Această declarație a venit în contextul în care, anterior, Trump l-a acuzat pe Zelenski că subminează negocierile de pace, după ce liderul ucrainean a respins ideea recunoașterii anexării Crimeei de către Rusia. Pe 22 aprilie, Zelenski a reafirmat poziția Ucrainei, respingând propunerea vehiculată în presa americană și subliniind: „Nu avem ce discuta aici. Este împotriva constituției noastre.” Zelenski a avertizat că orice discuție despre cedarea Crimeei ar muta negocierile într-un cadru impus de Kremlin și ar favoriza strategia președintelui rus Vladimir Putin, scrie The Kyiv Independent.
Constituția Ucrainei interzice orice concesie teritorială, inclusiv despre CrimeeaConform articolului 2 din Constituția Ucrainei, suveranitatea „se extinde asupra întregului teritoriu” și este „indivizibilă și inviolabilă”. Orice schimbare a granițelor trebuie decisă printr-un referendum național, aprobat de Parlamentul ucrainean, ceea ce face imposibilă, din punct de vedere legal, cedarea Crimeei fără consultarea populației.
Trump își exprimă frustrarea față de stagnarea negocierilor și atacurile RusieiÎn același timp, Donald Trump a exprimat frustrare față de Rusia, cerându-i lui Vladimir Putin să oprească atacurile și să finalizeze un acord de pace intermediat de SUA. „Vreau să înceteze focul, să se așeze la masa negocierilor și să semneze acordul”, a spus Trump reporterilor, exprimându-și impaciența față de blocajele din discuțiile de pace.
Declarațiile lui Trump au fost făcute la scurt timp după cel mai mortal atac al Rusiei asupra Kievului din ultimele nouă luni, atac care a ucis 12 persoane și a rănit 90, inclusiv șase copii. „Am fost foarte dezamăgit că au zburat din nou rachete trase de Rusia,” a adăugat Trump.
Articolul Donald Trump susține că Volodimir Zelenski ar fi dispus să cedeze Crimeea Rusiei într-un posibil acord de pace apare prima dată în Mediafax.
Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundat cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
Industrie prelucrătoareÎn cadrul anchetei de conjunctură din luna aprilie 2025, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +12%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +23%).
ConstrucţiiPotrivit estimărilor din luna aprilie 2025, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +26%). Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural +36%).
Comerţ cu amănuntulÎn sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creștere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +13%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +20%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +8%). Managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +36%).
ServiciiConform estimărilor din luna aprilie 2025, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +8%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +18%).
Articolul INS: Tendințele economice pentru perioada aprilie – iunie 2025 apare prima dată în Mediafax.
Ca urmare a unui apel la 112, echipa pirotehnică din cadrul ISU Neamț a intervenit în comuna Sagna pentru asanarea unui element de muniție descoperit pe un teren agricol.
Un bărbat de 38 de ani a descoperit o bombă de aruncător de calibru 60 mm în timp ce efectua lucrări agricole de sezon.
Ajunși la locul indicat, pirotehnicienii au verificat zona în care a fost găsită bomba și nu au mai identificat alte elemente de muniție.
Bomba, ce provine din Al Doilea Război Mondial, a fost ridicată, transportată și depozitată în condiții de siguranță într-un depozit special amenajat pentru a fi ulterior distrusă, informează ISU Neamț.
Articolul Bombă din al Doilea Război Mondial găsită pe un teren agricol din Neamț apare prima dată în Mediafax.
În urma administrării probatoriului, tânăra de 19 ani a fost reţinută de poliţişti din Bacău pentru 24 de ore şi introdusă în arestul IPJ Bacău.
Cercetările sunt continuate în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
Surse judiciare au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că bebeluşul nu ar fi fost răpit, ci luat din maternitate cu acordul mamei, care ar fi avut o înţelegere cu tânăra de 19 ani. Mama urma să primească o sumă de bani pentru a-i da tinerei unul dintre băieţii gemeni născuţi miercuri.
Bebeluşul dispărut duminică din maternitatea din Bacău a fost găsit, după 9 ore, în locuinţa unei tinere de 19 ani, din municipiu.
În urma amplelor activităţi investigative desfăşurate de poliţiştii băcăuani, copilul furat din maternitate a fost identificat de poliţişti în municipiul Bacău, la locuinţa unei tinere de 19 ani.
În acest moment bebeluşul este în afara oricărui pericol, fiind transportat la spital, informează Poliţia Bacău.
Tânăra de 19 ani se află în custodia poliţiştilor.
Cercetările continuă în vederea clarificării tuturor aspectelor.
Un bebeluş a dispărut, duminică, din Maternitatea din Bacău. Mama a fost cea care a sesizat că unul dintre gemenii pe care i-a născut miercuri lipseşte.
Poliţiştii Secţiei 1 Poliţie Bacău au fost sesizaţi, duminică, în jurul orei 15.10, de către personalul medical al unui spital din municipiu despre faptul că, din secţia de maternitate, a dispărut un nou-născut.
„Poliţiştii deplasaţi la faţa locului au identificat mama copilului, o femeie de 33 de ani, din comuna Valea Seacă. Aceasta a născut gemeni la data de 23 aprilie a.c., iar astăzi, în jurul orei 14:45, când s-a dus în salon să îi alăpteze, a observat că unul dintre copii lipseşte”, transmite Poliţia Bacău.
Cazul a fost preluat de poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale şi ai Biroului de Investigaţii Criminale Bacău, care desfăşoară activităţi sub coordonarea Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul IGPR pentru identificarea copilului şi clarificarea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul.
Articolul Bebeluşul răpit din maternitatea din Bacău a fost, de fapt, vândut de mamă apare prima dată în Mediafax.
După atacul din 22 aprilie, soldat cu 26 de morţi, India a identificat doi dintre cei trei militanţi suspectaţi ca fiind pakistanezi, deşi Islamabadul a negat orice rol şi a solicitat o anchetă neutră.
Atacul a provocat indignare şi durere în India, precum şi apeluri la măsuri împotriva Pakistanului, pe care New Delhi îl acuză că finanţează şi încurajează terorismul în Kashmir, o regiune pe care ambele naţiuni o revendică şi pentru care au purtat două războaie.
Naţiunile înarmate nuclear au declanşat o serie de măsuri una împotriva celeilalte, India punând în aşteptare Tratatul critic privind apele Indus şi Pakistanul închizându-şi spaţiul aerian pentru companiile aeriene indiene.
Armata indiană a declarat că a răspuns la focuri de armă de calibru mic „neprovocate” de la mai multe posturi ale armatei pakistaneze în jurul miezului nopţii de duminică, de-a lungul frontierei de facto de 740 km care separă zonele indiană şi pakistaneză din Kashmir. Aceasta nu a oferit detalii suplimentare şi nu a raportat nicio victimă.
Articolul India şi Pakistan, schimb de focuri peste graniţa din Kashmir pentru a patra noapte la rând apare prima dată în Mediafax.
Deputatul slovac Peter Kotlár, ortoped și fost responsabil pentru revizuirea achizițiilor de vaccinuri și teste în perioada pandemiei, a provocat controverse majore promovând teorii ale conspirației despre vaccinurile ARNm. În loc să realizeze o analiză a cheltuielilor publice, Kotlár a folosit funcția pentru a susține afirmații nefondate conform cărora vaccinurile ARNm „determină organismul uman să producă toxine”.
Raportul, comandat de Kotlár și realizat de laboratorul ceh condus de cunoscuta teoreticiană a conspirațiilor Soňa Peková, nu a fost făcut public, scrie Euractiv. Totuși, informațiile disponibile arată că se afirmă transformarea persoanelor vaccinate în „organisme modificate genetic”, similar porumbului modificat genetic, compromițând astfel „fondul genetic slovac”.
Reacțiile publice și sprijinul politic pentru promovarea teoriilor conspirației despre vaccinurile ARNmPromovarea teoriilor conspirației despre vaccinurile ARNm de către Peter Kotlár a stârnit reacții negative din partea medicilor, a opoziției politice și chiar a unor membri ai coaliției de guvernare. Medicii și experții slovaci au respins vehement aceste afirmații, catalogându-le ca fiind în flagrantă contradicție cu datele științifice actuale.
În ciuda criticilor, premierul Robert Fico, cunoscut pentru scepticismul său față de vaccinare, a continuat să-l susțină pe Kotlár. Sub presiunea acestuia, Fico a recunoscut oficial raportul controversat și a însărcinat Academia Slovacă de Științe să revizuiască concluziile prezentate. Această decizie, de natură mai degrabă politică decât științifică, pare să fie un compromis menit să mențină stabilitatea fragilei coaliții de guvernare.
Impactul politic al promovării teoriilor conspirației despre vaccinurile ARNm în SlovaciaControversa legată de vaccinurile ARNm în Slovacia, alimentată de Kotlár și sprijinită de Fico, se desfășoară pe fondul obligației contractuale a Slovaciei de a primi aproape 300.000 de doze de vaccin în valoare de peste 5 milioane de euro până în 2026.
Sub guvernul anterior, Kotlár a reușit deja să izoleze Bratislava pe scena internațională, militând împotriva actualizării Regulamentului Sanitar Internațional al Organizației Mondiale a Sănătății. Eforturile sale au fost lăudate de Robert F. Kennedy Jr., figura proeminentă a mișcării antivaccinare americane, actual secretar al Sănătății în SUA, care le-a adresat o scrisoare de felicitare atât lui Fico, cât și lui Kotlár.
Articolul Robert Fico oprește campania de vaccinare anti-COVID-19 în Slovacia, sub presiunea unui deputat anti-ARNm apare prima dată în Mediafax.
Declarația survine în contextul în care comandantul interimar al Brigăzii 810 ruse i-a raportat președintelui Vladimir Putin că trupele ucrainene din regiune vor fi „distruse în curând”, potrivit RIA Novosti, contrazicând anterior afirmațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. De partea cealaltă, președintele ucrainean Volodimir Zelensky a susținut că luptele continuă în regiunea Kursk.
Confirmarea implicării Coreei de Nord în regiunea Kursk vine după incursiunea ucraineană surpriză din august 2024, care a marcat prima invazie la scară largă pe teritoriul rus de la cel de-al Doilea Război Mondial. Ucraina încerca astfel să saboteze ofensiva rusă din regiunea Sumî și să sprijine trupele sale din Donetsk.
În martie 2025, Rusia a demarat o amplă campanie de recucerire a regiunii Kursk, determinând Ucraina să se retragă din zonele ocupate, inclusiv orașul Sudzha. Cu toate acestea, forțele ucrainene mențin încă poziții limitate în satele Oleshnya și Gornal, aproape de granița cu Ucraina, potrivit serviciului ucrainean DeepState.
The Kyiv Independent scrie că desfășurarea trupelor nord-coreene în regiunea Kursk a fost autorizată de Kim Jong-un în baza tratatului de parteneriat strategic cuprinzător semnat în 2024 cu Vladimir Putin. Comisia militară centrală a Partidului Muncitorilor a subliniat că trupele nord-coreene consideră teritoriul rus ca fiind propriul lor teritoriu, demonstrând astfel forța alianței bilaterale.
Kim Jong-un i-a lăudat pe soldații nord-coreeni, numindu-i „eroi și reprezentanți ai onoarei patriei”, în timp ce Coreea de Nord a reiterat că este „o onoare” să fie aliată cu „un stat atât de puternic precum Federația Rusă”.
Oficialii ucraineni estimează că aproximativ 11.000 de soldați nord-coreeni, inclusiv 3.000 de întăriri, au fost desfășurați pentru a compensa pierderile suferite. Deși inițial au avut dificultăți din cauza lipsei de vehicule blindate și a experienței în războiul cu drone, aceștia s-ar fi adaptat rapid la condițiile de luptă.
În data de 26 aprilie, Rusia a recunoscut oficial pentru prima dată prezența forțelor nord-coreene pe frontul din Kursk, confirmând astfel alianța militară consolidată între Moscova și Phenian.
Articolul Confirmare oficială. Coreea de Nord a trimis trupe în Kursk pentru a sprijini Rusia apare prima dată în Mediafax.
Preşedintele republican Donald Trump a ordonat luna trecută intensificarea loviturilor americane asupra Yemenului, administraţia sa afirmând că va continua să atace rebelii houthi susţinuţi de Iran până când aceştia vor înceta să mai atace transportul maritim din Marea Roşie.
Recentele lovituri americane au ucis zeci de persoane, inclusiv 74 la un terminal petrolier la mijlocul lunii aprilie, în ceea ce a fost cel mai mortal atac în Yemen sub Trump până în prezent, potrivit Ministerului Sănătăţii condus de houthi.
Apărătorii drepturilor şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la uciderea civililor, iar trei senatori democraţi, inclusiv senatorul Chris Van Hollen, i-au scris joi şefului Pentagonului, Pete Hegseth, cerându-i să dea socoteală pentru pierderea de vieţi omeneşti civile. De asemenea, Hegseth a fost criticat pentru utilizarea sistemului de mesagerie neclasificat Signal pentru a discuta despre planurile de atac din Yemen.
„Pentru a păstra securitatea operaţională, am limitat în mod intenţionat divulgarea detaliilor privind operaţiunile noastre în curs sau viitoare. Suntem foarte decişi în abordarea noastră operaţională, dar nu vom dezvălui detalii despre ceea ce am făcut sau ceea ce vom face”, a declarat Comandamentul Central al SUA.
Armata a declarat că a lovit peste 800 de ţinte de la jumătatea lunii martie şi afirmă că a ucis sute de luptători houthi şi numeroşi lideri houthi, precum şi că a distrus instalaţiile grupului militant.Potrivit declaraţiei armatei, loviturile „au distrus mai multe instalaţii de comandă şi control, sisteme de apărare aeriană, instalaţii avansate de fabricare a armelor şi depozite de arme avansate”.
Washingtonul afirmă că loviturile au ca scop reducerea capacităţilor militare şi economice ale Houthi, minimizând în acelaşi timp pagubele produse civililor.
Joi, Washingtonul a declarat că o explozie produsă la 20 aprilie în apropierea unui sit din patrimoniul mondial UNESCO din capitala Yemenului, Sanaa, a fost cauzată de o rachetă Houthi şi nu de o lovitură aeriană americană. Houthi au declarat că mai multe persoane au fost ucise în acel incident şi au respins dezminţirea SUA.
Houthi au preluat controlul asupra unor mari părţi din Yemen în ultimul deceniu.
Articolul Armata SUA declară că va limita divulgarea detaliilor privind loviturile din Yemen apare prima dată în Mediafax.
