Meta, compania mamă a WhatsApp, afirmă că funcția va fi lansată treptat în următoarele săptămâni, notează Daily Mail.
Odată activat, modul lockdown blochează atașamentele și fișierele media de la persoane necunoscute. Dezactivează automat toate apelurile primite de la persoane care nu se află în lista de contacte.
WhatsApp va restricționa cine vă poate adăuga într-un grup și va bloca persoanele care nu sunt în contacte să vă vadă fotografia de profil, detaliile „despre” și starea online.
Protecție împotriva PegasusWill Cathcart, șeful WhatsApp, a declarat: „Pentru cei câțiva utilizatori – cum ar fi jurnaliștii sau personalitățile publice – care ar putea avea nevoie de protecție extremă împotriva atacurilor cibernetice sofisticate și țintite, lansăm această nouă funcție”.
Malware-ul rar și sofisticat poate fi ascuns în fișiere inofensive: imagini, videoclipuri și PDF-uri. Aceste fișiere conțin în secret coduri care infectează dispozitivul pentru a fura informații sau a instala software de urmărire.
Cea mai infamă utilizare a fost malware-ul Pegasus. Software-ul putea fi instalat pe telefon prin apelare sau mesaj, chiar dacă utilizatorul nu răspundea.
Dispozitivele infectate erau transformate în sisteme de supraveghere, filmând prin cameră, ascultând prin microfon și partajând locația exactă.
Meta a primit 167 milioane dolari despăgubiriDupă descoperirea utilizării Pegasus, Meta a dat în judecată NSO Group și a primit 167,25 milioane de dolari despăgubiri.
Recent, WhatsApp a dejucat o campanie similară care viza jurnaliști folosind malware dezvoltat de firma israeliană Paragon Solutions.
Cum activezi modul lockdownPentru a activa funcția:
WhatsApp avertizează: „Ar trebui să activați această opțiune numai dacă credeți că ați putea fi ținta unei campanii cibernetice sofisticate. Majoritatea oamenilor nu sunt vizați de astfel de atacuri”.
Astfel de atacuri sunt extrem de rare și utilizate de entități naționale, nu de infractori cibernetici obișnuiți.
Un nor uriaș care se învârte într-un sistem stelar apropiat ar putea ascunde o planetă gigantică sau o stea pitică, potrivit Live Science. Astronomii au analizat norul care a întunecat o stea asemănătoare Soarelui timp de aproximativ nouă luni. Norul misterios a făcut ca steaua sa să dispară aproape complet din observațiile telescopului, în perioada în care acesta s-a strecurat între steaua sa și Pământ.
Un nou studiu dezvăluie că norul gigantic de metal vaporizat ar putea ascunde o planetă secretă sau un soare extraterestru. Astronomii au fost alertați pentru prima dată de prezența norului misterios în septembrie 2024, când au detectat un eveniment surpriză „de întunecare” în jurul stelei J0705+0612.
Al doilea soare se află la aproximativ 3.000 de ani-lumină de PământDenumită și ASASSN-24fw, aceasta este o stea asemănătoare Soarelui, aflată la aproximativ 3.000 de ani-lumină de Pământ. Luminozitatea stelei a scăzut brusc de 40 de ori, la aproximativ 3% din luminozitatea sa inițială și a rămas așa timp de peste opt luni și jumătate, înainte de a reveni la strălucirea completă în mai 2025.
„Stelele precum soarele nu se opresc pur și simplu fără motiv”, a declarat autoarea principală a studiului, Nadia Zakamska, astrofizician la Universitatea Johns Hopkins, într-un comunicat.
Norul a fost analizat cu telescoape moderneÎn studiul publicat în ianuarie în The Astronomical Journal, Zakamska și echipa sa au analizat evenimentul straniu folosind date captate de telescopul Gemini South și de telescoapele Magellan din Chile. Astfel, au descoperit că un obiect masiv a trecut prin fața lui J0705+0612. După ce au exclus lucruri precum planetele gigantice și centurile de asteroizi, care erau fie prea mici, fie prea difuze pentru a bloca atât de multă lumină pentru atât de mult timp, cercetătorii au concluzionat că obiectul ocult este un nor gros de gaz.
Norul fără nume are un diametru de aproximativ 200 de milioane de kilometri și este poziționat la aproximativ 13,3 unități astronomice de J0705+0612. Spre comparație, ar fi la jumătatea distanței dintre Saturn și Uranus dacă ar fi situat în sistemul nostru solar. La această distanță, norul are nevoie de aproximativ 44 de ani pentru a orbita complet steaua sa, au calculat astronomii
Instrumentul Gemini High-resolution Optical Spectrograph (GHOST) a jucat un rol cheie în studiu.
Acesta a privit mai adânc în nor decât pot alte telescoape, permițând cercetătorilor să investigheze exact din ce este alcătuit norul. Rezultatele „au depășit toate așteptările”, dezvăluind o abundență de metale, a spus Zakamska.
Următorul mister este cum s-a format norul. Cercetătorii cred că norul are o vechime de aproximativ 2 miliarde de ani, ceea ce sugerează că este mai tânăr decât J0705+0612. De asemenea, experții bănuiesc că norul s-a format în urma unei coliziuni planetare, similară cu cea care a dat naștere Lunii. Acest lucru ar explica nu numai vârsta norului, ci și conținutul său surprinzător de ridicat de metale, susțin cercetătorii.
„Acest eveniment ne arată că peste tot, chiar și în sistemele planetare mature, pot apărea coliziuni dramatice, la scară largă. Este o amintire vie a faptului că universul este departe de a fi static – este o poveste continuă de creație, distrugere și transformare”, a fost concluzia lui Zakamska.
Cercetătorii ar putea afla mai multe despre norul misterios în 2068, atunci când acesta se va poziționa din nou între J0705+0612 și Pământ.
Aryna Sabalenka s-a desprins în game-ul patru în primul set, reușind primul break al partidei.
Game-ul a avut și un moment controversat. Sabalenka a fost sancționată pentru o intervenție verbală înaintea returului adversarei. Aceasta a cerut revizuirea fazei la video, însă decizia arbitrului a rămas neschimbată. Sportiva din Belarus a depășit momentul și a obținut, în cele din urmă, break-ul.
Apoi, jucătoarea belarusă a controlat partida, desprinzându-se la 4-1 și închizând setul cu un nou break, după ce a fructificat una dintre cele trei șanse avute.
În setul secund, Svitolina a început mai bine și chiar a condus cu 2-0, după un break rapid.
Sabalenka a revenit, câștigând cinci game-uri consecutive, care au adus-o la un pas de finală. Ucraineanca a oprit seria liderului mondial, făcând 5-3, dar Sabalenka a închis meciul fără emoții, pe propriul serviciu.
Dublă campioană la Melbourne (2023, 2024) a impresionat prin statistici. A încheiat cu 70% puncte câștigate cu primul serviciu, 27 de lovituri câștigătoare și o singură dublă greșeală.
Belarusa a ajuns astfel la a opta finală de Grand Slam din carieră, reușind performanța de a se califica în ultimul act fără să piardă vreun set, la fel ca în edițiile precedente câștigate.
Prin acest succes, Sabalenka și-a îmbunătățit bilanțul direct cu Svitolina la 6-1 în circuitul WTA.
Sabalenka a devenit prima jucătoare după Martina Hingis care ajunge în patru finale consecutive la Australian Open.
În finala de sâmbătă, Aryna Sabalenka se va confrunta cu învingătoarea dintre Jessica Pegula (favorita nr. 6) și Elena Rybakina (cap de serie nr. 5).
Pentru unul din cinci americani, durerea cronică este inevitabilă. Dintre cei 51 de milioane de adulți afectați, trei din patru suferă de dizabilitate. Mulți sunt incapabili să lucreze sau să funcționeze normal, scrie Daily Mail.
Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder au descoperit cauza pentru care durerea devine cronică.
Studiul s-a concentrat pe cortexul insular granular caudal (CGIC), un grup de celule de dimensiunea unui cub de zahăr situat adânc în creier. Această zonă procesează senzațiile corporale și comunică cu cortexul somatosenzorial primar, care percepe durerea.
Cercetătorii au folosit șoareci pentru a imita durerea cronică de-a lungul nervului sciatic. Este cel mai lung nerv al corpului, de la coloana vertebrală până la picioare. Leziunile acestui nerv provoacă alodinie – atingerea devine dureroasă.
Descoperirea revoluționarăFolosind editarea genelor pentru a dezactiva anumite neuroni, echipa a descoperit că CGIC trimite semnale către creier pentru a spune măduvei spinării să împiedice disiparea durerii cronice.
Când au inhibat celulele din calea CGIC, durerea șoarecilor a dispărut.
Linda Watkins, autoarea principală, a declarat: „Dacă acest factor decizional crucial este redus la tăcere, durerea cronică nu apare. Dacă este deja prezentă, durerea cronică dispare”.
Milioane de consultații medicale anualDurerea de spate, migrenele și afecțiunile articulare precum artrita sunt cele mai frecvente forme de durere cronică în SUA. Rezultă în aproape 37 de milioane de consultații medicale anual.
Aproximativ unul din trei adulți cu dureri cronice declară că nu au un diagnostic clar sau o cauză evidentă.
Editarea genelor a oprit durereaCercetătorii au folosit editarea genelor pentru a suprima activitatea CGIC. Durerea a dispărut chiar și la șoarecii care suferiseră timp de câteva săptămâni – echivalentul a ani pentru un om.
Jayson Ball, primul autor al studiului și om de știință la Neuralink, a declarat: „Cercetarea noastră prezintă un caz clar în care anumite căi cerebrale pot fi vizate direct pentru a modula durerea senzorială”.
Speranță pentru noi tratamenteSunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege relația dintre CGIC și durerea cronică la oameni. Cu toate acestea, Ball a remarcat că descoperirile pot deschide calea pentru medicamente care vizează CGIC.
„Acum că avem acces la instrumente care vă permit să manipulați creierul pe baza unor subpopulații specifice de celule, căutarea de noi tratamente avansează mult mai repede”, a spus el.
Studiul a fost publicat în The Journal of Neuroscience.
Planul de restructurare a fost aprobat de comitetul interministerial, iar activele Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru 690 de milioane de euro, într-o licitație internațională programată în luna martie. Tranzacția este una dintre cele mai mari posibile vânzări de active industriale din ultimii ani, cu implicații directe pentru industria construcțiilor și pentru finanțele publice.
„Vom organiza licitația internațională pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni. Garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.
Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian, specializată în evaluări de active industriale și imobiliare. În cadrul procedurii de vânzare, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea combinatului, până în prezent.
Interes din Europa și AsiaPrintre cei interesați se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, dar și o companie românească. Este vorba despre UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu.
Pe lista potențialilor cumpărători se mai află JSW Steel și Jindal Group din India, DeLong Steel din China, KMC Steel din Turcia, Galiawa Group din Irak și Metinvest din Ucraina, controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Grupul ucrainean este deja prezent în România, după ce a preluat fabrica ArcelorMittal Tubular Products Iași, achiziție finalizată în decembrie 2025.
Interesul unor grupuri industriale mari arată că activele Liberty Galați rămân atractive, în pofida pierderilor și a blocajelor financiare din ultimii ani.
Mii de angajați trimiși în șomajLiberty Galați este controlat de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta și a intrat în concordat preventiv în martie 2024, în încercarea de a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever afectată.
Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj, iar în prezent mai puțin de 200 de salariați mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate, situație care a generat tensiuni sociale în rândul angajaților.
EximBank, principal creditorPotrivit datelor Ministerului Finanțelor, situația financiară a combinatului s-a deteriorat accentuat în ultimii ani. După un vârf în 2021, când Liberty Galați a raportat o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de aproximativ 1,36 miliarde de lei, compania a intrat pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, iar pierderile s-au menținut la peste 1,6 miliarde de lei.
Statul se numără printre principalii creditori ai companiei. ANAF are de recuperat aproximativ 150 de milioane de euro, iar EximBank 300 de milioane de euro.
Recuperarea acestor sume depinde în mare măsură de succesul procedurii de vânzare, statul fiind expus atât ca creditor, cât și ca actor implicat în restructurarea combinatului.
Încă din septembrie 2024, guvernul a constituit un comitet interministerial pentru a gestiona situația combinatului, considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.
Inter Milano a încheiat pe locul 10 faza ligii din Champions League, după meciurile din ultima etapă, disputate miercuri noapte. Astfel, echipa antrenată de Chivu va juca în play-off și a fost împerecheată, alături de Real Madrid (locul 9), cu Bodø/Glimt (23) și Benfica (24).
Dacă va ajunge în optimile de finală, Inter va întâlni una dintre echipele Manchester City (locul 7) și Sporting Lisabona (locul 8).
În celelalte dispute din play-off, echipele calificate sunt împerecheate astfel:
PSG (locul 11) și Newcastle (locul 12) cu Monaco (locul 21) și Qarabag (locul 22) / în optimi – cu Barcelona (5) sau Chelsea (6)
Juventus (locul 13) și Atletico Madrid (locul 14) cu Club Brugge (locul 19) și Galatasaray (locul 20) / în optimi – cu Liverpool (3) sau Tottenham (4)
Atalanta (locul 15) și Bayer Leverkusen (locul 16) cu Borussia Dortmund (locul 17) și Olympiakos (locul 18) / în optimi – cu Arsenal (1) sau Bayern München (2)
Echipele clasate pe locurile 9–24 în faza principală vor disputa un play-off în dublă manșă, programat pe 17/19 și 24/26 februarie 2026.
Tragerea la sorți pentru stabilirea partidelor este programată vineri, la Nyon, de la ora 13:00.
O femeie de 25 de ani a fost reținută pentru 24 de ore și va fi prezentată magistraților cu propunere legală.
La data de 3 mai 2025, femeia de 25 de ani a contactat, prin intermediul rețelelor de socializare, o altă femeie, în vârstă de 26 de ani. A determinat-o să cumpere patru vouchere Abon, prin aplicația Aircash, declară surse judiciate pentru MEDIAFAX.
Deși voucherele au fost cumpărate în mod legal, acestea nu au ajuns la persoana care le-a plătit. Au rămas în posesia femeii de 25 de ani, care le-a folosit ulterior în interes personal.
Pentru a-și recupera suma plătită pentru vouchere, respectiv 1.000 de lei, femeia de 26 de ani a fost ulterior convinsă să îi furnizeze datele cardului bancar.
Profitând de aceste informații, femeia de 25 de ani a făcut transferuri neautorizate în valoare totală de aproximativ 12.500 de lei. Prejudiciul total cauzat este de aproximativ 14.000 de lei.
Percheziție și reținereMiercuri, polițiștii de la Serviciul Combaterea Infracțiunilor Informatice, cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău, au executat mandatul de percheziție.
Persoana vizată a fost depistată și condusă la audieri. Față de aceasta a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore.
Acuzații grave de crimă informaticăCercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului Combaterea Infracțiunilor Informatice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Femeia este cercetată pentru acces ilegal la un sistem informatic, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos și înșelăciune.
