Charles, în vârstă de 77 de ani, a anunțat în februarie 2024 că fusese diagnosticat cu un tip de cancer.
Într-un mesaj sincer scris în timpul unei recepții din aprilie la Palatul Buckingham pentru activiștii împotriva cancerului, monarhul a recunoscut că fiecare diagnostic de cancer este „descurajant și uneori înfricoșător”, potrivit France 24.
El a spus că în Marea Britanie sunt diagnosticate peste 1.000 de cazuri noi de cancer în fiecare zi, sau aproximativ 390.000 pe an.
„Dar, fiind și eu unul dintre aceste statistici, pot garanta că poate fi și o experiență care aduce în prim-plan ce e mai bun din umanitate”, a spus el.
Franchețea regelui cu privire la boala sa este o abatere semnificativă de la conduita mamei sale, regretata regină Elisabeta a II-a, a cărei sănătate a fost timp de decenii un secret bine păzit.
Palatul Buckingham a declarat că Charles a preînregistrat un mesaj video pentru campania comună Stand Up To Cancer, organizată de Cancer Research și Channel 4, care urma să fie difuzat vineri, la ora 20:00 (2000 GMT).
Reflexii asupra propriei boliRegele „va sublinia importanța programelor de screening pentru cancer în facilitarea diagnosticării precoce și va reflecta asupra propriei sale recuperări”, a declarat palatul.
Strângeri de fonduri și provocări cu vedete au avut loc pe tot parcursul săptămânii premergătoare intervenției de vineri.
Stand Up To Cancer, care reunește vedete britanice într-o campanie națională de strângere de fonduri televizată, declară că până în prezent a strâns peste 113 milioane de lire sterline (151 de milioane de dolari).
Fondurile sprijină cercetarea a peste 20 de tipuri diferite de cancer, inclusiv tumorile cerebrale, evitarea intervențiilor chirurgicale pentru persoanele cu cancer rectal și conceperea de metode de reducere a efectelor secundare adesea brutale ale chimioterapiei.
Declarația a fost făcută vineri de președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, după întrevederea cu președinta Republicii Moldova. Maia Sandu se află într-o vizită oficială de o zi la Nicosia, prima vizită a unuii președinte al Republicii Moldova în această țară din ultimii 22 de ani.
Președinția Consiliului UE este deținută prin rotație de statele membre, pentru o perioadă de șase luni. Țara care asigură președinția stabilește prioritățile agendei europene, conduce reuniunile Consiliului și joacă un rol-cheie în avansarea dosarelor legislative și politice ale Uniunii.
Maia Sandu: Aderarea la UE, cel mai important proiect național„Vom face tot posibilul în următoarele șase luni pentru a obține rezultate substanțiale și pozitive, care să apropie Republica Moldova de obiectivul nostru comun – aderarea la UE”, a declarat Nikos Christodoulides, citat de Reuters. Președintele cipriot a spus că Nicosia va folosi mandatul său la conducerea Consiliului UE pentru a avansa procesul de extindere.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina. Autoritățile de la Chișinău și-au stabilit ca obiectiv aderarea la UE până în anul 2030. Maia Sandu a declarat că aderarea la UE este crucială pentru Republica Moldova, în condițiile instabilității din regiune.
„Pentru noi, aderarea la UE nu este doar un obiectiv strategic, este cel mai important proiect național de la obținerea independenței. Este o strategie de supraviețuire, în timp ce un agresor continuă să ne amenințe suveranitatea”, a afirmat Maia Sandu.
Cipru, model european pentru MoldovaȘefa statului moldovean a subliniat că avansarea extinderii UE ar consolida frontiera estică a Uniunii și ar contribui la securitatea Ucrainei. Totodată, ar fi limitate astfel tentativele de influență externă. „Extinderea împiedică actorii maligni să exploateze ciclurile electorale pentru a readuce Moldova în orbita Moscovei”, a spus ea.
„Cipru este un exemplu de țară care, după aderarea la UE, s-a bucurat de mai multă stabilitate, siguranță și dezvoltare economică. Experiența și sprijinul Ciprului sunt importante pentru Moldova acum, când parcurgem același drum”, a transmis președinta Republicii Moldova.
Evaluare UE favorabilă MoldoveiO evaluare publicată de Uniunea Europeană în luna noiembrie a apreciat progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea reformelor necesare pentru aderare. „Țara a înregistrat progrese solide și constante în pregătirea pentru aderare”, consideră Executivul european.
Potrivit analizei Executivului european, Republica Moldova se află înaintea Ucrainei pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană. Ambele țări rămân pioni-cheie ai extinderii europene, dar Moldova a reușit să transforme reformele în rezultate concrete. Astfel, țara a devenit un model de stabilitate și convergență într-o regiune aflată sub o mare presiune geopolitică.
Valoarea totală a proiectului a fost de 8.874.640,82 lei din care valoarea eligibilă a proiectului a fost de 7.487.679,53 lei structurată astfel:
– Etapa I – proiectul a fost finanțat în cadrul Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 10. Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Prioritatea de investiție 10.1. Investiţiile în educaţie, şi formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, cod SMIS 124310, pentru care:
– Etapa II – proiectul a fost finanțat în cadrul Programul Regional București-Ilfov 2021-2027, Prioritatea P6.O regiune cu infrastructură educațională modernă, Obiectivul specifice FEDR-RSO4.2_Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online, cod SMIS 328904, pentru care:
Locul de implementare a proiectului a fost în București, Sectorul 2, Şos. Vergului nr. 12, astfel:
Obiectivul general al proiectului a fost îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale prin sprijinirea dezvoltării condiţiilor infrastructurale şi a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, şi să valorifice potenţialul lor de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.
Obiectivele specifice ale proiectului au vizat:
Rezultatele proiectului:
Detalii suplimentare referitoare la proiect pot fi oferite de doamna Bulumac Laura-Cristina – Manager de Proiect, la: tel: 021.212.15.44, e-mail: office@dgapi.ro.
Acest material nu reprezintă poziția Comisiei Europene, a Guvernului României sau a Autorității de Management pentru Programul Regional București-Ilfov 2021-2027
Fostul președinte irakian Barham Saleh, de origine kurdă, a fost numit în funcția de șef al UNHCR, agenția ONU pentru refugiați, a declarat vineri pentru AFP o sursă ONU.
El îl va înlocui în ianuarie pe italianul Filippo Grandi, care a petrecut zece ani în fruntea Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați. Numeroase alte candidaturi au fost, de asemenea, depuse, inclusiv de primarul Parisului, Anne Hidalgo, și Jesper Brodin, directorul executiv care își încheie mandatul la funcția de director executiv al holdingului care supraveghează majoritatea magazinelor Ikea, potrivit Le Figaro.
Organizația se confruntă cu o criză uriașăBarham Saleh, în vârstă de 65 de ani, își va prelua funcția în contextul în care UNHCR se confruntă cu o criză imensă: numărul persoanelor strămutate forțat la nivel mondial aproape s-a dublat în zece ani, dar finanțarea ajutorului internațional scade drastic, în special după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în acest an. Organizația a fost, de asemenea, nevoită să reducă peste un sfert din personalul său de la începutul anului, aproape 5.000 de angajați.
Un politician moderatBarham Saleh, care a studiat în Regatul Unit, este considerat un politician moderat. A fost membru al autorităților interimare instituite de comandamentul militar american după răsturnarea regimului lui Saddam Hussein în urma invaziei conduse de SUA în 2003. Apoi a ocupat funcția de ministru al planificării în guvernul federal rezultat în urma primelor alegeri multipartite din Irak din 2005. Un an mai târziu, a devenit viceprim-ministru sub Nouri al-Maliki, iar după încheierea mandatului său, s-a întors la Erbil în 2009 pentru a ocupa funcția de șef al guvernului regiunii Kurdistan până în 2011.
El a fost președinte al Irakului din 2018 până în 2022, o poziție în mare parte onorifică, rezervată tacit unui kurd încă de la primele alegeri multipartite din 2005.
Un avocat suspendat în Baroul București a fost trimis în judecată pentru tentativă la tâlhărie. Incidentul a avut loc pe 10 septembrie 2025, în jurul orei 20:25, într-o stație de transport în comun din municipiul București.
Avocatul suspendat a încercat prin smulgere să îi fure persoanei vătămate un lanț de aur. Victima purta lanțul la gât în momentul tentativei de tâlhărie.
Dosarul a fost trimis spre judecată Curții de Apel București.
Parchetul a propus menținerea măsurii controlului judiciar dispusă față de inculpat.
„Aflăm că inflația anualizată rămâne în continuare la 10%, un nivel extrem de ridicat.(…) Prețurile la energie sunt mai mari cu 62% decât în noiembrie anul trecut”, a declarat Petrișor Peiu, citând date publicate de Institutul Național de Statistică.
El a explicat că „prețurile mari la energie au influențat o creștere a prețurilor la absolut toate bunurile și serviciile”.
Acesta a adus în discuție și creșterea de taxe decisă de Guvernul Bolojan, despre care a precizat că reprezintă „un al doilea motiv” din cauza căruia inflația rămâne ridicată.
„Toată această creștere de taxe s-a dus oameni buni fix în creșterea de prețuri. Ce înseamnă acum această creștere de prețuri, această inflație uriașă? Păi dacă ne uităm că avem o inflație de 10% și o creștere a salariului mediu net de doar 5%, înseamnă scăderea nivelului de trai. Deocamdată cu 5%, dar inflația va continua să crească, salariile vor continua să rămână aceleași și scăderea de nivel de trai va crește foarte mult anul viitor”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, în cadrul unui comunicat de presă.
Elon Musk confirmă zvonurile din presă conform cărora se pregătește să își listeze la bursă compania spațială, SpaceX.
Această ofertă publică își propune să strângă imediat 30 de miliarde de dolari, oferind companiei o evaluare totală stratosferică de peste 1 trilion de dolari.
Pe baza vânzărilor secundare de acțiuni efectuate intern de SpaceX către angajați și investitori privați în ultimele luni, valoarea estimată a companiei a crescut deja de la 400 de miliarde de dolari anul trecut la peste 800 de miliarde de dolari anul acesta.
SpaceX vrea să treacă de 1 trilion – evaluare de piațăConducerea financiară a companiei lider mondial în lansări spațiale, care domină comunicațiile cu cei 9.000 de sateliți Starlink ai săi, intenționează să-și dubleze în continuare evaluarea de piață, până la 1,5 trilioane de dolari, după cum relatează Bloomberg.
Pentru prima dată, avem o confirmare oficială că, deși bursele au oscilat toată toamna între entuziasm și teama de prăbușirea unei „bule” din cauza prețurilor uriașe ale companiilor tech, aceleași companii încearcă acum să-i convingă pe investitori să profite de val.
Pe scurt: dacă investitorii cred în potențialul uriaș al inteligenței artificiale, vor avea în curând noi ocazii să bage bani în acest domeniu.
O serie de listări la bursă (IPO-uri) ar putea aduce pe piață companii evaluate împreună la 2,9 trilioane de dolari — adică mai mult decât întregul PIB al Italiei, de aproximativ 2,4 trilioane.
Wall Street se pregătește pentru un 2026 spectaculosAr fi vorba despre un record istoric atins cu doar câteva listări importante la bursă.
Printre acestea se numără SpaceX, iar OpenAI ar urmări o evaluare uriașă, de 500 de miliarde de dolari.
Și Anthropic, un alt nume greu din inteligența artificială, ar putea ajunge la 350 de miliarde de dolari, alături de alte companii tech precum Databricks.
Cum se explică faptul că, deși se vorbește tot mai des despre riscul unei „bule” pe bursă din cauza prețurilor exagerate ale companiilor de tehnologie, apar acum atât de multe listări care cer investitorilor să își asume riscuri și mai mari?
Pe scurt: Wall Street se pregătește pentru un 2026 spectaculos, la o scară uriașă. Oportunitățile vor fi imense, dar la fel și riscurile.
SpaceX este lider absolut în industria spațialăDacă analizăm fiecare caz în parte, lucrurile devin însă mai clare.
SpaceX, de exemplu, ar putea genera singură mai mult de jumătate din valoarea totală creată prin acest val de listări.
Spre deosebire de OpenAI, care a fost pionier în domeniu, dar acum pare să fie depășită de Google atât la modelele lingvistice, cât și la generarea de imagini, SpaceX este lider absolut în industria spațială: anul trecut a realizat peste jumătate din toate lansările spațiale la nivel global — 134 din 259.
Ca termen de comparație: restul companiilor americane au avut 20 de lansări, China 68, Rusia 17, Japonia și India câteva, iar Europa doar 3 — mai puține chiar decât Iranul, care a avut 4. Iar aceste activități aduc profituri de miliarde de dolari, ceea ce explică de ce SpaceX atrage un interes atât de mare din partea investitorilor.
Centre de date în spațiuCea mai mare promisiune financiară a SpaceX este Starlink, serviciul de internet prin satelit. Deocamdată, veniturile sunt de doar câteva miliarde de dolari, dar cresc rapid: 6,6 miliarde în 2024 și, probabil, 12 miliarde anul acesta.
Compania e însă solidă și vrea să folosească o parte din banii strânși pentru a construi centre de date futuriste… direct în spațiu.
Listarea la bursă (IPO), prevăzută pentru a doua jumătate a lui 2026, dar posibil amânată pentru 2027, îi va permite să atragă capital fără să se îndatoreze — un semn că Musk ia în calcul și scenariul unei piețe bursiere slabe anul viitor.
OpenAI – datorii și orgolii mariOpenAI, condusă de Sam Altman — fost aliat al lui Musk, acum rival declarat — are însă o problemă financiară mult mai serioasă.
Altman vrea să investească sume uriașe, de ordinul sutelor de miliarde (până la 1.400 de miliarde de dolari pe termen lung), în centre de date necesare dezvoltării inteligenței artificiale.
Dar până acum a reușit să strângă doar 40 de miliarde de dolari din investiții private (din care 13 miliarde vin de la Microsoft).
Din acest motiv, compania vrea să se listeze la bursă pentru a reduce datoriile, care riscă să devină foarte costisitoare.
Analiștii, inclusiv cei de la Deutsche Bank, estimează că OpenAI ar putea pierde 150 de miliarde de dolari între 2024 și 2029, înainte să treacă pe profit.
În plus, Altman a recunoscut intern dificultățile companiei, mai ales că modelul Gemini 3 al Google a depășit OpenAI în cursa pentru cele mai avansate sisteme AI.
Totuși, promite că firma va reveni în frunte.
Visul lui Musk: Marte – Ultima frontierăInvestițiile în aceste companii nu sunt pentru cei slabi de inimă.
Toate trei — SpaceX, OpenAI și Anthropic — au misiuni care pornesc din idealuri mai degrabă „filantropice”:
• OpenAI a fost fondată pentru a crea o inteligență artificială „care să facă bine lumii”
• Anthropic, condusă de Dario Amodei, pune accent pe etică și siguranță în AI
• SpaceX are obiectivul uriaș de a duce oameni pe Marte
Întrebarea esențială este: cum vor reuși aceste companii, odată listate la bursă și presate să producă profit pentru acționari, să își păstreze idealurile inițiale?
Pentru mulți investitori, acesta va fi adevăratul test.
Compania farmaceutică veterinară OKAVA Pharmaceuticals a anunțat lansarea primului său studiu clinic pentru testarea implantului OKV-119, un sistem ce administrează lent o substanță cu efecte similare medicamentelor Ozempic și Wegovy utilizate în medicina umană. scrie Science Alert.
Testat în premierăPotrivit companiei, OKV-119 este un agonist al receptorilor GLP-1, o categorie de medicamente ce imită hormonii naturali ai sațietății și reglează glicemia. Receptorii GLP-1 sunt foarte bine conservați la mamifere, ceea ce a permis dezvoltarea unui medicament pentru obezitatea la pisici cu potențial similar celor destinate oamenilor.
Implantul se administrează sub piele și eliberează treptat substanța activă timp de aproximativ șase luni, o alternativă mult mai ușor de acceptat pentru proprietarii de animale care întâmpină dificultăți în administrarea tratamentelor zilnice.
Cum funcționează și de ce ar putea fi eficientCEO-ul OKAVA, Michael Klotsman, explică faptul că OKV-119 este proiectat să reproducă efectele fiziologice ale postului: creșterea sensibilității la insulină, reducerea masei adipoase și optimizarea metabolismului energetic. Acest tip de medicament ar putea facilita pierderea în greutate fără modificări drastice ale rutinei de hrănire, un aspect important pentru animalele atașate de ritualurile legate de mâncare.
În prezent, doar o singură pisică a primit implantul în cadrul studiului clinic, ceea ce înseamnă că eficacitatea tratamentului încă nu este demonstrată. Totuși, testele anterioare au arătat că sistemul este sigur pentru animalele sănătoase, iar noul studiu clinic de 12 săptămâni își propune să stabilească efectele implantului asupra pisicilor obeze.
Recomandări actuale pentru gestionarea greutății la pisiciPână la apariția unor rezultate clare privind noul medicament pentru obezitatea la pisici, specialiștii recomandă reducerea accesului permanent la hrană și utilizarea jucăriilor de tip puzzle pentru stimularea comportamentului natural de vânătoare.
Felinele supraponderale au risc crescut de osteoartrită, diabet, probleme cardiovasculare și complicații hepatice, ceea ce face controlul greutății esențial pentru menținerea sănătății.
„Putem atribui acum în mod clar atacul cibernetic împotriva autorității germane pentru siguranța aviației, din august 2024, grupului de hackeri APT28, cunoscut și sub numele de Fancy Bear”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe.
Potrivit autorităților germane, datele obținute de serviciile de informații indică faptul că atacul cibernetic din august 2024 poate fi atribuit serviciului de informații militare al Rusiei (GRU), care ar fi acționat prin intermediul grupului de hackeri APT28.
„În al doilea rând, putem afirma fără echivoc că Rusia, prin campania Storm 1516, a încercat să influențeze și să destabilizeze cele mai recente alegeri federale”, a adăugat acesta, într-o conferință de presă, conform The Moscow Times.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a mai spus că Germania „va lua o serie de contramăsuri pentru a face Rusia să plătească un preț pentru acțiunile sale hibride, în strânsă coordonare cu partenerii noștri europeni”.
Berlinul va susține „noi sancțiuni individuale împotriva actorilor implicați în acțiuni hibride, la nivel european”, a precizat el, fără a oferi detalii suplimentare.
Guvernele din întreaga Europă se află în stare de alertă ridicată în legătură cu presupuse activități rusești de spionaj, supraveghere cu drone și sabotaj, precum și cu atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.
Germania este, de la lansarea invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022, al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei și a acuzat în mod repetat Moscova de „atacuri hibride”.
În cadrul așa-numitului „test de stres invers”, care va fi realizat la începutul anului viitor, Banca Centrală Europeană va solicita băncilor să descrie ce tip de șoc politic le-ar reduce fondurile proprii de nivel 1 cu 300 de puncte de bază și care ar fi efectele asupra lichidității și condițiilor de finanțare, scrie Reuters.
Gestionarea riscurilor geopolitice, o prioritate pentru BCEGestionarea riscurilor geopolitice se numără printre principalele priorități ale BCE pentru anii următori, instituția dorind să identifice vulnerabilitățile specifice fiecărei bănci și să conteste ipotezele creditorilor privind expunerea la risc.
„Exercițiul va evalua în ce măsură capacitățile de testare la stres ale băncilor iau în considerare riscurile geopolitice”, a transmis BCE într-un comunicat.
„În acest sens, exercițiul urmărește să consolideze propriile capacități ale băncilor de gestionare a riscurilor, în special în ceea ce privește testele de stres invers, precum și abilitatea acestora de a concepe planuri relevante și prudente de capital și de redresare”, se mai arată în comunicat.
Rezultatele testului vor fi anunțate în vara anului 2026.
Deși rezultatele nu ar trebui să afecteze cerințele de capital, eventualele vulnerabilități identificate vor fi luate în considerare în cadrul procesului de revizuire și evaluare prudențială al BCE, utilizat pentru a stabili cât capital trebuie să dețină băncile peste nivelul minim reglementat.
