Magnatul media Barry Diller a analizat posibilitatea de a cumpăra CNN de la Warner Bros. Discovery potrivit unor surse apropiate situației, scrie CNN.
Compania a afirmat ferm că CNN nu este de vânzare, în ciuda interesului repetat din exterior.
Sursele spun că Diller a abordat Warner Bros. Discovery de mai multe ori anul trecut în legătură cu o posibilă achiziție a postului de știri.
Discuțiile nu au ajuns la nivelul consiliului de administrație, însă interesul său rămâne activ.
În ultimii ani, și alți investitori media foarte bogați au explorat scenarii prin care ar putea prelua CNN.
De ce Warner Bros. Discovery păstrează CNNConducerea companiei susține că CNN rămâne un activ strategic în modelul de afaceri al Warner Bros. Discovery.
Postul joacă un rol esențial în contractele de distribuție la pachet cu operatorii de cablu și satelit.
Aceste acorduri includ și canale precum TNT și Food Network.
Warner Bros. Discovery se pregătește să se divizeze, în această vară, în două companii listate separat.
CNN va face parte din Discovery Global, alături de alte branduri internaționale de televiziune.
Reprezentanții companiei afirmă că CNN joacă un rol esențial în valoarea pe termen lung a Discovery Global.
Evaluare, profituri și oferte concurente de preluareDocumentele financiare arată că CNN este estimat să genereze venituri de 1,8 miliarde de dolari în acest an.
Postul ar urma să înregistreze un profit de aproximativ 600 de milioane de dolari.
Aceste cifre susțin argumentele potrivit cărora Discovery Global are o valoare semnificativă ca entitate independentă.
Separarea companiei a alimentat dezbateri intense pe Wall Street.
După finalizarea divizării Warner Bros. Discovery, programată pentru această vară, Netflix a acceptat să cumpere Warner Bros. pentru 27,75 dolari pe acțiune, în timp ce Discovery Global va fi listată separat.
Paramount a oferit 30 de dolari pe acțiune pentru întregul grup Warner Bros. Discovery, inclusiv CNN.
Consiliul a respins oferta, preferând un acord separat care implică Netflix și activele de studio.
Complicații politice și strategiceOrice vânzare a CNN ar putea întâmpina obstacole politice și de reglementare.
Diller este un critic vocal al președintelui Donald Trump și un important donator al Partidului Democrat.
Surse din industrie spun că marile fuziuni media sunt tot mai influențate de realități politice.
Diller și-a exprimat public încrederea în viitorul CNN ca brand global de știri axat pe video.
El a susținut că provocarea reală ține de execuția digitală, nu de relevanță.
CNN a lansat recent un serviciu de streaming cu plată, All Access.
Compania afirmă că numărul de abonați a depășit obiectivele interne la intrarea în 2026.
Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat miercuri, la Berlin, faptul că aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este un obiectiv fezabil, subliniind că aderarea este un proces de lungă durată.
„Aderarea la 1 ianuarie 2027 este exclusă. Nu este posibilă”, a spus Merz, potrivit agenției de știri DPA.
Cancelarul german a explicat faptul că orice țară care dorește să adere la UE trebuie să îndeplinească, mai întâi, criteriile de la Copenhaga – un set de condiții politice, economice și legislative. De regulă, acest proces este unul de lungă durată, putând să se întindă pe ani de zile.
„Putem apropia încet Ucraina de Uniunea Europeană pe parcurs”, a declarat cancelarul, potrivit sursei citate.
Comentariul lui Merz vine după ce în această săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că autoritățile de la Kiev urmăresc aderarea la UE până în anul 2027.
„Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este una dintre garanțiile cheie de securitate nu numai pentru noi, ci și pentru întreaga Europă. La urma urmei, puterea colectivă a Europei este posibilă, în special, datorită contribuțiilor Ucrainei în materie de securitate, tehnologie și economie. De aceea vorbim despre o dată concretă, 2027, și contăm pe sprijinul partenerilor pentru poziția noastră”, a spus Zelenski, după un apel telefonic cu premierul Austriei, Christian Stocker.
Procesul de aderare al Ucrainei la UE, blocat de BudapestaUcraina a primit statutul de țară candidat la UE în vara anului 2022, după ce a depus o cerere de aderare la puțin timp după debutul invaziei Rusiei în februarie 2022. Kievul a finalizat procesul de evaluare legislativă anul trecut și a pledat pentru o aderare rapidă în contextul negocierilor de pace, motivând că aderarea țării la UE este esențială pentru redresarea și securitatea postbelică.
Deși progresul reformelor de la Kiev au fost lăudate de Bruxelles, următoarea etapă din întregul proces, respectiv deschiderea grupurilor de aderare, rămâne blocată de premierul ungar Viktor Orban.
Într-un discurs rostit în parlamentul de la Berlin, Merz a subliniat că lumea se îndreaptă spre o nouă eră de competiție geopolitică intensă, mai scrie AP. „Observăm tot mai clar conturarea unei lumi a marilor puteri. O furtună puternică se abate asupra acestei lumi și efectele ei se vor resimți mult timp”, a declarat cancelarul.
În acest cadru, Merz a subliniat că Europa are șansa de a deveni un centru de stabilitate și colaborare pentru democrațiile care caută soluții alternative la regimurile autoritare.
Uniunea Europeană ca model pentru noi alianțeMerz a subliniat că Uniunea Europeană are capacitatea de a atrage noi parteneri. Acest lucru este posibil prin piețele sale deschise și prin valorile democratice pe care le promovează. „Nu trebuie să subestimăm cât de atrăgător este acest model european pentru potențiale alianțe”, a afirmat el, caracterizând UE drept „o alternativă normativă la imperialism și autocrație”.
Cancelarul a evidențiat, de asemenea, abilitatea blocului comunitar de a reacționa rapid și unit. A menționat în acest sens răspunsul comun al statelor membre la recentele amenințări comerciale.
Merz: Sprijin pentru NATO și relația cu SUAMerz a reafirmat angajamentul ferm al Germaniei față de NATO. El a subliniat necesitatea unei întăriri a capacităților de apărare europene, fără a renunța la cooperarea transatlantică. „Întotdeauna vom întinde mâna cooperării către Statele Unite, dar nu ca subordonați, ci ca parteneri și aliați pe picior de egalitate”, a spus Merz, făcând referire la tensiunile generate de administrația lui Donald Trump. Cancelarul a respins cu tărie comentariile recente ale președintelui american. Acesta a sugerat că trupele non-americane din NATO ar fi evitat confruntările în Afganistan.
Cancelarul a reamintit că 59 de soldați germani și-au pierdut viața în misiunea de aproape două decenii. „Nu vom permite ca acest angajament, care a fost realizat inclusiv în beneficiul Statelor Unite, să fie discreditat sau minimizat”, a afirmat el.
Pe lângă securitate, Merz a pledat pentru o mai mare independență tehnologică și pentru stimularea creșterii economice în Europa. Germania susține consolidarea acordurilor comerciale ale UE, inclusiv cu blocul sud-american Mercosur și cu India. „Trebuie să învățăm să vorbim limba politicii de putere”, a declarat cancelarul, subliniind că Europa trebuie să-și afirme mai decisiv interesele pe scena internațională.
Promovarea plasează UE pe aceeași bază diplomatică cu Statele Unite, China și Rusia și a fost anunțată în timpul unei vizite la Hanoi a președintelui Consiliului European, António Costa, potrivit AP.
„Într-un moment în care ordinea internațională bazată pe reguli este amenințată din mai multe părți, trebuie să fim alături de ceilalți ca parteneri fiabili și previzibili”, a declarat Costa, adăugând că parteneriatul are ca scop „dezvoltarea unor sfere de prosperitate comună”.
Costa a sosit în capitala Vietnamului, Hanoi, după ce India și Uniunea Europeană au ajuns marți la un acord de liber schimb, după aproape două decenii de negocieri. Președintele Vietnamului, Luong Cuong, a numit această acțiune o „etapă istorică”.
Anunțul vine la mai puțin de o săptămână după ce Vietnamul l-a reales pe secretarul general al Partidului Comunist, To Lam, în funcția de lider principal al țării, susținând viziunea acestuia despre o creștere economică determinată de reforme agresive.
Vietnamul, beneficiar major al globalizăriiVietnamul a fost un beneficiar major al globalizării, devenind un centru cheie de export pentru electronice, îmbrăcăminte și bunuri de consum, pe măsură ce firmele multinaționale și-au mutat producția din China.
Această creștere bazată pe exporturi a contribuit la creșterea veniturilor și la transformarea economiei, însă surplusul comercial mare și persistent al Vietnamului a atras critici, în special din partea SUA și din ce în ce mai mult din partea Europei, unde oficialii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la accesul pe piață.
Pentru UE, acordul consolidează accesul la unul dintre centrele de producție cu cea mai rapidă creștere din Asia și sprijină eforturile de diversificare a lanțurilor de aprovizionare pe măsură ce tensiunile comerciale cresc.
Comerțul bilateral în primele 11 luni ale anului 2025 a ajuns la peste 66,8 miliarde de dolari, în creștere cu 6,6% față de anul precedent. UE este al patrulea partener comercial al Vietnamului, a treia cea mai mare piață de export și a cincea cea mai mare sursă de import. Vietnamul este cel mai mare partener comercial al UE în Asia de Sud-Est.
Potrivit Reuters, anunțul a fost făcut în timpul vizitei prim-ministrului britanic, Keir Starmer, la Beijing.
Anunțul marchează cea mai mare tranzacție de până acum din cadrul vizitei, în contextul în care Marea Britanie încearcă să consolideze relațiile cu Beijingul într-o perioadă de tensiuni cu Washingtonul.
Starmer a prezentat investiția producătorului de medicamente ca un impuls pentru Marea Britanie, în declarațiile din comunicatul de presă al AstraZeneca.
„Expansiunea și poziția de lider a AstraZeneca în China vor ajuta producătorul britanic să continue să crească, susținând mii de locuri de muncă în Marea Britanie”, a afirmat el.
Chiar dacă AstraZeneca investește masiv în Statele Unite, în frunte cu o tranzacție de producție de 50 de miliarde de dolari anul trecut, compania continuă să-și dezvolte afacerea pe a doua cea mai mare piață, după scandalurile care au inclus arestarea președintelui său din China în 2024.
Soriot a declarat că este cea mai mare investiție a companiei în China, unde activează de peste 30 de ani.
AstraZeneca a investit miliarde de dolari în China în timpul mandatului lui Soriot ca CEO din 2012, inclusiv 2,5 miliarde de dolari într-un centru de cercetare și dezvoltare din Beijing în martie anul trecut, al doilea din China după cel din Shanghai, deschis în 2024.
AstraZeneca a semnat mai multe acorduri cu firme chineze de biotehnologie care dezvoltă medicamente experimentale în stadiu incipient.
Unii producători de medicamente rivali au vândut activele din China în urma perturbărilor lanțului de aprovizionare, încetinirii economice și concurenței puternice din cadrul programului centralizat de achiziții de medicamente al țării.
Meta, compania mamă a WhatsApp, afirmă că funcția va fi lansată treptat în următoarele săptămâni, notează Daily Mail.
Odată activat, modul lockdown blochează atașamentele și fișierele media de la persoane necunoscute. Dezactivează automat toate apelurile primite de la persoane care nu se află în lista de contacte.
WhatsApp va restricționa cine vă poate adăuga într-un grup și va bloca persoanele care nu sunt în contacte să vă vadă fotografia de profil, detaliile „despre” și starea online.
Protecție împotriva PegasusWill Cathcart, șeful WhatsApp, a declarat: „Pentru cei câțiva utilizatori – cum ar fi jurnaliștii sau personalitățile publice – care ar putea avea nevoie de protecție extremă împotriva atacurilor cibernetice sofisticate și țintite, lansăm această nouă funcție”.
Malware-ul rar și sofisticat poate fi ascuns în fișiere inofensive: imagini, videoclipuri și PDF-uri. Aceste fișiere conțin în secret coduri care infectează dispozitivul pentru a fura informații sau a instala software de urmărire.
Cea mai infamă utilizare a fost malware-ul Pegasus. Software-ul putea fi instalat pe telefon prin apelare sau mesaj, chiar dacă utilizatorul nu răspundea.
Dispozitivele infectate erau transformate în sisteme de supraveghere, filmând prin cameră, ascultând prin microfon și partajând locația exactă.
Meta a primit 167 milioane dolari despăgubiriDupă descoperirea utilizării Pegasus, Meta a dat în judecată NSO Group și a primit 167,25 milioane de dolari despăgubiri.
Recent, WhatsApp a dejucat o campanie similară care viza jurnaliști folosind malware dezvoltat de firma israeliană Paragon Solutions.
Cum activezi modul lockdownPentru a activa funcția:
WhatsApp avertizează: „Ar trebui să activați această opțiune numai dacă credeți că ați putea fi ținta unei campanii cibernetice sofisticate. Majoritatea oamenilor nu sunt vizați de astfel de atacuri”.
Astfel de atacuri sunt extrem de rare și utilizate de entități naționale, nu de infractori cibernetici obișnuiți.
Un nor uriaș care se învârte într-un sistem stelar apropiat ar putea ascunde o planetă gigantică sau o stea pitică, potrivit Live Science. Astronomii au analizat norul care a întunecat o stea asemănătoare Soarelui timp de aproximativ nouă luni. Norul misterios a făcut ca steaua sa să dispară aproape complet din observațiile telescopului, în perioada în care acesta s-a strecurat între steaua sa și Pământ.
Un nou studiu dezvăluie că norul gigantic de metal vaporizat ar putea ascunde o planetă secretă sau un soare extraterestru. Astronomii au fost alertați pentru prima dată de prezența norului misterios în septembrie 2024, când au detectat un eveniment surpriză „de întunecare” în jurul stelei J0705+0612.
Al doilea soare se află la aproximativ 3.000 de ani-lumină de PământDenumită și ASASSN-24fw, aceasta este o stea asemănătoare Soarelui, aflată la aproximativ 3.000 de ani-lumină de Pământ. Luminozitatea stelei a scăzut brusc de 40 de ori, la aproximativ 3% din luminozitatea sa inițială și a rămas așa timp de peste opt luni și jumătate, înainte de a reveni la strălucirea completă în mai 2025.
„Stelele precum soarele nu se opresc pur și simplu fără motiv”, a declarat autoarea principală a studiului, Nadia Zakamska, astrofizician la Universitatea Johns Hopkins, într-un comunicat.
Norul a fost analizat cu telescoape moderneÎn studiul publicat în ianuarie în The Astronomical Journal, Zakamska și echipa sa au analizat evenimentul straniu folosind date captate de telescopul Gemini South și de telescoapele Magellan din Chile. Astfel, au descoperit că un obiect masiv a trecut prin fața lui J0705+0612. După ce au exclus lucruri precum planetele gigantice și centurile de asteroizi, care erau fie prea mici, fie prea difuze pentru a bloca atât de multă lumină pentru atât de mult timp, cercetătorii au concluzionat că obiectul ocult este un nor gros de gaz.
Norul fără nume are un diametru de aproximativ 200 de milioane de kilometri și este poziționat la aproximativ 13,3 unități astronomice de J0705+0612. Spre comparație, ar fi la jumătatea distanței dintre Saturn și Uranus dacă ar fi situat în sistemul nostru solar. La această distanță, norul are nevoie de aproximativ 44 de ani pentru a orbita complet steaua sa, au calculat astronomii
Instrumentul Gemini High-resolution Optical Spectrograph (GHOST) a jucat un rol cheie în studiu.
Acesta a privit mai adânc în nor decât pot alte telescoape, permițând cercetătorilor să investigheze exact din ce este alcătuit norul. Rezultatele „au depășit toate așteptările”, dezvăluind o abundență de metale, a spus Zakamska.
Următorul mister este cum s-a format norul. Cercetătorii cred că norul are o vechime de aproximativ 2 miliarde de ani, ceea ce sugerează că este mai tânăr decât J0705+0612. De asemenea, experții bănuiesc că norul s-a format în urma unei coliziuni planetare, similară cu cea care a dat naștere Lunii. Acest lucru ar explica nu numai vârsta norului, ci și conținutul său surprinzător de ridicat de metale, susțin cercetătorii.
„Acest eveniment ne arată că peste tot, chiar și în sistemele planetare mature, pot apărea coliziuni dramatice, la scară largă. Este o amintire vie a faptului că universul este departe de a fi static – este o poveste continuă de creație, distrugere și transformare”, a fost concluzia lui Zakamska.
Cercetătorii ar putea afla mai multe despre norul misterios în 2068, atunci când acesta se va poziționa din nou între J0705+0612 și Pământ.
Aryna Sabalenka s-a desprins în game-ul patru în primul set, reușind primul break al partidei.
Game-ul a avut și un moment controversat. Sabalenka a fost sancționată pentru o intervenție verbală înaintea returului adversarei. Aceasta a cerut revizuirea fazei la video, însă decizia arbitrului a rămas neschimbată. Sportiva din Belarus a depășit momentul și a obținut, în cele din urmă, break-ul.
Apoi, jucătoarea belarusă a controlat partida, desprinzându-se la 4-1 și închizând setul cu un nou break, după ce a fructificat una dintre cele trei șanse avute.
În setul secund, Svitolina a început mai bine și chiar a condus cu 2-0, după un break rapid.
Sabalenka a revenit, câștigând cinci game-uri consecutive, care au adus-o la un pas de finală. Ucraineanca a oprit seria liderului mondial, făcând 5-3, dar Sabalenka a închis meciul fără emoții, pe propriul serviciu.
Dublă campioană la Melbourne (2023, 2024) a impresionat prin statistici. A încheiat cu 70% puncte câștigate cu primul serviciu, 27 de lovituri câștigătoare și o singură dublă greșeală.
Belarusa a ajuns astfel la a opta finală de Grand Slam din carieră, reușind performanța de a se califica în ultimul act fără să piardă vreun set, la fel ca în edițiile precedente câștigate.
Prin acest succes, Sabalenka și-a îmbunătățit bilanțul direct cu Svitolina la 6-1 în circuitul WTA.
Sabalenka a devenit prima jucătoare după Martina Hingis care ajunge în patru finale consecutive la Australian Open.
În finala de sâmbătă, Aryna Sabalenka se va confrunta cu învingătoarea dintre Jessica Pegula (favorita nr. 6) și Elena Rybakina (cap de serie nr. 5).
Pentru unul din cinci americani, durerea cronică este inevitabilă. Dintre cei 51 de milioane de adulți afectați, trei din patru suferă de dizabilitate. Mulți sunt incapabili să lucreze sau să funcționeze normal, scrie Daily Mail.
Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder au descoperit cauza pentru care durerea devine cronică.
Studiul s-a concentrat pe cortexul insular granular caudal (CGIC), un grup de celule de dimensiunea unui cub de zahăr situat adânc în creier. Această zonă procesează senzațiile corporale și comunică cu cortexul somatosenzorial primar, care percepe durerea.
Cercetătorii au folosit șoareci pentru a imita durerea cronică de-a lungul nervului sciatic. Este cel mai lung nerv al corpului, de la coloana vertebrală până la picioare. Leziunile acestui nerv provoacă alodinie – atingerea devine dureroasă.
Descoperirea revoluționarăFolosind editarea genelor pentru a dezactiva anumite neuroni, echipa a descoperit că CGIC trimite semnale către creier pentru a spune măduvei spinării să împiedice disiparea durerii cronice.
Când au inhibat celulele din calea CGIC, durerea șoarecilor a dispărut.
Linda Watkins, autoarea principală, a declarat: „Dacă acest factor decizional crucial este redus la tăcere, durerea cronică nu apare. Dacă este deja prezentă, durerea cronică dispare”.
Milioane de consultații medicale anualDurerea de spate, migrenele și afecțiunile articulare precum artrita sunt cele mai frecvente forme de durere cronică în SUA. Rezultă în aproape 37 de milioane de consultații medicale anual.
Aproximativ unul din trei adulți cu dureri cronice declară că nu au un diagnostic clar sau o cauză evidentă.
Editarea genelor a oprit durereaCercetătorii au folosit editarea genelor pentru a suprima activitatea CGIC. Durerea a dispărut chiar și la șoarecii care suferiseră timp de câteva săptămâni – echivalentul a ani pentru un om.
Jayson Ball, primul autor al studiului și om de știință la Neuralink, a declarat: „Cercetarea noastră prezintă un caz clar în care anumite căi cerebrale pot fi vizate direct pentru a modula durerea senzorială”.
Speranță pentru noi tratamenteSunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege relația dintre CGIC și durerea cronică la oameni. Cu toate acestea, Ball a remarcat că descoperirile pot deschide calea pentru medicamente care vizează CGIC.
„Acum că avem acces la instrumente care vă permit să manipulați creierul pe baza unor subpopulații specifice de celule, căutarea de noi tratamente avansează mult mai repede”, a spus el.
Studiul a fost publicat în The Journal of Neuroscience.
Planul de restructurare a fost aprobat de comitetul interministerial, iar activele Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru 690 de milioane de euro, într-o licitație internațională programată în luna martie. Tranzacția este una dintre cele mai mari posibile vânzări de active industriale din ultimii ani, cu implicații directe pentru industria construcțiilor și pentru finanțele publice.
„Vom organiza licitația internațională pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni. Garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.
Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian, specializată în evaluări de active industriale și imobiliare. În cadrul procedurii de vânzare, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea combinatului, până în prezent.
Interes din Europa și AsiaPrintre cei interesați se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, dar și o companie românească. Este vorba despre UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu.
Pe lista potențialilor cumpărători se mai află JSW Steel și Jindal Group din India, DeLong Steel din China, KMC Steel din Turcia, Galiawa Group din Irak și Metinvest din Ucraina, controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Grupul ucrainean este deja prezent în România, după ce a preluat fabrica ArcelorMittal Tubular Products Iași, achiziție finalizată în decembrie 2025.
Interesul unor grupuri industriale mari arată că activele Liberty Galați rămân atractive, în pofida pierderilor și a blocajelor financiare din ultimii ani.
Mii de angajați trimiși în șomajLiberty Galați este controlat de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta și a intrat în concordat preventiv în martie 2024, în încercarea de a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever afectată.
Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj, iar în prezent mai puțin de 200 de salariați mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate, situație care a generat tensiuni sociale în rândul angajaților.
EximBank, principal creditorPotrivit datelor Ministerului Finanțelor, situația financiară a combinatului s-a deteriorat accentuat în ultimii ani. După un vârf în 2021, când Liberty Galați a raportat o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de aproximativ 1,36 miliarde de lei, compania a intrat pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, iar pierderile s-au menținut la peste 1,6 miliarde de lei.
Statul se numără printre principalii creditori ai companiei. ANAF are de recuperat aproximativ 150 de milioane de euro, iar EximBank 300 de milioane de euro.
Recuperarea acestor sume depinde în mare măsură de succesul procedurii de vânzare, statul fiind expus atât ca creditor, cât și ca actor implicat în restructurarea combinatului.
Încă din septembrie 2024, guvernul a constituit un comitet interministerial pentru a gestiona situația combinatului, considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.
