Autoritățile jamaicane au emis un ordin de evacuare a populației în principalele zone afectate: Port Royal, Kingston; Portland Cottage și Rocky Point, Clarendon; Old Harbour Bay, St. Catherine; Taylor Land, Bull Bay, New Haven și Riverton City, St. Andrew.
MAE recomandă cetățenilor români să respecte instrucțiunile autorităților locale și să acceseze paginile de internet ale instituțiilor specializate care monitorizează evoluția sistemului tropical: Institutul Național de Meteorologie din Jamaica, Tropical Storm Melissa – Jamaica Information Service și Centrul Național al Uraganelor din SUA (https://www.nhc.noaa.gov/cyclones/).
Cetățenii români aflați în zonele ce urmează a fi afectate de aceste condiții meteorologice, precum și cei care se confruntă cu situații deosebite sau urgențe pot contacta Ambasada României la Havana la numărul de telefon de permanență +53/52868386.
Atenționare de călătorie și în Cuba și Bahamas din cauza uraganului Melissa
Ministerul Afacerilor Externe avertizează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Cuba sau în Uniunea Bahamas că autoritățile naționale ale acestor state au decretat stare de urgență ca urmare a apropierii uraganului Melissa.
Sunt vizate de starea de alertă centrul și estul insulei Cuba – provinciile Camaguey, Las Tunas, Holguin, Granma, Santiago de Cuba și Guantanamo, respectiv provinciile centrale Ciego de Avila și Sancti Spiritus.
Se estimează că fenomenul meteo va ajunge în Cuba în zilele de 28-29 octombrie 2025, apoi se va deplasa către Uniunea Bahamas, unde va produce fenomene meteo extreme în cursul zilei de 29 octombrie 2025.
Autoritățile Uniunii Bahamas au anunțat evacuarea locuitorilor din insulele Inagua, Acklins, Crooked, Mayaguana și Ragged.
Cetățenii români aflați în zonele ce urmează a fi afectate de aceste condiții meteorologice, precum și cei care se confruntă cu situații deosebite sau urgențe pot contacta Ambasada României la Havana la numărul de telefon de permanență +53/52868386.
Populația urbană rămâne majoritară, reprezentând 55,3 la sută din total, în timp ce 51,2 la sută din populație este de sex feminin.
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a intensificat, populația vârstnică de 65 de ani și peste depășind cu 35,4 la sută populația tânără de 0-14 ani – 4,05 milioane față de 2,99 milioane de persoane.
La 1 iulie 2025, populația din mediul urban a fost de 11,99 milioane de persoane, în scădere cu 1,0 la sută față de 1 iulie 2024. Populația din mediul rural a fost de 9,68 milioane de persoane, în creștere cu 0,1 la sută față de anul precedent.
Populația feminină a fost de 11,10 milioane de persoane, în scădere cu peste 51.900 de persoane față de aceeași dată a anului precedent. Populația masculină a fost de 10,57 milioane de persoane, în scădere cu peste 55.600 de persoane.
Îmbătrânirea demografică se accentueazăProcesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2024, prin creșterea cu 0,3 puncte procentuale a ponderii populației vârstnice (de 65 de ani și peste) și prin scăderea, cu 0,3 puncte procentuale, a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 130,2 la 1 iulie 2024 la 135,4 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere la 1 iulie 2025.
Vârsta medie a populației a fost de 43,1 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 iulie 2024, în timp ce vârsta mediană a fost de 44,0 ani, în creștere cu 0,5 ani față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cea mai mare pondere în totalul populației o deține grupa de vârstă 45-49 de ani, cu 8,6 la sută. În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,0 la sută, iar la cele de sex feminin de 8,3 la sută.
Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,0 la sută, mai mică decât a grupelor de 5-9 ani (5,0 la sută) și 10-14 ani (4,8 la sută).
Datele sunt provizorii și urmează a fi revizuite în a doua jumătate a anului 2026.
Această măsură, care vizează creșterea veniturilor orașului și protejarea aparentă a locurilor de muncă locale, a atras critici vehemente din partea Comeos, federația belgiană de comerț și servicii, care a descris -o drept „punitivă și contraproductivă”, scrie ESM.
Potrivit consilierului local pentru finanțe, Carine Clotuche, taxa are un dublu obiectiv: se preconizează că va genera 77.000 de euro anual din aproximativ 150 de case de marcat automate și va asigura protecție socială pentru întreprinderile mici și locuri de muncă.
Clotuche a susținut că aceste case de marcat automate îi înlocuiesc pe lucrătorii umani și a adăugat: „Când există case de marcat automate, acestea înlocuiesc o persoană”, iar taxa ar sprijini întreprinderile mai mici care nu pot investi în astfel de tehnologii.
Cu toate acestea, Comeos – reprezentată de CEO-ul Pascal De Greef și de directoarea Valoniei, Lora Nivesse – a respins aceste afirmații. Asociația a afirmat că aceste case de marcat cu autoservire nu duc la pierderi de locuri de muncă, ci, dimpotrivă, mută rolurile angajaților către sarcini mai calitative, cum ar fi serviciul clienți și managementul magazinului.
„Casele de marcat cu autoservire nu au cauzat pierderi de locuri de muncă – cifrele noastre arată clar acest lucru”, a adăugat Nivesse.
De Greef a adăugat că taxa este o „sancțiune deghizată împotriva inovației și digitalizării”, creând un dezavantaj concurențial nedrept pentru magazinele fizice, în comparație cu comercianții digitali neimpozați.
Sectorul comerțului cu amănuntul, care se confruntă deja cu inflația, lipsa de personal și concurența internațională, se simte vizat de ceea ce consideră a fi încă o povară. Liège percepe deja mai multe taxe asupra unităților comerciale, inclusiv cele pe spațiile comerciale, publicitate și parcare.
Nu este prima dată când o municipalitate belgiană a încercat o astfel de taxă. În 2022, Molenbeek a luat în considerare o taxă mult mai mare, de 5.600 de euro per casă de marcat, dar măsura a fost suspendată de guvernul de la Bruxelles pentru că era contrară tranziției digitale și nu avea un impact dovedit asupra ocupării forței de muncă.
În documentul transmis Ministerului Afacerilor Externe, deputatul arată că „Consiliul Regional Cernăuți a aprobat începând cu septembrie 2027 reorganizarea sistemului de învățământ din regiunea Cernăuți, respectiv în prezent din cele 32 de licee (12 licee mixte și 20 de licee cu predare în limba română) să rămână: 4 licee cu limba română de predare în comunitățile Cernăuți, Hliboca, Ostrița și Herța și 9 bilingve (predare în ucraineană și limba română va fi predată doar la disciplinele Limba română și Literatura română și universală) în comunitățile Mămăliga, Noua Suliță, Mahala, Tărășeni, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț, Ciudei”.
Deputatul subliniază că „începând cu 1 septembrie 2027 Noua Școală Ucraineană va închide liceele cu predare exclusiv în limba română din localități istorice românești precum Mahala, Tărășeni, Noua Suliță, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț și Mămăliga”, precizând că „niciun liceu cu predare în limba română nu va mai exista în satele de pe Valea Siretului, o zonă cu o puternică tradiție românească”.
Corendea îi cere ministrului Oana Țoiu să precizeze:
Ce măsuri a întreprins Ministerul Afacerilor Externe pentru a sprijini comunitățile românești din regiunea Cernăuți în contextul reorganizării sistemului de învățământ?
În ce mod a intervenit Ministerul pentru a proteja și promova identitatea culturală și lingvistică a românilor din regiunea Cernăuți, având în vedere că aceasta numără peste 181.780 de persoane?
Care este poziția și reacția oficială a Ministerului Afacerilor Externe față de decizia Consiliului Regional Cernăuți de a reduce numărul de licee cu predare în limba română, în condițiile în care sunt 101.230 de elevi români care doresc să studieze în limba maternă?
„Analizând situația de fapt și totodată prioritizând și promovând interesele României la nivel internațional, așa cum reiese și din reglementările legale, am rugămintea ca răspunsul să fie transmis în scris”, se arată în finalul interpelării semnate de deputatul Cosmin Corendea.
Într-un comunicat transmis sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că „susține ca prioritar accesul la limba română și în afara granițelor României” și a transmis Ucrainei, pe canale diplomatice, că lista orientativă a liceelor din regiunea Cernăuți „nu reflectă solicitările legitime ale minorității române”. MAE a cerut identificarea unor soluții care să nu afecteze dreptul la educație în limba maternă, subliniind că documentul „nu reprezintă o decizie finală”. La rândul său, președintele Nicușor Dan a declarat vineri, la Iași, că prevederile privind închiderea liceelor românești „nu se vor aplica până în septembrie 2027”.
Ștefania Szabo a fost găsită moartă în cabinetul în care făcea garda, conform sansanews.ro.
Nu există încă informații privind circumstanțele în care s-a produs decesul, dar nu sunt urme de violență.
Femeia a fost găsită în jurul orei 7:00, dar primele date arată că decesul survenise de câteva ore, conform sursei citate.
Ultima oară când a fost văzută de colegi, luni seara, Ștefania Szabo nu părea să aibă vreo problemă de sănătate.
Medicul a ajuns la Buzău în anul 2020, după ce a lucrat la Spitalul de Urgențe Floreasca. Fusese numit director medical la circa un an de la încadrare.
Declarațiile au determinat o creștere temporară a yenului și au fost făcute înaintea reuniunii de două zile a Băncii Japoniei, care se încheie joi, când piețele se așteaptă ca banca centrală să amâne majorarea ratelor dobânzilor.
„Secretarul Bessent a subliniat rolul important al formulării și comunicării unei politici monetare solide în stabilizarea așteptărilor privind inflația și prevenirea volatilității excesive a cursului de schimb”, a declarat Departamentul Trezoreriei SUA într-un comunicat.
Problema era critică, deoarece condițiile economice din Japonia erau substanțial diferite față de momentul în care fostul premier Shinzo Abe a implementat măsurile de stimulare „Abenomics” în urmă cu 12 ani, potrivit declarației citate de Bessent în cadrul discuțiilor de luni.
Declarațiile au reînviat așteptările pieței că Washingtonul ar putea continua să exercite presiuni asupra Japoniei pentru a-și înăspri mai rapid politica monetară, potrivit Reuters.
Ministerul de Finanțe al Japoniei nu a fost disponibil imediat pentru a comenta declarația SUAVorbind reporterilor după întâlnirea cu Bessent de luni, Katayama a spus că cele două părți nu au abordat direct politica monetară japoneză.
Susținătoare a politicii economice Abenomics, noua prim-ministră a Japoniei, Sanae Takaichi, a îndemnat Banca Japoniei să coopereze cu eforturile guvernului de stimulare a cererii, într-o declarație considerată de analiști ca fiind o reacție împotriva planurilor băncii centrale de majorare a dobânzilor.
După ieșirea din programul de stimulare masivă de zece ani lansat în 2024 ca parte a politicii Abenomics, Banca Japoniei a majorat dobânzile de două ori în ianuarie, dar menține în continuare costurile împrumuturilor la 0,5%.
Criticii au dat vina pe ritmul lent al majorărilor de dobânzi pentru slăbiciunea yenului, care a devenit o problemă politică, determinând creșterea costurilor de import și a inflației în general.
Complicând argumentul, ministrul japonez pentru revitalizarea economică, Minoru Kiuchi, a declarat marți că un yen slab are beneficii pentru economie, semnalând opinia optimistă a administrației cu privire la costul scăderii prelungite a yenului.
Comentariile lui Bessent vin în contextul în care creșterea costurilor alimentelor și materiilor prime a menținut inflația de bază a Japoniei peste ținta de 2% a băncii centrale timp de peste trei ani, determinând unii responsabili politici ai BOJ să se îngrijoreze cu privire la efectele de runda a doua asupra prețurilor.
Raportul concluzionează că atacurile cu drone lansate de Rusia asupra civililor din zonele situate de-a lungul liniei frontului reprezintă crime împotriva umanității, scrie CNN.
De asemenea, potrivit raportului Comisiei internaționale independente de anchetă a ONU privind Ucraina, Rusia a comis și crime de război prin atacarea intenționată a civililor și a țintelor civile, determinându-i pe aceștia să-și părăsească locuințele.
Datele autorităților locale arată că din iulie 2024, peste 200 de civili ucraineni au fost uciși în regiunile sudice Dnipropetrovsk, Kherson și Mykolaiv, menționează raportul. Alți peste 2.000 de civili au fost răniți în aceste zone în aceeași perioadă.
Raportul comisiei independente de anchetă a ONU a concluzionat că atacurile cu drone au vizat în mod regulat locuințe civile și infrastructuri precum spitale, puncte de distribuție umanitară, instalații electrice și o școală.
Totodată, detenția, tortura și confiscarea documentelor și bunurilor sunt alte acte menționate în raport, care „au provocat dureri și suferințe psihice grave și constituie tratamente inumane, fiind considerate crime de război și încălcări ale drepturilor omului”.
Comisia nu a acuzat pe cineva în mod particular pentru crimele pe care le-a documentat, ci a dat vina în general pe „forțele armate ruse” sau „autoritățile ruse”.
Rusia a negat, de la începutul războiului, astfel de acuzații. În plus, din 2023, Curtea Penală Internațională a emis mai multe mandate de arestare împotriva unor oficiali ruși, acuzându-i de crime de război și crime împotriva umanității în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Vizat de un astfel de mandat este și președintele Vladimir Putin.
Sanae Takaichi, care a devenit prima femeie prim-ministru a Japoniei în urmă cu doar câteva zile, trebuie să-și consolideze relația cu Trump, protejând în același timp interesele economice ale țării sale. Trump, la rândul său, încearcă să obțină investiții japoneze în valoare de 550 de miliarde de dolari, ca parte a unui acord comercial.
La întâlnirea de marți, Trump și Takaichi au dat mâna, iar președintele i-a făcut un compliment: „Asta e o strângere de mână foarte puternică”.
În replică, Takaichi a povestit că urmărise al treilea meci al World Series înainte de eveniment și a adăugat că Japonia va oferi Statelor Unite 250 de cireși anul viitor, pentru a marca 250 de ani de la fondarea Americii, precum și focuri de artificii din prefectura Akita pentru sărbătorile de 4 iulie, potrivit AP.
Pasiune comună pentru golfÎn discursul său, Takaichi l-a menționat pe fostul premier japonez Shinzo Abe, mentorul ei conservator, care legase o relație strânsă cu Trump în primul său mandat, prin pasiunea comună pentru golf.
„De fapt, premierul Abe îmi vorbea adesea despre diplomația dumneavoastră dinamică”, a spus Takaichi.
Trump a descris faptul că Japonia are pentru prima dată o femeie prim-ministru drept „un lucru uriaș”, subliniind angajamentul Americii față de Japonia. Deși în trecut a criticat public alți lideri străini, de această dată nu a avut decât cuvinte de laudă pentru Takaichi.
„Orice putem face pentru a ajuta Japonia, vom fi acolo”, a declarat Trump. „Suntem un aliat la cel mai înalt nivel”.
Takaichi a lansat o adevărată ofensivă a farmecului, care ar putea include și o achiziție de camioane Ford F-150. Jurnaliștii sosiți la eveniment au trecut pe lângă un Ford F-150 auriu și câteva Toyota albe fabricate în America, parcate în fața Palatului Akasaka, reședința oficială pentru oaspeții de stat din Tokyo.
Trump s-a plâns adesea că Japonia nu cumpără automobile americane, considerate prea late pentru străzile înguste din țară.
Deși politica externă a lui Trump în Asia s-a concentrat mai ales pe tarife și comerț, el urmează să țină un discurs la bordul portavionului USS George Washington, ancorat la o bază navală americană de lângă Tokyo.
Trump a sosit la Tokyo luni, când s-a întâlnit cu împăratul Japoniei într-o vizită ceremonială. Înainte fusese la Kuala Lumpur, Malaezia, unde a participat la summitul anual al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).
Acord extins de încetare a focului între Thailanda și CambodgiaÎntâlnirea a fost prilejul pentru ca Trump să marcheze un acord extins de încetare a focului între Thailanda și Cambodgia, care se ciocniseră de-a lungul graniței disputate la începutul anului. Trump i-ar fi presat să înceteze luptele, amenințând că va retrage acordurile comerciale.
Existau și semne că tensiunile dintre SUA și China se mai domolesc, înaintea unei întâlniri planificate între Trump și liderul chinez Xi Jinping, care ar urma să aibă loc în Coreea de Sud mai târziu în cursul săptămânii. Negociatorii celor două țări au declarat că un acord comercial este aproape finalizat, ceea ce ar putea preveni o confruntare economică majoră între cele mai mari două economii ale lumii.
Totuși, detaliile erau puține și rămânea neclar cât de mult ar rezolva acordul problemele mai vechi sau dacă ar readuce relațiile la nivelul de dinaintea disputelor recente. China a restricționat exportul de pământuri rare necesare industriei tehnologice, iar Trump a răspuns amenințând cu tarife pe care chiar el a recunoscut că ar fi nesustenabile.
Trump urmează să plece miercuri spre Coreea de Sud, unde va participa la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
