În premieră pentru piața locală, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a depășit pragul de 3 miliarde de euro în mai multe luni ale anului 2025, potrivit datelor Băncii Naționale a României, citate de analiștii Ziarului Financiar.
Românii au cumpărat masiv valutăÎn luna mai, românii au schimbat cele mai mari sume de lei în valută din ultimii ani. Nivelul ridicat a fost pus pe seama crizei politice și a incertitudinilor legate de alegerile prezidențiale, care au pus presiune pe cursul de schimb.
Schimburile valutare au crescut din nou spre finalul anului. În decembrie, tranzacțiile zilnice au depășit 3,4 miliarde de euro, foarte aproape de recordul din primăvară.
Valori ridicate au fost consemnate și în alte luni ale anului. În aprilie, volumul mediu zilnic s-a situat la 3,2 miliarde de euro, în iulie la 2,8 miliarde de euro, iar în martie și octombrie la aproximativ 2,7 miliarde de euro. În luna noiembrie, schimburile zilnice au coborât la 2,6 miliarde de euro.
Diferențe mari față de criza din 2008–2009La polul opus, cele mai mici sume tranzacționate au fost raportate în iunie, cu aproximativ 2,2 miliarde de euro, precum și în ianuarie și august, când tranzacțiile zilnice s-au situat în jurul nivelului de 2,3 miliarde de euro.
Comparativ cu perioadele de criză din trecut, creșterea este semnificativă. În anii 2008-2009, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor valutare se situa, în general, între 1 și 2 miliarde de euro. Doar ocazional era atins un vârf de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Ce urmează în 2026Creșterea puternică a tranzacțiilor din 2025 a fost însoțită și de tensiuni pe cursul de schimb. În primăvară, euro a depășit pragul psihologic de 5 lei, iar la începutul lunii mai a urcat până la un maxim istoric de peste 5,12 lei/euro. Ulterior, piața s-a stabilizat parțial, iar la finalul anului 2025 cursul de schimb era cu aproximativ 2,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2024.
Pentru 2026, prognozele majorității băncilor indică un curs relativ stabil, sub nivelul de 5,2 lei/euro. Totuși, riscurile rămân ridicate, în principal din cauza deficitelor mari și a tensiunilor politice interne și externe.
Într-o postare pe rețelele sociale, Orbán a afirmat că lideri politici ucraineni, „inclusiv președintele”, au făcut declarații considerate de el ofensatoare și amenințătoare la adresa Ungariei și a guvernului său. Premierul nu a precizat însă la ce afirmații se referă concret. Potrivit acestuia, serviciile de securitate națională au evaluat situația și au concluzionat că ar fi vorba despre acțiuni coordonate pentru influențarea scrutinului, arată Euronews.
Aceste declarații vin pe fondul intensificării, în ultimul an, a retoricii anti-Ucraina promovate de executivul de la Budapesta. Orbán, aflat la conducere de 16 ani, se confruntă cu cea mai strânsă competiție electorală de până acum. Partidul său Fidesz este devansat în sondaje de opoziție. Fără a prezenta dovezi, premierul l-a acuzat pe adversarul său principal, Péter Magyar, că ar fi convenit cu Kievul răsturnarea guvernului și instalarea unei administrații pro-occidentale.
Ungaria s-a opus constant asistenței financiare și militare acordate Ucrainei de către Uniunea Europeană. De asemenea a anunțat că va bloca orice inițiativă privind aderarea acesteia la blocul comunitar. La începutul lunii, autoritățile au lansat o „petiție națională” prin care solicită cetățenilor să respingă continuarea sprijinului european pentru Kiev.
Săptămâna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski l-a criticat dur pe Orbán. L-a acuzat că „beneficiază de fonduri europene, dar subminează interesele Europei”. Schimbul de replici are loc într-un moment tensionat în regiune. Situația este marcată de conflictul din Ucraina și de divergențe tot mai mari în interiorul Uniunii Europene cu privire la relațiile cu Rusia și ajutorul acordat Kievului.
Anta va plăti 35 de euro pe acțiune pentru pachetul de 29,06% deținut de Artemis, compania de investiții a familiei Pinault, care are în portofoliu și o participație de control în grupul de lux Kering, informează Financial Times.
Vânzarea vine în timp ce Puma încearcă să își redreseze afacerea, după ce a pierdut teren în fața rivalilor tradiționali Nike și Adidas și se confruntă cu presiunea unor noi competitori, precum New Balance, On și Hoka.
Grupul german a anunțat anul trecut că va elimina 900 de posturi până la finalul lui 2026, în cadrul unei restructurări menite să readucă firma pe creștere până în 2027.
În urma tranzacției, Anta va deveni cel mai mare acționar al Puma, potrivit unui raport transmis marți bursei din Hong Kong.
Compania cu sediul în China a precizat că achiziția pachetului minoritar reprezintă un pas important în aplicarea strategiei sale de „concentrare pe un singur nucleu, portofoliu multibrand și globalizare”.
„Astăzi am fost în Biroul Oval cu președintele. A vorbit cu premierul Carney, care a revenit foarte agresiv asupra unora dintre remarcile nefericite pe care le-a făcut la Davos”, a spus Bessent într-un interviu la postul Fox News, potrivit Reuters.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, premierul canadian a fost aplaudat după un discurs în care a îndemnat statele să accepte sfârșitul unei ordini globale bazate pe reguli.
După discurs, Trump a retras invitația Canadei de a face parte din așa-numitul„Consiliu pentru Pace”, o inițiativă despre care președintele american spune că urmărește soluționarea conflictelor globale.
De asemenea, Trump a amenințat sâmbătă că va impune tarife de 100% asupra bunurilor canadiene dacă Ottawa va merge mai departe cu un acord comercial cu China. Premierul canadian a călătorit luna aceasta în China pentru a reseta relațiile tensionate dintre cele două țări.
În discursul de la Davos, Carney nu l-a menționat direct pe Trump sau Statele Unite, însă a avertizat că „puterile de mijloc” trebuie să acționeze împreună „pentru că dacă nu ești la masă, ești în meniu”, a spus el.
„Desigur, Canada depinde de SUA”, a spus Bessent în interviul său.
Bessent a spus luni că „ar fi un dezastru pentru Canada” dacă Trump ar impune noi tarife asupra bunurilor canadiene.
Într-un eseu publicat luni, Amodei descrie riscurile care ar putea apărea dacă inteligența artificială se dezvoltă fără suficiente măsuri de control, de la pierderi masive de locuri de muncă până la bioterorism, relatează Financial Times.
Avertisment privind riscurile AI„Omenirea este pe punctul de a primi o putere aproape de neimaginat și este profund neclar dacă sistemele noastre sociale, politice și tehnologice au maturitatea necesară pentru a o folosi”, a scris Amodei.
Eseul reprezintă un avertisment dur venit din partea unuia dintre cei mai influenți antreprenori din industria AI, potrivit căruia măsurile de siguranță din jurul inteligenței artificiale sunt insuficiente.
Amodei prezintă riscurile care ar putea apărea odată cu apariția a ceea ce el numește sisteme „AI puternice”, care ar fi „mult mai capabile decât orice laureat al Premiului Nobel”, și pe care le consideră probabile în următorii „câțiva ani”.
Printre riscurile menționate de CEO-ul Anthropic se numără posibilitatea ca indivizi să dezvolte arme biologice capabile să ucidă milioane de oameni sau, „în cel mai rău caz, chiar să distrugă toată viața de pe Pământ”.
„Un individ instabil, singuratic, care poate comite un atac armat într-o școală, dar probabil nu poate construi o armă nucleară sau declanșa o pandemie… va fi ridicat acum la nivelul de competență al unui virusolog cu doctorat”, a scris Amodei.
El atrage atenția și asupra posibilității ca inteligența artificială să „scape de sub control și să domine omenirea” sau să consolideze regimuri autoritare, conducând la „o dictatură totalitară globală”.
Amodei, a cărui companie Anthropic este principalul rival al OpenAI, dezvoltatorul ChatGPT, s-a aflat în conflict cu David Sacks, responsabilul administrației președintelui Donald Trump, în privința direcției reglementării în SUA.
Impactul economic al inteligenței artificialeÎn eseu, Amodei avertizează asupra unor pierderi masive de locuri de muncă și asupra unei „concentrări a puterii economice” și a bogăției în Silicon Valley, ca efect al inteligenței artificiale.
„Aceasta este capcana: AI este atât de puternică, o miză atât de strălucitoare, încât este extrem de dificil pentru civilizația umană să impună orice fel de constrângeri”, a adăugat el.
Dario Amodei s-a numărat printre primii angajați ai OpenAI, însă a părăsit compania în 2020 pentru a co-fonda Anthropic, după neînțelegeri cu Sam Altman legate de direcția de dezvoltare și măsurile de siguranță ale inteligenței artificiale.
Agenții federali vor începe să părăsească Minneapolis de marți. Printre cei care pleacă se află și Gregory Bovino, comandant al Patrulei de Frontieră a Statelor Unite, asociat cu operațiunea federală de imigrație desfășurată în Minnesota în ultimele săptămâni, relatează CNN și BBC.
Decizia vine pe fondul protestelor și al presiunii publice tot mai mari, după ce doi cetățeni americani au fost uciși în incidente în care au fost implicați agenți federali în timpul unor intervenții legate de aplicarea legislației în domeniul imigrației.
Primarul orașului Minneapolis, Jacob Frey, a declarat luni că „unii agenți federali” vor părăsi orașul, după o convorbire telefonică avută cu președintele Donald Trump.
„Am subliniat cât de mult a beneficiat Minneapolis de pe urma comunităților de imigranți. Președintele a fost de acord că situația actuală nu poate continua”, a transmis Frey.
Convorbirea telefonică a avut loc după ce Alex Pretti a fost împușcat mortal de un ofițer federal, sâmbătă, la Minneapolis.
Moartea lui Pretti a amplificat tensiunile în Minneapolis, un oraș deja în alertă după ce o altă cetățeană americană, Renee Good, a fost împușcată mortal de ofițeri de imigrație pe 7 ianuarie.
„Paris Saint-Germain are plăcerea să anunțe semnarea lui Dro Fernandez”, au transmis campionii din Ligue 1 într-un comunicat.
„Mijlocașul spaniol în vârstă de 18 ani, care va purta numărul 27, a semnat un contract valabil până în 2030”, a precizat PSG.
Vezi această postare pe Instagram
O postare distribuită de Paris Saint-Germain (@psg)
PSG nu a precizat suma plătită, însă presa spaniolă a relatat că parizienii au achitat puțin peste clauza de reziliere de șase milioane de euro, indicând o sumă de 8,2 milioane de euro.
Pedro Fernández Sarmiento, poreclit „Dro”, originar din Galicia, în nord-vestul Spaniei, a ajuns la academia La Masia în 2022. La nivelul primei echipe a Barcelonei a bifat opt meciuri.
„După aproape patru sezoane de neuitat, astăzi trebuie să iau una dintre cele mai dificile decizii din viața mea: să-mi iau rămas-bun de la clubul care mi-a fost casă în ultimii ani”, a scris Dro pe Instagram.
La începutul lunii ianuarie, antrenorul Barcelonei, Hansi Flick, s-a declarat dezamăgit de decizia lui Dro de a pleca, tehnicianul german subliniind că dacă cineva vrea să joace la Barca, trebuie să o facă „100% cu toată inima” și să „trăiască pentru aceste culori”.
„Mesajul meu încă de anul trecut a fost să aliniem aprobarea pachetului de relansare cu bugetul, pentru că atunci când ai proiecția bugetară știi exact ce resurse sunt și să le adoptăm împreună”, a spus Nazare la Antena 3 CNN.
Ministrul a precizat că pachetul a fost elaborat împreună cu „specialiști din toate partidele” și are două componente.
„Are o componentă legată de diversificarea schemelor de sprijin pentru companii. Cu prioritate, acolo unde balanța noastră comercială suferă, nu peste tot, cu prioritate în zone strategice, cum sunt resursele minerale, inteligența artificială, cercetarea, dezvoltarea, inclusiv zona de apărare, pentru toate tipurile de companii. Inclusiv pentru proiecte strategice mari, pentru care trebuie să avem instrumente pentru a le atrage”, a explicat Nazare.
El a subliniat că România trebuie să poată reacționa rapid în competiția regională pentru investiții majore.
„În momentul când avem o investiție mare care vrea să vină în România, trebuie să avem un mix de măsuri, de facilități pe care le putem oferi, pentru că aici suntem într-o competiție cu toți vecinii noștri. Trebuie să reacționăm foarte rapid și să avem și instrumentele. Le vom avea”, a adăugat ministrul.
Măsuri fiscale pentru microîntreprinderiA doua componentă a pachetului se referă la măsuri fiscale și de simplificare, inclusiv pentru microîntreprinderi.
„Și, pe de altă parte, măsuri fiscale, inclusiv măsuri de simplificare, chiar și pentru microîntreprinderi, în care să le facem viața mai ușoară”, a declarat Nazare.
Ministrul a amintit că, prin ordonanța adoptată la finalul anului trecut, a fost introdusă o cotă unică de impozitare de 1% pentru microîntreprinderi.
De asemenea, ministrul Finanțelor a vorbit despre extinderea termenului pentru angajarea unicului angajat, de la 30 la 90 de zile, clarificarea modului „în care este calculat concediul medical al acelui unic angajat”, posibilitatea revenirii la statutul de microîntreprindere pentru firmele care au trecut temporar peste plafonul de 100.000 de euro, precum și acordarea de bonificații pentru contribuabilii care își achită la timp obligațiile fiscale și depun la termen situațiile financiare.
„Legislativul Coreei de Sud nu își respectă acordul cu Statele Unite”, a scris Trump pe platforma Truth Social.
„Pentru că legislativul coreean nu a adoptat Acordul nostru Comercial Istoric, lucru care ține de prerogativele sale, dispun majorarea tarifelor sud-coreene pentru automobile, lemn, produse farmaceutice și toate celelalte tarife reciproce, de la 15% la 25%”, a transmis liderul de la Casa Albă, potrivit Reuters.
Deocamdată nu este clar când va intra în vigoare majorarea tarifelor.
În al doilea său mandat, Trump a folosit în repetate rânduri tarifele ca instrument de politică externă. Economiștii au criticat această strategie, iar legalitatea ei este analizată și într-un caz aflat pe rolul Curții Supreme a SUA.
„Avem o mare armadă lângă Iran”, a spus Trump într-un interviu acordat Axios.
Liderul de la Casa Albă a declarat că Teheranul vrea să ajungă la un acord.
„Vor să facă un acord. Știu asta. Au sunat în numeroase rânduri. Vor să vorbească”, a precizat Trump.
Declarațiile vin în contextul în care Trump a fost aproape, la începutul lunii, de a ordona lovituri asupra unor ținte ale regimului iranian, după reprimarea violentă a protestelor. Decizia a fost amânată, însă oficiali de la Casa Albă spun că opțiunea militară rămâne pe masă.
Potrivit surselor Axios, Trump nu a luat încă o decizie finală și urmează să aibă noi consultări în această săptămână.
Între timp, armata americană își consolidează prezența în regiune, inclusiv prin desfășurarea portavionului USS Abraham Lincoln.
Oficialii americani spun că un eventual acord ar presupune eliminarea uraniului îmbogățit din Iran, limitarea programului de rachete cu rază lungă de acțiune, renunțarea la sprijinul pentru grupările aliate din regiune și interzicerea îmbogățirii uraniului pe teritoriul iranian.
