Сборщик RSS-лент

„Frumusețea va salva lumea”. Poate că aceste cuvinte ale lui Dostoievski sunt cel mai în stare să ilustreze ceea ce Vasile Bănescu, într-un text postat pe contul său de social media, denumește „copleșitor de frumoasa iconografie bizatină în mozaic a singurei catedrale ortodoxe românești”.

În teologia creștină, actul de sfințire nu este un simplu act ceremonial, ci o transfigurare a materiei, care, începând din momentul sfințirii, este purtătoare de Duh Sfânt.

Această frumusețe văzută, vizibilă cu ochi materiali, care salvează lumea este o fereastră către frumusețea nevăzută, necuprinsă și inexprimabilă în cuvinte omenești.

O frumusețe nevăzută, o promisiune făcută în duh cu toată omenirea, prin Duhul Sfânt.

Vasile Bănescu identifică în actul sfințirii iconografiei catedralei și o dimensiune socială – „agregant social, posibil un animator al conștiinței naționale”:

„Este nu doar pecetluirea spirituală a împlinirii unui vechi proiect al României ca țară europeană, creștină, liberă și suverană (nu absurd suveranistă), proiect în cea mai mare măsură deja împlinit, ci și un eveniment major cu impact nu doar vizual, dar și agregant social și posibil animator al conștiinței noastre naționale”.

„Importanța valorilor simbolice care au rolul de a uni și suda ceea ce, illo tempore, a fost fisurat sau spart este astăzi, din păcate, subestimată în cheia unei înțelegeri precare a sensului nostru personal și comunitar.

Motiv suplimentar de reflecție, în propria minte, în școală și în afara ei, la ceea ce contează și funcționează dincolo de „cele văzute”, dincolo de orizontul pragmatic, de pâine și de circ.

În afara rolului liturgic preeminent al Catedralei, apare viguros rolul ei memorial, împlinit prin necesara și onorabila cinstire a eroilor țării pe verticala „Înălțării Domnului” care ne ridică privirea spre Cer, dar și rolul ei social de spațiu al întâlnirii dezirabile dintre Biserică și Stat în paradigma, încă actuală, a colaborării acestora în registre benefice societății.

O catedrală națională radiază aceste înțelesuri”, scrie Vasile Bănescu.

Biserica este, într-adevăr, un trup comunitar, omogen. Sfințirea iconografiei este, prin urmare, o legătură ce se stabilește între credință și identitatea națională.

Actul chemării Duhului să se coboare nu este un simbol lipsit de sens, este prezența reală a sacrului în comunitate.

„Primindu-l și bucurându-ne de el, avem șansa să descoperim că ceea ce ne salvează, fie și fulgurant, din cenușiul și marasmul cotidianului, este Frumusețea. În creștinism, Frumusețea întrupată.

Neizgonită, ea va rodi în bunătate, atenție morală și cunoaștere a ceea ce contează cu adevărat.

Lucruri fundamentale care răsar și cresc doar în intervalul privilegiat al întâlnirii omului cu Dumnezeu, inițial în spațiul sacru, apoi în prelungirea lui spre cel al unei vieți cu sens”, scrie Vasile Bănescu.

Catherine Connolly, o veterană a scenei politice irlandeze de extremă stânga, este pe cale să devină noua președintă a Irlandei, cu o majoritate zdrobitoare, scrie Reuters.

Rivala sa, Heather Humphreys, și-a recunoscut înfrângerea sâmbătă după-amiază, după ce primele rezultate ale votului au arătat un decalaj insurmontabil între cele două candidate.

Rapoartele observatorilor – neoficiali, dar de obicei de încredere, din centrele de numărare a voturilor – au arătat că Connolly a obținut 64% din voturi după ce au fost numărate două treimi din buletinele de vot.

Secretarul general al Fine Gael, John Carroll, a declarat pentru postul național de televiziune RTE că datele sugerează că Connolly va obține peste 60% din voturi, iar candidata partidului său, fosta ministră Heather Humphreys, va obține probabil un procentaj de peste 20%.

„Se pare că Catherine Connolly va fi aleasă”, a adăugat ministrul învățământului superior, James Lawless, membru al celui de-al doilea partid principal de guvernământ, Fianna Fail.

Rezultatul final va fi probabil anunțat sâmbătă seara.

Sâmbătă, Sybiha a precizat și că o capacitate suficientă de rachete cu rază lungă de acțiune ar permite Ucrainei să priveze Rusia de mijloacele necesare pentru a-și desfășura campania de teroare, notează European Pravda. 

Într-un mesaj pe X publicat sâmbătă, Andrii Sybiha a condamnat ultimul atac aerian rus, care a vizat regiunile Kiev, Dnipro, Harkov, Sumî, afectând infrastructura din energie, căile ferate, dar și locuințele cetățenilor ucraineni.

„Există persoane ucise și rănite. Nimeni în lume nu dorește continuarea acestui război, cu excepția Rusiei”, a spus ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha.

Atacul cu rachete din noaptea de vineri spre sâmbătă s-a soldat cu cel puțin un mort, dar și zele răniți.

„Terorismul rus poate și trebuie oprit. Prin acțiuni colective. Prin sancțiuni mai severe. Prin sprijin energetic mai puternic și capacități de apărare mai solide pentru Ucraina. O capabilitate suficientă cu rază lungă de acțiune (n.r. – rachete) ne va permite să privăm Rusia de mijloacele sale de terorizare, chiar în locurile în care acestea sunt produse și lansate”, a precizat Sybiha.

Oficialul a criticat prezența Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU, în contextul în care Federația Rusă a invadat Ucraina. 

„În mod absurd, această țară prezidează în prezent Consiliul de Securitate al ONU în octombrie 2025, deși însăși prezența sa în CSONU este ilegală”, scris Sybiha.

U-BT a pierdut sâmbătă, scor 87-80, în deplasare la KK Split în runda a patra a Ligii Adriatice, după ce la pauză avea un avans de 11 puncte.

„Este o înfrângere foarte dureroasă pentru noi, cu siguranță. Am jucat foarte bine în prima repriză, dar asta este Liga Adriatică și e o lecție grea pe care trebuie să o învățăm, că nimeni nu ne va oferi victoria, nimeni nu ne va face cadouri, nimeni nu va renunța la luptă. E dezamăgitor că am avut 18 mingi pierdute în repriza a doua, din totalul de 24. Sunt sigur că acesta a fost factorul cheie în înfrângerea de azi. Nu am reușit să aruncăm la coș în 18 posesii din repriza a doua. Asta e situația acum, trebuie să mergem mai departe. Marți ne așteaptă un alt meci greu, la Hamburg, tot în deplasare. Trebuie să învățăm din această experiență, mai ales în privința atitudinii pe care trebuie să o avem. Trebuie să rămânem uniți, pentru că a fost o perioadă lungă în care am jucat multe meciuri departe de casă. Acesta a fost al cincilea meci din șase jucate în deplasare, iar marți va fi al șaselea, dar acesta este programul, nu ne plângem, trebuie doar să fim mai puternici mental și să înțelegem importanța fiecărui moment din joc”, a declarat Mihai Silvășan, antrenorul lui U-BT, citat de site-ul oficial al clubului.

În Liga Adriatică, unde a acumulat până acum două eșecuri și o victorie, U-BT joacă în 1 noiembrie pe teren propriu cu Igokea.

Până atunci, marți, campionii României vor juca în deplasare la Veolia Towers Hamburg, în Eurocup.

Invitat la emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV, ministrul Rogobete a discutat despre infecțiile nosocomiale din spitalele din România, spunând că sunt necesare demersuri pentru ca acestea să fie raportate în timp util, pentru a fi limitate.

„Toată lumea constată: avem infecţii nosocomiale, nu le raportăm, sau nu le raportăm suficient, sau le ascundem. Eu cred că a sosit momentul să acţionăm proactiv pentru a le controla şi pentru a le limita. De ce spun asta? Niciunde în lumea asta nu există spitale unde există activitate chirurgicală –  ATI, bloc operator – unde să nu existe infecţii asociate activităţii medicale. Niciunde pe glob. Important este să le monitorizăm. Important este să le detectăm în timp util”, a subliniat Alexandru Rogobete.

Ministrul le-a cerut, pe această cale, personalului angajat pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), să nu mai poarte bijuterii, verighete sau unghii false, pentru că pot fi transmise bacterii pacienților internați.

„Conform legislaţiei actuale din România, personalul ATI nu are voie să poarte bijuterii, verighete sau unghii false. Am spus asta public. (…) A început şi o grupare interesantă în zona de social media, care este evident împotriva mea şi care se numeşte „Nu renunţăm la verighetă”. Eu spun ferm: „Ba renunţaţi la verighetă sau plecaţi din ATI!”, pentru că acea verighetă poate omorî un om, pentru că e sursă de depozitare şi de transmitere”, a mai spus Rogobete.

Harris a respins sondajele care o plasează ca outsider în cursa pentru candidatul democraților la următoarele alegeri și nu exclude posibilitatea să candideze în 2028, după ce a pierdut în fața lui Donald Trump anul trecut.

În cadrul emisiunii Sunday with Laura Kuenssberg, Harris și-a îndreptat atenția asupra fostului său rival, calificându-l pe Trump drept „tiran” și afirmând că avertismentele pe care le-a făcut despre el în campania electorală s-au dovedit a fi corecte.

În interviu, Harris a luat în considerare perspectiva unei noi candidaturi la Casa Albă, afirmând că nepoatele sale vor vedea „cu siguranță, în timpul vieții lor” o femeie președinte.

Întrebată dacă ea va fi aceea, ea a răspuns „posibil”, confirmând că ia în considerare o nouă candidatură la cea mai înaltă funcție.

Harris a declarat că nu a luat încă o decizie, dar a spus că încă se vede ca având un viitor în politică.

„Nu am terminat”, a spus fosta vicepreședintă. „Mi-am trăit întreaga carieră ca pe o viață dedicată serviciului public și asta mi-a intrat în sânge”.

IPJ Vrancea anunță că accidentul a avut loc pe DN2 E85, în zona localității Garoafa.

Din primele verificări a rezultat că o femeie de 41 de ani care conducea pe direcția Focșani-Adjud nu ar fi păstrat o distanță corespunzătoare în mers față de autoturismul din față și a intrat în acesta.

Ulterior, în accident a fost implicat și un al treilea autovehicul.

În urma impactului, au rezultat trei victime rănite ușor: o femeie de 56 de ani, un bărbat de 56 de ani și conducătoarea auto de 41 de ani. Toate persoanele au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale.

Polițiștii au întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Reprezentanții celor două țări s-au reunit în capitala malaieziană pentru a încerca să găsească un compromis în contextul tensiunilor comerciale care afectează economia globală de mai mulți ani.

„Discuțiile de astăzi s-au încheiat. Ne așteptăm ca acestea să reînceapă duminică dimineața”, a declarat purtătorul de cuvânt, potrivit AFP, fără a oferi detalii despre punctele de dispută sau eventualele acorduri provizorii.

Negocierile coincid cu desfășurarea summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), care va avea loc începând de duminică la Kuala Lumpur.

Donald Trump, aflat într-un turneu regional, urmează să se întâlnească joi cu președintele chinez Xi Jinping, subliniind importanța acestor discuții bilaterale în contextul geopolitic și economic regional.

Cel puțin opt civili au fost uciși și 67 răniți în urma atacurilor rusești lansate asupra mai multor regiuni ale Ucrainei. Rusia a folosit rachete balistice Iskander-M și drone Shahed, vizând infrastructura civilă și energetică.

Cele mai grave lovituri au fost în Herson, unde trei oameni au murit și 29 au fost răniți, dar victime au fost raportate și la Kiev, Dnipropetrovsk, Donețk, Harkiv și Zaporojie. Atacurile au lăsat zeci de mii de locuințe fără curent, în timp ce iarna se apropie.

Kirill Dmitriev, negociatorul economic principal al Rusiei, a declarat că Moscova, Kievul și Washingtonul sunt „aproape de o soluție diplomatică” pentru încheierea războiului.

Afirmația contrazice însă poziția oficială a Kremlinului, care continuă să ceară cedarea întregii regiuni Donețk ca precondiție pentru pace.

Declarațiile lui Dmitriev vin în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, ucigând civili și distrugând infrastructura. În ciuda afirmațiilor despre negocieri, Kremlinul insistă că poziția sa privind frontul actual „nu s-a schimbat”.

Lituania a închis temporar principalele sale aeroporturi și ultimele două puncte de trecere a frontierei cu Belarus, după ce un nou grup de „baloane de contrabandă” a fost lansat de pe teritoriul belarus. Premierul Inga Ruginiene a spus că măsura a fost luată din motive de securitate națională.

Este al treilea incident de acest tip în ultima lună. Autoritățile lituaniene vor analiza eficiența acestor măsuri, în timp ce tensiunile regionale cresc, Belarusul rămânând un aliat apropiat al Moscovei.

Kirill Dmitriev, emisar special al președintelui rus Vladimir Putin pentru investiții și cooperare economică, a declarat sâmbătă că Rusia, Statele Unite ale Americii și Ucraina sunt „aproape de o soluție diplomatică” pentru încheierea războiului declanșat în februarie 2022.

Aflat la Washington pentru discuții cu oficiali americani, Dmitriev a declarat pentru CNN că întâlnirea planificată între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump „nu a fost anulată”, ci doar amânată, urmând să aibă loc „la o dată ulterioară”.

Summitul fusese pus în așteptare marți, după ce Moscova a respins apelurile privind un armistițiu imediat, ceea ce a tensionat negocierile diplomatice. Donald Trump a anunțat atunci că amână întrevederea de la Budapesta din cauza „lipsei de progres” și a „momentului nepotrivit”.

Rusia a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă un nou atac cu rachete balistice asupra Kievului.

Exploziile au avut loc în jurul orei 4 dimineața, iar mai multe incendii au izbucnit pe malul stâng al orașului. Opt persoane au fost rănite, dintre care trei au avut nevoie de spitalizare, potrivit primarului Vitali Kliciko.

Loviturile au provocat pagube clădirilor și vehiculelor din districtele Darnyțki, Desnîansky și Dniprovski, iar o grădiniță a fost avariată.

O stație electrică din regiunea Volgograd a luat foc după un atac cu drone atribuit Ucrainei, a declarat guvernatorul Andrei Bocharov. Incendiul de la substația Balashovskaia a fost stins rapid, dar amploarea pagubelor nu este clară, iar informațiile nu au fost confirmate independent.

Este al doilea atac asupra aceleiași stații în mai puțin de două săptămâni.

„În acest moment și pe sondajele pe care le avem, Daniel (Băluță – n.r.) este favorit și pleacă cu prima șansă”, a precizat Grindeanu.

El a spus, totuși, că luni va fi o întâlnire cu restul organizației București pentru a discuta despre candidatul partidului la Primăria Capitalei.

Sorin Grindeanu a fost prezent sâmbătă la Buzău cu ocazia organizării Conferinței Județene Extraordinare a PSD, menită să desemneze delegații care vor reprezenta organizația la Congresul Național al partidului, programat pe 7 noiembrie.

Potrivit autorităților, suspecții intenționau să transporte materialul nuclear în China prin Rusia. SSG a publicat și imagini video cu operațiunea de reținere, evidențiind gravitatea cazului.

„Trei cetățeni chinezi au fost reținuți în timp ce încercau să cumpere ilegal 2 kilograme de material nuclear – uraniu”, a precizat agenția, citată de AP, adăugând că grupul infracțional intenționa să plătească 400.000 de dolari (aproximativ 344.000 de euro) pentru materialul radioactiv.

Autoritățile au transmis că un cetățean chinez, deja prezent în Georgia în încălcarea reglementărilor de viză, a adus experți în țară pentru a căuta uraniu. Alți membri ai grupului au coordonat operațiunea din China.

Suspecții au fost identificați și reținuți în timp ce negociau detaliile tranzacției ilegale, conform SSG. Agenția nu a oferit data exactă a arestărilor și nu a dezvăluit identitatea suspecților.

„E acel sentiment că mă întorc acasă să-i conving pe buzoieni că merit acest loc. O să-i contrazic pe cei care au zis că e un pas înapoi – nu e înapoi, e un pas cu sufletul. Vreau să fac asta, cu toată experiența acumulată, ca să dezvoltăm mai departe județul Buzău”, a spus Ciolacu.

Totodată, Ciolacu a făcut referire la perioada tensionată din ultimele luni, precizând că a fost ținta unor atacuri politice și mediatice.

„M-am săturat de patru luni de mizeria care mi s-a pus în cap. Vreau să arăt unde se află lipsa de viziune economică, care s-a transformat într-o criză. Avem o mare problemă – un deficit de empatie – care, dacă nu se oprește, va duce la o criză și mai mare”, a declarat acesta.

În ceea ce privește situația economică și reformele guvernamentale actuale, Ciolacu a transmis un mesaj critic, afirmând că actualele măsuri nu reprezintă o veritabilă reformă, ci mai degrabă o austeritate mascată.

„Criticile sunt binevenite. Când îți asumi un rol atât de mare, trebuie să-ți asumi și critici. Nu este o reformă, ci concedieri colective. Avem înghețate salariile și pensiile, investițiile. Văd că e același deficit. Ceva nu funcționează și Ciolacu nu e acolo”, a conchis Ciolacu.

PSD a organizat sâmbătă Conferința Județeană Extraordinară, menită să desemneze delegații care vor reprezenta organizația la Congresul Național al PSD, programat pe 7 noiembrie.

„Sunt aici în semn de recunoștință pentru sutele de mii de militari români care în cel de-al Doilea Război Mondial au murit – mai mult de jumătate în campania din Est. Am pierdut peste 50 de mii în campania din Vest, pe teritoriul României, și peste 100 de mii pe teritoriul Austriei, Ungariei și Slovaciei”, a declarat premierul într-un discurs.

Ilie Bolojan a subliniat că pentru cei născuți în vestul țării, această zi are o semnificație aparte: „Această zi nu este doar o zi simplă a Armatei Române, este și o zi importantă în care armata noastră, în 1944, a eliberat marginea de vest a românismului. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți eroii neamului nostru”.

„În plan intern trebuie să ne facem ordine în finanțele publice, să ne punem economia pe baze mai sănătoase și să corectăm nedreptățile. În plan extern, războiul din Ucraina a schimbat ceea ce consideram că este stabil în regiunea noastră. Pacea nu mai este un fapt. În jurul nostru vedem cum armele clasice se combină cu forme noi de conflict – dezinformare, manipulare, atacuri cibernetice. Asta înseamnă că apărarea nu mai ține doar pe soldați și echipamente, ci de întreaga societate”, a spus premierul, referindu-se la contextul actual.

În acest sens, Bolojan a anunțat investiții majore în apărare: „Pentru țara noastră, polița de asigurare este capacitatea de a ne apăra și de a avea o armată profesionistă. De aceea, un obiectiv important în această perioadă este să întărim armata, industria de apărare și infrastructura critică și să investim mai mult în pregătirea oamenilor și în tehnologie. O parte importantă a bugetului va fi destinată formării, echipamentelor moderne și protejării infrastructurii esențiale”.

„Armata României este mai mult decât o forță militară, este un exemplu de ordine, seriozitate și solidaritate. Avem nevoie de aceste valori și în viața civilă”, a încheiat premierul.