Trei persoane, printre care un membru al echipajelor de intervenție, au murit în urma unor atacuri cu rachete lansate de armata rusă în noaptea de vineri spre sâmbătă asupra mai multor regiuni din Ucraina, potrivit autorităților de la Kiev, citate de AFP.
Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că „un salvator a fost ucis și un altul rănit în urma unui nou tir de rachete asupra comunității Petropavlivska”, în regiunea Dnipropetrovsk, situată în centrul-estul țării. În aceeași zonă, o femeie și-a pierdut viața, iar alte șapte persoane au fost rănite, mai precizează ministerul.
Atacurile au provocat pagube semnificative: mașini de pompieri, clădiri rezidențiale și magazine au fost distruse.
Știrea inițialăO persoană și-a pierdut viața, iar alte zece au suferit răni în capitala Ucrainei, după ce o serie de rachete și drone rusești au lovit mai multe locații din Kiev în cursul nopții.
Declarațiile au fost făcute sâmbătă de șeful administrației militare a orașului.
„Rapoartele preliminare indică faptul că atacul a dus la spargerea geamurilor, avarierea mașinilor și la formarea unui crater în curtea unei clădiri rezidențiale”, a spus Tymur Tkachenko într-o postare pe Telegram despre pagubele din Kiev.
El a mai spus că atacurile au provocat mai multe incendii și au afectat o grădiniță.
Forțele aeriene ucrainene au doborât patru dintre cele nouă rachete și 50 dintre cele 62 de drone folosite în atacurile din Ucraina, conform unei declarații separate.
De asemenea, forțele aeriene au raportat cinci lovituri directe de rachete și 12 lovituri de drone asupra a 11 locații din țară.
„Adevărul se vede, schimbarea se simte, iar noi mergem înainte, fără să ne lăsăm descurajați de manipulări sau zvonuri”, spune ministrul Radu Miruță.
Ministrul a respins în mod direct două dintre acuzațiile care au circulat online: că ar fi blocat un transfer de 200 de milioane de dolari din Statele Unite ale Americii pentru industria de Apărare și că ar fi demis conducerea Salrom în vederea privatizării companiei.
Ministrul a explicat „cum e adevărul și cum îl descriu cei pe care îi ‘demufez’ de la resursele statului”: „Zic că am blocat un împrumut de 200 de milioane de dolari de la americani pentru industria națională de Apărare. Că am modificat niște articole într-o hotărâre de guvern care să blocheze asta. Nu am modificat nimic. Nu m-am atins de niciun articol. Buba celor care au grijă să împingă despre mine astfel de acuzații este alta. Că au garantat americanilor cu ceva ce nu pot să pună pe masă”.
„Eu mă ocup ca atunci când sunt pe tura mea să mă asigur că facem niște treburi serios și, dacă e de reparat după ce au stricat alții, facem și asta. Dar, să acuzi ca să te scuzi pe tine, își cam pune chelul mâna în cap”, a afirmat Miruță.
Acuzațiile privind compania SalromMiruță a declarat: „Mai sunt acuzat că i-am dat afară pe cei din conducerea Salrom ca să privatizez compania și să o dau la străini. Nimic mai neadevărat. Unu la mână: licența pentru grafitul de la Baia de Fier, grijonat de această companie Salrom, tocmai m-am ocupat ca ea să fie gestionată de statul român. Și doi: i-am dat afară pe cei de la Salrom pentru că și-au bătut joc de resursele statului, și-au bătut joc de companie, au băgat mâna în buzunarul companiei, n-au făcut nimic ca ceea ce s-a întâmplat la Praid să fie evitat”.
Ministrul a subliniat că în mandatul său „se muncește – nu se fură, nu se stă degeaba” și că „dacă greșești în țara asta, trebuie să plătești”.
„Dacă ai fost prins furând, mergi în instanță, se cere recuperarea prejudiciului, ești dat afară și vin alții mai buni”, a mai spus Miruță.
Despre cei care lansează aceste „știri false grosolane”, ministrul a conchis: „Sunt din partea celor care sunt deranjați că sunt ‘demufați’ de unde trăiau bine mersi până acum. Dar, am o veste pentru ei. Mergem mai departe”.
Oficialii din domeniul apărării au declarat că au acceptat o donație anonimă de 130 de milioane de dolari de la un donator bogat pentru a ajuta la plata salariilor militare în timpul închiderii guvernului, dar nu au oferit detalii suplimentare despre această mișcare neobișnuită, potrivit Politico.
Președintele Donald Trump a anunțat donația joi, spunând că un „prieten” a oferit banii dintr-un sentiment de patriotism.
Cine este donatorul? Nu se știe!Pe măsură ce restricțiile de circulație continuă, oficialii Departamentului Apărării au transferat fondurile de cercetare neutilizate pentru a se asigura că trupele nu își pierd salariul de la mijlocul lunii, dar statutul următoarei lor depuneri directe este incert.
Vineri, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat într-un comunicat că Departamentul Apărării a acceptat banii „în baza autorității sale generale de acceptare a donațiilor”.
Departamentul a refuzat să răspundă la întrebări despre naționalitatea donatorului.
Doar salariile pentru două săptămâni din octombrie au fost de 6 miliarde de dolari„Donația a fost făcută cu condiția ca aceasta să fie utilizată pentru a compensa costul salariilor și beneficiilor membrilor forțelor armate”, a spus Parnell.
„Suntem recunoscători pentru asistența acestui donator după ce democrații au ales să reducă substanțial salariile trupelor”.
Oficialii Casei Albe au declarat că acoperirea costurilor salariilor militare pentru prima jumătate a lunii octombrie a totalizat aproximativ 6,5 miliarde de dolari.
„O idee necoaptă”Todd Harrison, analist al bugetului de apărare la American Enterprise Institute, a declarat că, pe baza acestei cifre, noua donație va acoperi aproximativ o treime din salariul pe o zi pentru forțe.
El a spus că anumite conturi sunt disponibile pentru donații publice către programe militare federale, dar acestea sunt, de obicei, limitate la proiecte specifice, cum ar fi construirea de facilități sportive la academiile militare și aprobate de Congres în prealabil.
Oficialii Casei Albe nu au oferit detalii despre cum și unde va fi direcționată această donație către trezoreria federală.
„Sună ca o idee necoaptă, care nu a fost nici verificată, nici implementată”, a spus Harrison.
Donatorii trebuie verificațiConform regulilor Departamentului Apărării , orice donații de peste 10.000 de dolari în beneficiul trupelor sau al membrilor familiilor acestora trebuie revizuite de ofițeri de etică pentru a se asigura că „donatorul nu are interese care ar putea fi afectate substanțial” de donație.
Alte reguli impun o verificare suplimentară a donatorilor non-americani.
Salariile militarilor în timpul perioadei de izolare au fost o sursă de fricțiune între parlamentari timp de săptămâni întregi.
Liderii republicani din Cameră au refuzat să revină în sesiune pentru a lua în considerare o măsură de protejare a salariilor trupelor pe durata perioadei de izolare – în ciuda sprijinului bipartizan pentru această idee – într-un efort de a-i forța pe democrații din Senat să susțină o prelungire pe termen scurt care să pună capăt perioadei de inactivitate financiară.
Dilemele republicanilor din SenatJoi, republicanii din Senat au încercat să promoveze o măsură care ar fi plătit trupele și alți funcționari guvernamentali care nu se află în șomaj tehnic, dar majoritatea democraților au blocat această măsură de îngrijorarea că exclude lucrătorii aflați în șomaj tehnic.
Congresul ar putea vota săptămâna viitoare mai multe proiecte de lege legate de salariile militare.
Următorul salariu al trupelor este programat să fie livrat până pe 30 octombrie.
„Astăzi, de ziua Armatei Române, îi cinstim pe cei care au făcut posibilă libertatea noastră, eroii care în urmă cu 81 de ani au eliberat ultima palmă de pământ românesc, dar și pe cei care acum poartă uniforma și își fac datoria în tăcere în poligoane, în misiuni departe de casă”, a declarat generalul, într-un discurs, subliniind continuitatea angajamentului militar în slujba națiunii.
„Armata nu este doar o instituție, este o stare de spirit, este liniștea pe care o simți știind că cineva veghează. E hotărârea de a merge înainte chiar și atunci când e greu”, a mai spus el.
Generalul a atras atenția asupra pericolelor dezinformării și neîncrederii, afirmând că „în jurul nostru se duc și alte lupte, lupte pentru adevăr, pentru mințile și încrederea oamenilor”, dar a reafirmat că „Armata României rămâne o certitudine, o instituție care se pregătește pentru cele mai grele scenarii, dar care luptă înainte de toate pentru pace”.
„Așa cum Iașul a fost cândva scutul României, tot așa rămâne armata astăzi. Un reper de stabilitate, încredere și demnitate”, a încheiat generalul Vlad Gheorghiță.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va călători duminică la București. În programul vizitei sale de duminică se află participarea la Sfinţirea picturii Catedralei Naţionale.
Mai mult decât atât, Maia Sandu are o întâlnire planificată alături de președintele Nicușor Dan.
„Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va întreprinde duminică, 26 octombrie, o vizită în România”, anunţă Preşedinţia Republicii Moldova.
Maia Sandu va fi prezentă la Slujba de Sfinţire a picturii Catedralei Naţionale din Bucureşti, la invitaţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Catedrala Națională din București, cel mai amplu proiect religios al României moderne, va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Prefericirii Sale Daniel, Patriarhul României.
Patriarhia Română a anunțat că sfințirea Catedralei Naționale din București 2025 este una dintre cele mai ample manifestări religioase organizate în România în ultimii ani.
Luna septembrie a consemnat o reducere suplimentară de 2.994 de fapte (-6,4%).
Structurat pe categorii de infracțiuni, raportul evidențiază:
Infracțiuni judiciare: 228.431, cu 42.490 mai puține (-15,7%).
Infracțiuni economico-financiare: 32.558, în scădere cu 3.176 (-8,9%).
Infracțiuni contra persoanei: 119.897, mai puține cu 34.915 (-22,6%).
Loviri sau alte violențe: 58.775, cu 23.240 mai puține (-28,3%).
Infracțiuni contra patrimoniului: 138.738, cu 17.026 mai puține (-10,9%).
În ceea ce privește infracțiunile specifice:
Furturi: 66.325 (-11,6%).
Tâlhării: 1.357 (-15%).
Distrugeri: 29.001 (-6.778).
Infracțiuni stradale: 36.852 (-9.851).
În mediul rural, au fost înregistrate 126.056 de infracțiuni, cu 23.467 mai puține comparativ cu primele 9 luni ale anului 2024.
În domeniul siguranței rutiere, s-au raportat 2.939 de accidente, soldate cu 940 de decese și 2.352 de persoane rănite grav, cifre mai mici față de anul precedent (-6,5% accidente, 145 decese și 81 răniți grav mai puțin).
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis sâmbătă un mesaj cu ocazia Zilei Armatei Române, în cadrul unei ceremonii organizate la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iași, subliniind rolul esențial al instituției militare în apărarea suveranității și consolidarea parteneriatelor internaționale.
„Sărbătorim azi Armata Română, o instituție fără de care suveranitatea, independența, unitatea națională și integritatea nu ar fi protejate corespunzător”, a declarat șeful statului, evocând jertfa eroilor căzuți în războaie pentru independență și reîntregirea națională.
În contextul actual marcat de tensiuni geopolitice, președintele a avertizat că „pacea nu este un dat” și a pledat pentru responsabilitate și pregătire militară ca mijloace de descurajare a conflictelor.
„Nu este suficient să te bați cu pumii în piept să spui că vrei pace. Trebuie să fii responsabil ca să ai pace”, a spus acesta.
Nicușor Dan a reafirmat angajamentul statului român pentru modernizarea forțelor armate, precizând că „România investește în modernizarea Armatei Române. Și în anii precedenți și în anii care vor veni vom aloca suficiente fonduri pentru ca armata să fie pregătită. Și vom fi suficient de inteligenți pentru ca aceste fonduri pe care le alocăm să meargă și în industria națională de apărare și să dezvolte această industrie și implicit să aducă locuri de muncă pentru economia națională”.
„România este protejată azi pentru că are niște parteneri și avem niște parteneri pentru că în toată această perioadă am fost serioși în parteneriatele pe care le-am avut, inclusiv prin participarea militarilor români în teatrele de operațiune”, a subliniat președintele.
În încheiere, șeful statului a transmis felicitări militarilor și veteranilor, apreciind profesionalismul din rândul trupelor: „În toate sondajele de opinie, instituția armatei este cea mai apreciată din România. Înseamnă că în interiorul armatei găsim profesionaliști”.
„Libertatea și demnitatea națională au fost câștigate și sunt apărate prin curajul, dârzenia și spiritul de sacrificiu al Armatei Române”, a spus Ionuț Moșteanu, în discursul său.
Moșteanu a amintit că în 1944, la 25 octombrie, Armata Română a încheiat eliberarea teritoriului național, „un moment care a reafirmat hotărârea de neclintit a poporului român de a-și apăra teritoriul și independența”.
„Ne plecăm cu respect în fața eroilor… celor care au pus datoria față de patrie mai presus de viață”, a completa ministrul.
Referindu-se la actualitatea militară, Moșteanu a subliniat că „România rămâne un aliat de încredere și un factor de stabilitate pe plan european și NATO. Ministerul Apărării Naționale continuă și în acest an cel mai amplu program de modernizare din istorie armatei prin investiții majore în tehnică de luptă, infrastructură și programe integrate de instruire”.
„Însă, cea mai importantă investiție rămâne cea în oameni. Militarii care prin profesionalism și echilibru dau forță și credibilitate instituției armate”, a mai spus el.
„Această zi vă este dedicată prin datoria și curajul dumneavoastră de a apăra pacea și siguranța României. La mulți ani Armatei României, la mulți ani tuturor celor care servesc sub Drapelul Național!”, a încheiat ministrul.
Gabriela Firea, președinta PSD București, a declarat sâmbătă dimineață că nu va intra în cursa pentru Primăria Capitalei.
Printr-un anunț postat pe pagina sa de Facebook, ea a explicat că intenționează să-și continue mandatul de europarlamentar, obținut prin votul românilor.
Gabriela Firea a făcut și un comentariu la adresa fostului președinte PSD, Marcel Ciolacu, menționând că anul trecut a fost considerată „candidatul deocamdată” al partidului pentru Capitală.
„Ori de câte ori am început un proiect – privat sau public, l-am dus până la capăt, oricât de greu mi-a fost sau câte provocări au apărut pe parcurs. Merg pe aceeași linie şi acum: doresc să-mi continui mandatul de europarlamentar, obținut în urma votului și încrederii românilor, chiar dacă pentru o mamă cu doi copii școlari naveta la Strasbourg şi Bruxelles nu este simplă. Dar, învățăm în fiecare zi să ne descurcăm în această situație. Ca fiecare dintre dumneavoastră, cu serviciu și copii. Mă preocupă şi vreau să-mi aduc contribuția la proiectele europene care vizează o viață mai bună pentru România, pentru copii, familii, femei, tineri, seniori, fermieri, antreprenori etc”, a scris Firea pe Facebook.
Mesajul lung postat sâmbătă a atins mai multe puncte importante, pentru care Firea a adus explicații.
Despre Primăria Capitalei, ea a spus că „mi-aș fi dorit să pot relua şi finaliza câteva mari proiecte de infrastructura abandonate, cu siguranță aș fi continuat investițiile în spitale, parcuri, transport şi termoficare, începute în mandatul anterior și blocate în mare parte. Dar, în viață trebuie să facem alegeri. Am speranța că vom avea un primar general care să nu mai creadă că viața începe cu el şi să continue toate investițiile foştilor edili, în paralel cu lansarea unora noi, absolut necesare”.
Marcel Ciolacu, în vizorul lui FireaGabriela Firea a făcut în postarea sa și un atac la adresa lui Marcel Ciolacu. Ea îi reproșează fostului președinte PSD că anul trecut a fost „candidatul deocamdată” al partidului pentru Primăria Capitalei.
„Voi acorda susținere totală colegului meu social-democrat care își va depune candidatura. Nu am trădat şi nu voi trăda, cum au procedat unii colegi de-ai noștri, inventând tot felul de pretexte. Ca președintă PSD București, am depus şi voi depune în continuare eforturi pentru ca niciodată candidatul nostru să nu fie în postura în care am fost eu anul trecut: candidatul „deocamdată”, apoi lansată în cursă ca variantă de a salva imaginea partidului şi lista de consilieri generali, fără vreun fel de sprijin logistic şi politic – doar la sectoare s-a negociat candidatură pe alianță de trei partide -, boicotată prin candidați „iepurași”, menținuți în cursă şi răsplătiți ulterior chiar de către colegi de-ai noștri, campanii online împotriva mea finanțate chiar din fondurile partidului. Pare greu de crezut, dar e purul adevăr pe care îl cunosc din interior mulți colegi”, a scris Firea.
„Cine s-a chinuit să-mi sape mie groapa politică a căzut în ea”, a mai relatat Gabriela Firea.
Bencic a arătat un joc solid la serviciu, câștigând 67% din punctele pe primul serviciu și 53% pe al doilea serviciu, și a salvat 71% dintre punctele de break ale adversarei.
La retur, Bencic a câștigat 34% din punctele pe primul serviciu al lui Kenin și 43% pe al doilea, dominând decisiv setul decisiv.
În finala de la Tokyo, Bencic o va întâlni pe cehoaica Linda Noskova (locul 17 mondial), care a trecut fără să joace în semifinale de kazaha Elena Rybakina, care a acuzat probleme la spate, retrăgându-se.
Învingătoarea turneului va câștiga un premiu de 164.000 de dolari.
