fizic:
O discuție despre efectele excesului de greutate asupra organismului și despre tratamentele disponibile, din perspectiva mai multor specialități medicale.
Invitați:
O discuție despre felul în care obiceiurile zilnice, somnul și starea psihică influențează greutatea și despre ce sprijin nutrițional este util.
Invitați:
Moderator:
Parteneri: Ponderas Academic Hospital, parte din rețeaua de Sănătate Regina Maria și Boost4Life
Săptămâna trecută, Elon Musk a prezentat mult așteptatul model Roadster. Mașina zburătoare a urcat pe o rampă, s-a răsturnat cu susul în jos în aer și la final a aterizat lin folosindu-și propulsoarele cu gaz rece.
Câteva minute mai târziu, un alt Roadster a oferit tot un moment demn de filme SF. Mașina echipată cu un propulsor cu reacție s-a lansat în aer și a sărit peste un șir de șase vehicule Tesla, inclusiv peste un camion.
Mașina zburătoare a stârnit aplauze și foarte multe întrebăriA fost o cascadorie impresionantă în urma căreia au apărut câteva întrebări majore. Oamenii s-au întrebat dacă autoritățile de reglementare vor considera vreodată că vehiculul este sigur pentru drumurile publice.
O altă nelămurire este dacă mașinile folosite în cascadorie vor semăna, măcar parțial, cu produsul final care va fi vândut consumatorilor, bineînțeles dacă un astfel de produs va ajunge vreodată pe piață. Semnele de întrebare s-au înmulțit deoarece Tesla nu a permis publicului, inclusiv jurnaliștilor, să arunce o privire sub capota mașinii zburătoare.
Ce spune Tesla și ce cred oamenii despre mașina zburătoareTesla susține că versiunea „Rocket” a modelului Roadster este dotată cu 600 de litri de aer comprimat, 10 duze direcționale cu gaz rece și un sistem masiv cu ventilator de aspirație montat în partea inferioară. Pentru a face loc tuturor acestor componente, Tesla susține că a eliminat scaunul pasagerului.
Totuși, unii observatori se întreabă dacă nu cumva mașina este și mai „golită” de elemente. Unii spun că, poate, mașinii îi lipsește o baterie de capacitate completă pentru a economisi spațiu și a reduce greutatea. În plus, imaginile surprinse în timp ce mașina era în aer care arată partea inferioară a vehiculului, par să indice lipsa ventilatorului de aspirație.
Acest lucru a alimentat speculațiile conform cărora Tesla nu a reușit încă să integreze pe deplin toate elementele unei mașini. Scepticii susțin că mașina care a rămas fixată cu susul în jos pe rampă și a aterizat controlat a fost echipată cu componente diferite față de cea care a sărit peste celelalte vehicule.
Experții sunt scepticiExistă și numeroase întrebări de ordin practic. Fără o baterie de capacitate completă, mașina nu ar putea, evident, să circule pe drumurile publice, chiar dacă ar primi permisiunea legală să o facă. Un expert internațional a ironizat demonstrația de acrobații aeriene a modelului Roadster, numind-o o „stratagemă de marketing” și punându-i la îndoială autenticitatea.
„Așadar, mașina trebuie să fie o carcasă goală și ușoară, care conține rezervoare mari de aer comprimat. O demonstrație drăguță, dar complet nepractică”, a spus acesta.
Musk nu ar fi la prima prezentare regizatăDacă este o strategie de marketing, Musk nu ar fi la prima încercare de acest fel. În 2016, Tesla a uimit lumea cu un videoclip în care mașina sa autonomă rula pe drumurile publice și oprea la semafor. Musk s-a lăudat că aceasta era o dovadă clară a faptului că „Tesla se conduce singură”. Ulterior, însă, inginerii companiei au recunoscut că totul fusese regizat.
În cadrul fastuosului eveniment „We, Robot” din 2024, Tesla a încercat să impresioneze investitorii cu roboții săi umanoizi Optimus, care turnau băuturi, dansau pe scenă și interacționau cu participanții, purtând conversații. A devenit însă rapid evident că ceea ce prezentase Tesla nu erau niște roboți de tip C-3PO veritabili. Deși păreau autonomi, aceștia erau, în realitate, controlați de la distanță.
Ultima mare fabrică de penicilină din Europa riscă să fie închisă. Industriile și tehnologiile din China amenință piețele europene de antibiotice, iar fabrica din Austria se confruntă cu pierderi uriașe, conform Reuters.
Prețurile mai avantajoase îi fac pe cumpărătorii din Europa să aleagă antibioticele chinezești, peste cele autohtone.
Ce avantaje au cei care aleg eticheta „Made in China”Guvernele țărilor membre UE au devenit tot mai preocupate de costuri, iar scăderea prețurilor reprezintă un avantaj pentru programele de sănătate publică. În acest caz, investițiile executivelor au devenit o amenințare pentru fabrica din Kundl, Austria, singura care se mai ocupă de producția de penicilină integral.
Comenzile care să asigure necesarul de aproximativ 1,5 miliarde de doze zilnice sunt înregistrate majoritar în China, iar mai mulți producători europeni și-au mutat deja fabricile pe continentul vecin.
Ponderea Chinei în importurile Uniunii Europene de peniciline și derivați s-a dublat în doar șase ani, arată datele transmise de Eurostat. De la 44%, cât era în 2019, la 86%, anul trecut.
Pandemia de COVID-19, punctul zeroStatele au conștientizat dependența crescută de importurile de medicamente din Asia abia după ce pandemia de COVID-19 s-a instalat în Europa. În 2022, când stocurile de amoxicilină din Europa au început să fie pe terminate din cauza infecțiilor respiratorii, UE a tras un semnal de alarmă.
La un an distanță, Comisia Europeană a aprobat o finanțare de 28,3 milioane de euro pentru fabrica Kundl. Mai apoi, a urmat o creștere a capacității de producție la 20%.
Ministrul de Externe, Dan Neculăescu, a avut miercuri o convorbire telefonică cu omologul său din Republica Moldova, Mihai Popșoi, căruia i-a transmis că sprijinul României pentru integrarea europeană a Chișinăului rămâne ferm.
„Am avut astăzi o convorbire telefonică cu omologul meu din Republica Moldova, Mihai Popșoi. L-am reasigurat că sprijinul României pentru parcursul european al Chișinăului rămâne ferm, în spiritul Parteneriatului nostru strategic”, a transmis ministrul de Externe într-o postare pe platforma X.
Acesta a precizat că interconectarea și investițiile românești reprezintă priorități pentru România, iar proiectele din aceste domenii vor continua.
„Interconectarea și investițiile românești reprezintă prioritatea noastră și continuăm să avansăm activ pe toate proiectele relevante”, a mai scris ministrul.
Discuții cu ministrul de Externe al Estoniei despre securitatea NATODan Neculăescu a discutat și cu ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, despre consolidarea cooperării în domeniul securității dintre România și Estonia.
Ministrul român a scris că cele două țări acționează împreună pentru apărarea Flancului Estic al NATO, de la Marea Neagră până la Marea Baltică.
„O discuție bună cu Margus Tsahkna despre intensificarea cooperării în domeniul securității între România și Estonia. Acționăm unitar pentru a apăra Flancul Estic al NATO, de la Marea Neagră până la Marea Baltică, bazându-ne pe o coordonare solidă, atât la nivel bilateral, cât și în calitate de aliați și state membre ale UE”, a scris Dan Neculăescu pe X.
Confirmarea a venit miercuri din partea Asociației profesioniste de tenis feminin WTA. Pentru Muchova, aceasta va fi a doua calificare la Turneul Campioanelor. Jucătoarea din Cehia ar fi trebuit să participe și la ediția din 2023, dar s-a retras atunci din cauza unei accidentări.
Două trofee și o finală de Grand Slam în 2026Muchova a avut un sezon foarte bun, cu două titluri câștigate pe suprafețe diferite. Ea s-a impus la turneul WTA 1000 de la Doha, pe hard, și la competiția WTA 500 de la Bad Homburg, disputată pe iarbă.
Jucătoarea din Cehia a mai jucat finala turneului de la Stuttgart, pe zgură, și a ajuns pentru a doua oară în ultimul act al unui turneu de Grand Slam, la Wimbledon.
Cele opt jucătoare calificateLa Indian Wells vor participa, în proba de simplu, Elena Rybakina, Aryna Sabalenka, Mirra Andreeva, Linda Noskova, Coco Gauff, Jessica Pegula, Elina Svitolina și Karolina Muchova.
Turneul se dispută în sistem round-robin, cu două grupe de câte patru jucătoare. Primele două clasate din fiecare grupă avansează în semifinale, iar câștigătoarele se întâlnesc în finală.
Alte două echipe au obținut calificarea la dubluWTA a anunțat și calificarea perechilor Su-Wei Hsieh – Jelena Ostapenko și Ellen Perez – Demi Schuurs în competiția de dublu.
Hsieh și Ostapenko vor participa pentru a doua oară împreună la Turneul Campioanelor, după ce anul trecut au ajuns în semifinale. În 2026, cele două au câștigat turneul WTA 500 de la Brisbane și au jucat finala competiției WTA 1000 de la Doha.
Pentru Perez și Schuurs, aceasta este prima calificare ca echipă. Cele două au disputat finala de la Bad Homburg și au ajuns în semifinale la Adelaide și Stuttgart.
Turneul Campioanelor va avea loc la Indian Wells Tennis Garden, între 8 și 15 noiembrie 2026. Din 2027, turneul se va muta la Charlotte, în Carolina de Nord.
Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa privind bugetul Uniunii Europene pentru 2027, propunând un buget de 194 de miliarde de euro, cu 1,17 miliarde de euro mai mult decât suma prevăzută inițial de Comisia Europeană.
Europarlamentarii cer creșterea finanțării pentru mai multe domenii prioritare, printre care agricultura, cercetarea, educația, sănătatea și protecția civilă. Totodată, Parlamentul European solicită ca rambursarea datoriilor contractate de UE să nu afecteze finanțarea programelor europene esențiale.
Mai mulți bani pentru agricultură și tinerii fermieriPentru agricultură, este propusă o finanțare suplimentară de 85 de milioane de euro. Din această sumă, 20 de milioane de euro ar urma să ajungă la tinerii fermieri.
Potrivit europarlamentarului Dan Motreanu, finanțarea ar acoperi și programele pentru fructe și legume, promovarea produselor agricole și programele destinate școlilor.
În același timp, europarlamentarii propun majorarea cu 85 de milioane de euro a finanțării programului LIFE, dedicat protecției mediului și combaterii schimbărilor climatice.
Fonduri suplimentare pentru educație, sănătate și infrastructurăParlamentul European cere încă 96 de milioane de euro pentru programul Erasmus+, care le permite inclusiv studenților români să studieze la universități din alte state europene.
Pentru infrastructura de transport și energie, europarlamentarii propun o suplimentare de aproximativ 260 de milioane de euro, prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, program al UE care finanțează proiecte de infrastructură ce leagă statele membre.
Programul EU4Health, destinat consolidării sistemelor de sănătate, prevenirii bolilor și îmbunătățirii capacității de răspuns la crize sanitare, ar urma să primească încă 50 de milioane de euro.
În domeniul cercetării și inovării, finanțarea programului Orizont Europa ar urma să crească cu 63 de milioane de euro. Sunt propuse fonduri suplimentare și pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pentru programele europene dedicate competitivității și digitalizării.
Mai mulți bani pentru intervenții în situații de urgențăParlamentul European propune alocarea a încă 80 de milioane de euro pentru Mecanismul de protecție civilă al UE, destinat pregătirii și intervenției în situații de urgență, precum incendii, inundații și alte calamități.
Europarlamentarii cer și mai mulți bani pentru gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și pentru programele de ajutor umanitar.
Republica Moldova urmează să beneficieze de fonduri suplimentare prin Facilitatea pentru reformă și creștere, instrument european destinat susținerii reformelor și dezvoltării economice.
Parlamentul European și Consiliul UE, în dezacord asupra bugetuluiRezoluția prin care Parlamentul European își stabilește poziția asupra bugetului UE pentru 2027 a fost adoptată cu 400 de voturi pentru, 189 împotrivă și 84 de abțineri.
Bugetul pentru 2027 urmează să fie negociat între reprezentanții Parlamentului European și cei ai Consiliului UE, care a adoptat propria poziție în septembrie. Consiliul UE, care reprezintă guvernele statelor membre, a propus reducerea cu aproximativ un miliard de euro a sumelor prevăzute în proiectul inițial al Comisiei Europene.
Prima rundă de negocieri este programată pentru 3 noiembrie. Cele două instituții urmăresc să ajungă la un acord până la sfârșitul anului 2026.
Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, fostul ministru al Finanțelor afirmă că diferența ar ajunge la aproximativ 37 de miliarde de lei în primul semestru din 2026.
Potrivit lui Adrian Câciu, datele Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 indică un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,2% din PIB-ul trimestrial pentru România, comparativ cu 3,5% la nivelul Uniunii Europene și 3,3% în zona euro. Deputatul PSD afirmă că România înregistrează astfel cel mai mare deficit trimestrial ajustat sezonier dintre statele membre pentru care sunt publicate date.
Câciu atrage atenția și asupra valorilor neajustate sezonier, pe care le estimează la 7,4% din PIB-ul trimestrial în primul trimestru și 7,8% în al doilea trimestru din 2026.
Adrian Câciu cere explicații privind diferența dintre deficitul cash și deficitul ESADeputatul PSD susține că, pe baza datelor Eurostat, deficitul ESA cumulat în primul semestru ar putea ajunge la aproximativ 3,8% din PIB-ul anual estimat. Prin comparație, acesta indică un deficit cash de aproximativ 2% din PIB și reclamă o diferență de 1,8 puncte procentuale, pe care o echivalează cu circa 37 de miliarde de lei.
„Cum explică Ministerul Finanțelor diferența dintre deficitul cash de aproximativ 2% din PIB și deficitul ESA semestrial estimat la 3,8%?”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.
Fostul ministru al Finanțelor solicită publicarea unei reconcilieri între cele două metode de calcul, inclusiv a informațiilor privind obligațiile bugetare înregistrate, dar încă neachitate.
„Pentru că o factură neplătită nu înseamnă o cheltuială care a dispărut”, a afirmat deputatul PSD.
Ce diferență există între deficitul cash și deficitul ESADeficitul cash este calculat pe baza încasărilor și plăților efective ale statului. În schimb, metodologia ESA, utilizată la nivelul Uniunii Europene pentru compararea situației bugetare a statelor membre, se bazează pe principiul contabilității de angajamente, potrivit căruia veniturile și cheltuielile sunt înregistrate atunci când apare dreptul de încasare sau obligația de plată, nu doar în momentul în care banii sunt încasați ori plătiți.
Din acest motiv, cele două valori pot fi diferite. Totuși, diferența dintre ele nu reprezintă automat valoarea facturilor neachitate, iar estimarea prezentată de Adrian Câciu nu demonstrează, prin ea însăși, că există obligații restante în valoare de 37 de miliarde de lei.
Deputatul PSD susține că datele Eurostat impun clarificarea situației și avertizează că deficitul bugetar calculat pe baza plăților efective ar putea să nu reflecte integral obligațiile asumate de stat.
Cifrele și interpretarea prezentate de Adrian Câciu reprezintă afirmațiile acestuia din postarea publicată pe Facebook. Valoarea de 37 de miliarde de lei și estimarea deficitului ESA cumulat de 3,8% din PIB-ul anual trebuie diferențiate de indicatorii publicați direct de Eurostat.
Premierul Luca Niculescu a participat, miercuri, la ceremonia de predare-primire a mandatului de ministru al Afacerilor Externe de către Dan Neculăescu. Șeful Executivului i-a mulțumit fostei ministre Oana Țoiu pentru colaborare și i-a urat succes noului ministru, pe care l-a descris drept un diplomat de carieră cu experiență în dosarele strategice și de securitate ale României.
Niculescu a descris revenirea la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), de această dată în calitate de premier, drept un moment cu o încărcătură emoțională aparte, având în vedere că a lucrat anterior în instituție ca ambasador și apoi ca secretar de stat pentru aderarea la OCDE.
„Pentru mine, MAE nu este doar o instituție fundamentală a statului, ci și locul în care am lucrat ani de zile, ca ambasador și apoi ca secretar de stat pentru aderarea la OCDE”, a transmis Niculescu, pe Facebook.
Premierul a vorbit și despre activitatea diplomaților și experților din minister, inclusiv a celor implicați în dosarul aderării la OCDE și în alte dosare politice și de securitate.
„Știu din proprie experiență câtă muncă, câtă răbdare și câtă discreție se află în spatele fiecărui succes diplomatic. Și cred că oamenii aceștia merită mai multă recunoaștere decât primesc de obicei”, a precizat acesta.
Niculescu: România trebuie să treacă la diplomația proiectelorPremierul a anunțat că a discutat cu noul ministru de Externe, Dan Neculăescu, despre direcțiile pe care România trebuie să le urmeze în politica externă.
„După aproape două decenii în Uniunea Europeană, România trebuie să treacă definitiv de la diplomația participării la diplomația proiectelor. Politica externă trebuie să producă rezultate concrete pentru economia românească: investiții atrase, exportatori sprijiniți și noi oportunități pentru companiile românești”, a afirmat Niculescu.
Șeful Executivului a subliniat că România trebuie să rămână predictibilă în relațiile externe, dar și să își apere ferm interesele strategice.
„Trebuie să fim predictibili, dar și fermi în apărarea intereselor noastre strategice, de la securitatea Mării Negre până la negocierile pentru resurse financiare de la Bruxelles”, a adăugat premierul.
Digitalizarea serviciilor consulare și programe pentru românii care vor să revină în țarăO altă direcție anunțată de Niculescu vizează consolidarea relației cu românii din străinătate, inclusiv prin modernizarea serviciilor consulare și dezvoltarea unor programe de finanțare.
„Nu în ultimul rând, este nevoie de o reconectare cu românii din afara granițelor, prin digitalizarea serviciilor consulare, dar și prin programe de finanțare care să îi încurajeze pe cei care își doresc să revină acasă”, a transmis premierul.
Niculescu și-a exprimat, în încheiere, încrederea că echipa MAE, condusă de Dan Neculăescu, va reprezenta România „cu rigoare, energie și viziune”.
