Realizatorii studiului planificat de Universitatea din Washington le-au cerut educatorilor să poarte camere pentru a înregistra imagini din clasă, potrivit Futurism. Ulterior, imaginile ar fi fost folosite pentru a antrena modele de inteligență artificială. Dacă un părinte nu se simțea confortabil cu procedura, putea să refuze participarea copilului său. În lipsa unui refuz oficial, copilul ar fi fost inclus în mod automat în experiment.
Deși inițiatorii studiului au spus că videoclipurile surprind interacțiunile normale dintre profesori și copii în timpul activităților obișnuite din clasă, numeroși părinți s-au declarat revoltați. Unii au încercat să afle ce modele de inteligență artificială sau ce companii sunt implicate în proiect. Alți părinți s-au plâns de modul interpretabil în care a fost conceput documentul care le-a fost prezentat.
De asemenea, nu a fost clar în ce mod putea fi evitați în filmare copiii ai căror părinți nu își dădeau acordul. Totodată, părinții au vrut să afle cu cine ar putea fi partajate datele, cât timp vor fi păstrate și cine finanțează cercetarea.
Confruntați cu reacția părinților, inițiatorii proiectului au renunțat la experiment. Un incident asemănător s-a produs la o școală din New York. Un proiect bazat pe inteligența artificială a fost anulat luna trecută după ce mai mulți părinți au protestat.
Potrivit Euronews, noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, încearcă să se distanțeze de politica veto-urilor practicate de Orbán în relația cu Bruxelles-ul și Rusia. Diplomați europeni spun că ambasadorii statelor membre vor discuta săptămâna aceasta un nou „mini-pachet” de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar include aproximativ zece persoane și mai multe nave din așa-numita „flotă fantomă” folosită de Moscova pentru a evita restricțiile occidentale asupra exporturilor de petrol. Patriarhul Kirill este acuzat de Bruxelles că a susținut public invazia Rusiei în Ucraina și că a promovat propaganda Kremlinului încă din 2022. În acel moment, Ungaria lui Orbán a blocat includerea sa pe lista de sancțiuni.
Noul guvern ungar schimbă tonul față de RusiaMárton Hajdu, apropiat al premierului Péter Magyar și președinte al comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Ungariei, a declarat pentru Euronews că noul executiv nu va mai folosi veto-ul pentru a proteja interese private. „Măsurile care ar afecta stabilitatea economică a Ungariei sunt inacceptabile. Dar în cazurile în care fostul guvern a folosit statul pentru înțelegeri private, mă aștept ca noul guvern să nu mai blocheze eforturile comune ale UE de a crește presiunea asupra Rusiei”, a spus Hajdu.
„Flota fantomă” a Rusiei, în centrul noilor sancțiuniPe lângă persoane apropiate Kremlinului, UE vrea să lovească și navele din „shadow fleet”, rețeaua de petroliere utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Aceste nave sunt suspectate că navighează sub pavilioane false, folosesc asigurări neconforme și participă inclusiv la operațiuni de sabotaj sau activități considerate riscante pentru mediu. În ultimele luni, autoritățile din Franța, Suedia și Polonia au interceptat mai multe nave suspecte.
Bruxelles-ul vrea sancțiuni mai rapideȘefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut accelerarea sancțiunilor împotriva „flotei fantomă”, fără a mai aștepta marile pachete economice negociate luni întregi. „De îndată ce identificăm aceste nave, le vom sancționa”, a declarat Kallas luna trecută. Pe fondul schimbării de putere de la Budapesta, Bruxelles-ul analizează și modificarea regulilor privind reînnoirea sancțiunilor împotriva Rusiei. În prezent, acestea trebuie prelungite la fiecare șase luni, ceea ce îi oferea lui Orbán posibilitatea de a amenința constant cu veto-ul. UE ia acum în calcul extinderea perioadei la un an pentru a reduce blocajele politice.
Liderii SUA și Rusiei se vor întâlni în China. Confirmarea vine din partea consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, care a vorbit astăzi despre o nouă întâlnire între liderii rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, în cadrul summitului APEC din China.
Ușakov a spus că vizita lui Putin la summitul APEC a fost confirmată.
„Cred că, în orice caz, dacă ambii lideri se află în China, probabil se vor intersecta și vor avea un fel de întâlnire. Până acum, acest lucru a fost convenit abia astăzi, dar din moment ce o astfel de perspectivă există, este puțin probabil ca cineva să o refuze”, a spus Ușakov, comentând posibilitatea unei întâlniri Putin-Trump în China.
Vorbind despre alte perspective pentru întâlniri ruso-americane, diplomatul a remarcat: „În acest moment nu există nicio discuție despre întâlniri la nivel înalt”
Summitul liderilor APEC din China se va desfășura în perioada 18-19 noiembrie 2026, în orașul Shenzhen. Evenimentul marchează a treia oară când China găzduiește această reuniune. Tema oficială a Summitului este „Construirea unei comunități Asia-Pacific pentru a prospera împreună” (Building an Asia-Pacific Community to Prosper Together).
La Summit, sunt așteptați liderii celor 21 de state membre, inclusiv președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Ediția summitului se concentrează pe facilitarea comerțului, integrarea regională și noile ordini strategice din Indo-Pacific.
Până la Summitul din China, Ușakov a declarat că Rusia așteaptă vizita lui Steve Witkoff și Jared Kushner în săptămânile următoare la Kremlin.
Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat miercuri, la sediul MADR, că toate variantele pentru formarea viitorului Guvern sunt analizate în această perioadă.
Barna a spus că România traversează o criză politică majoră în paralel cu provocările la nivel european, motiv pentru care crede că este nevoie de o majoritate solidă în Parlament.
„Astăzi sunt pe masă multe variante, practic toate variantele posibile sunt în momentul de față pe masă. Și un guvern minoritar, și o majoritate refăcută, și cu un premier tehnocrat, cu miniștrii politici, teoretic și un guvern 100% tehnocrat, fiecare cu plusuri și cu minusuri”, a declarat Tánczos Barna.
Vicepremierul a spus că varianta pe care o consideră cea mai bună este refacerea unei coaliții cât se poate de stabilă.
„De dorit este fără doar și poate refacerea coaliției stabile, care să guverneze cu o perspectivă clară și cu măsuri asumate, pentru că într-adevăr, este o criză politică, dar este și o criză la nivel european, din mai multe puncte de vedere”, a afirmat acesta.
Tánczos Barna a punctat și problemele cu care se confruntă în prezent statele europene. El a făcut referire la criza privind înarmarea, prețurile la combustibili, deficitul bugetar, implementarea PNRR.
„Este o criză de înarmare, este o provocare în ceea ce privește prețul combustibilului, avem această provocare cu deficitul, cu PNRR-ul, deci sunt foarte multe teme care trebuie abordate, discutate, decizii de luat și cea mai bună variantă este, fără doar și poate, un guvern cu majoritate solidă”, a spus vicepremierul.
Acesta a explicat că, dacă refacerea actualei coaliții nu va fi posibilă, pot apărea variante de guvern minoritar, fie în jurul partidelor USR și PNL, fie în jurul PSD.
„Dacă nu se poate, încep variantele de guvern minoritar. Ori în jurul grupului de forțe politice USR-PNL, ori în jurul PSD-ului, dacă nu vor să guverneze împreună. Dacă prima variantă nu merge, prima variantă înseamnă că revin la sentimente mai bune și o să guverneze împreună”, a declarat Tánczos Barna.
Tánczos Barna refuză colaborarea cu AURÎntrebat despre o posibilă colaborare a UDMR într-un guvern susținut de AUR sau alte formațiuni apropiate, Tánczos Barna a exclus categoric această variantă.
„Apropierea de AUR este exclusă 100%, adică participarea într-un guvern în care este și AUR sau guvern care, asumat sau neasumat, la vedere sau nu, este susținut de AUR. Deci UDMR nu va participa într-o asemenea formulă”, a spus vicepremierul.
El a spus că o formulă susținută de partide precum SOS, POT sau PACE – Întâi România ar fi una instabilă și fără șanse să reziste pe termen lung.
„Este foarte puțin probabil să participăm într-o formulă în care guvernul este susținut de SOS, POT, PACE și alte asemenea forțe politice. Din mai multe motive, nu e diferență foarte mare între SOS și AUR, nu e diferență foarte mare între alte formațiuni în formare sau existente deja ca grupuri parlamentare în Parlament”, a declarat Tánczos Barna.
„Pe de altă parte ar fi o construcție foarte șubredă, fără o majoritate stabilă și care nu ar rezista. De aceea spunem că ideal ar fi să revină lumea la sentimente mai bune și să găsim o soluție de guvern majoritar sau o formulă prin care avem o altă construcție decât construcția cu AUR”, a mai acesta.
Ilie Bolojan a avut miercuri o întâlnire de lucru cu Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania în cadrul Groupe Renault.
Discuțiile s-au axat pe evoluția și perspectivele industriei auto din România.
În cadrul întrevederii au fost abordate teme de interes strategic privind piața auto din România, inclusiv impactul programului Rabla asupra sectorului și necesitatea menținerii unor politici publice care să susțină reînnoirea parcului auto și dezvoltarea industriei naționale.
De asemenea, au fost analizate efectele creșterii prețurilor la energia electrică asupra costurilor de producție din industria auto și impactul acestora asupra competitivității producătorilor din România, într-un context economic european și internațional tot mai competitiv.
Discuțiile au vizat și programele de achiziții ale autorităților publice, precum și strategia privind administrarea flotelor auto ale instituțiilor statului.
În cadrul întâlnirii au fost prezentate direcțiile strategice de dezvoltare ale Dacia în România, planurile de investiții și perspectivele de evoluție ale pieței auto.
Premierul a reafirmat importanța dialogului constant dintre autorități și mediul de afaceri, precum și necesitatea adoptării unor măsuri care să sprijine competitivitatea industriei auto, unul dintre sectoarele strategice ale economiei românești.
Trupurile neînsuflețite ale mamei și copiilor au fost descoperite în dimineața zilei de miercuri. Potrivit autorităților, femeia avea 38 de ani și copiii săi aveau vârste cuprinse între trei și șase ani.
„Conform primelor concluzii ale anchetei efectuate de poliția din Toulon, mama pare să fi sărit de la etajul 13 împreună cu cei trei copii. Femeia prezentase simptome psihiatrice și depresive, care așteaptă confirmarea. În acest moment, nu există dovezi care să sugereze implicarea unei persoane terțe în această tragedie”, a transmis procuratura din Toulon, citată de Le Figaro.
Femeia avea în total șapte copii, primii trei din prima căsătorie, iar ceilalți patru din al doilea mariaj.
Cei patru copii au fost preluați în grijă de autoritățile responsabile și beneficiază de asistență psihologică.
În cadrul anchetei urmează să fie realizate autopsii și analize toxicologice pentru a aduce clarificări suplimentare.
La câteva zile după ce atacurile israeliene l-au ucis pe liderul suprem al Iranului și pe alți oficiali de rang înalt, președintele Trump a reflectat public că ar fi cel mai bine ca „cineva din interiorul” Iranului să preia conducerea țării.
Se pare că Statele Unite și Israelul au intrat în conflict pentru că aveau în minte un nume surpriză: Mahmoud Ahmadinejad, fostul președinte iranian cunoscut pentru opiniile sale intransigente, anti-Israel și anti-americane, anunță NYTimes.
Însă planul îndrăzneț, elaborat de israelieni și despre care domnul Ahmadinejad fusese consultat, a eșuat rapid, potrivit oficialilor americani care au fost informați despre acesta.
Atacul asupra lui Mahmoud Ahmadinejad era, de fapt, o eliberare din arest. Însă Ahmadinejad s-a sucitIranian President Mahmoud Ahmadinejad reacts to his supporters, during a speech in the Iranian city of Arak, Iran on May 3, 2007. Photo by Hossein Fatemi/Middle East Images/ABACAPRESS.COM
Oficialii americani și un asociat al fostului președinte au declarat că Mahmoud Ahmadinejad a fost rănit în prima zi a războiului de un atac israelian asupra locuinței sale din Teheran , care fusese conceput de fapt pentru a-l elibera din arestul la domiciliu. A supraviețuit atacului, au spus ei, dar după atac a devenit dezamăgit de planul de schimbare a regimului.
De atunci, nu a mai fost văzut public, iar locul în care se află și starea sa actuală sunt necunoscute.
Ahmadinejad a intrat din ce în ce mai mult în conflict cu liderii regimului iranian și a fost plasat sub supravegherea atentă a autorităților de la Teheran. El este cunoscut în timpul mandatului său de președinte, din 2005 până în 2013, pentru apelurile sale de a „șterge Israelul de pe hartă”. A fost un susținător ferm al programului nuclear al Iranului, un critic acerb al Statelor Unite și cunoscut pentru reprimarea violentă a disidenței interne.
Modul în care a fost recrutat domnul Ahmadinejad să participe la operațiune rămâne necunoscut.
Existența acestui efort, care nu a fost raportat anterior, a făcut parte dintr-un plan în mai multe etape elaborat de Israel pentru a răsturna guvernul teocratic al Iranului.
Evaluări greșite ale SUA și IsraelTotul arată modul în care Donald Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au intrat în război nu doar evaluând greșit cât de repede își puteau atinge obiectivele, ci au mizat într-o oarecare măsură pe un plan riscant de schimbare a conducerii în Iran, pe care chiar și unii dintre consilierii domnului Trump l-au considerat improbabil . Unii oficiali americani au fost sceptici, în special, cu privire la viabilitatea readucerii domnului Ahmadinejad la putere.
„Încă de la început, președintele Trump a fost clar în ceea ce privește obiectivele sale pentru Operațiunea Epic Fury: distrugerea rachetelor balistice ale Iranului, demontarea instalațiilor lor de producție, scufundarea marinei lor și slăbirea intermediarilor lor”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, ca răspuns la o solicitare de comentarii despre planul de schimbare a regimului și despre Ahmadinejad.
„Armata Statelor Unite și-a îndeplinit sau chiar a depășit toate obiectivele, iar acum, negociatorii noștri lucrează pentru a încheia un acord care ar pune capăt definitiv capacităților nucleare ale Iranului.”
Un purtător de cuvânt al Mossad-ului, agenția israeliană de informații externe, a refuzat să comenteze.
Oficialii americani au vorbit în primele zile ale războiului despre planurile elaborate cu Israelul pentru a identifica un lider pragmatic care ar putea prelua conducerea țării.
Oficialii au insistat că existau informații conform cărora unii din cadrul regimului iranian ar fi dispuși să colaboreze cu Statele Unite, chiar dacă acești oameni nu puteau fi descriși drept „moderați”.
În ultimii ani, Ahmadinejad a confruntat liderii regimului de la Teheran, acuzându-i de corupție, iar zvonurile despre loialitatea sa au tot circulat. A fost descalificat din numeroase alegeri prezidențiale, consilierii săi au fost arestați, iar mișcările lui Ahmadinejad au fost din ce în ce mai restricționate la domiciliul său din cartierul Narmak din estul Teheranului.
Faptul că oficialii americani și israelieni l-au văzut pe Mahmoud Ahmadinejad ca pe un potențial lider al unui nou guvern în Iran este o dovadă suplimentară că războiul din februarie a fost lansat cu speranța de a instala o conducere mai maleabilă la Teheran.
Trump și membrii cabinetului său au declarat că obiectivele războiului s-au concentrat în mod strict pe distrugerea capacităților nucleare, de rachete și militare ale Iranului.
Există multe întrebări fără răspuns despre cum au plănuit Israelul și Statele Unite să-l pună la putere pe Ahmadinejad și despre circumstanțele atacului aerian care l-a rănit. Oficialii americani au declarat că atacul – efectuat de Forțele Aeriene Israeliene – a avut ca scop uciderea gardienilor care îl supravegheau pe domnul Ahmadinejad, ca parte a unui plan de eliberare a acestuia din arestul la domiciliu.
În zilele care au urmat, agențiile oficiale de știri au clarificat faptul că acesta a supraviețuit, dar că „gărzile sale de corp” – în realitate membri ai Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice care îl păzeau și îl țineau în arest la domiciliu – au fost ucise.
Ahmadinejad, văzut inițial ca noua Delcy RodriguezAhmadinejad ar fi putut „joca un rol foarte important” în Iran în viitorul apropiat, a spus o sursă sugerând că Statele Unite îl vedeau ca fiind similar cu Delcy Rodriguez, care a preluat puterea în Venezuela după ce forțele americane l-au capturat pe domnul Maduro și de atunci a colaborat îndeaproape cu administrația Trump, a spus persoana respectivă.
Ahmadinejad el a prezidat țara într-o perioadă în care Iranul accelera îmbogățirea uraniului pe care l-ar putea folosi într-o zi pentru fabricarea unei bombe nucleare, dacă ar alege să-și transforme programul în armă. O evaluare a serviciilor secrete americane din 2007 a concluzionat că Iranul își înghețase, cu ani în urmă, activitatea de construire a unui dispozitiv nuclear, dar continua îmbogățirea combustibilului nuclear pe care l-ar putea folosi pentru o armă nucleară dacă se răzgândea.
Ahmadinejad, în conflict deschis cu regimul iranianDupă ce Ahmadinejad a părăsit funcția, a devenit treptat un fel de critic deschis al guvernului teocratic sau cel puțin în dezacord cu ayatollahul Khamenei.
De trei ori — 2017, 2021 și 2024 — Ahmadinejad a încercat să candideze pentru funcția sa anterioară, dar de fiecare dată Consiliul Gardienilor din Iran, un grup de juriști civili și islamici, i-a blocat campania prezidențială. Ahmadinejad a acuzat înalți oficiali iranieni de corupție sau proastă guvernare și a devenit un critic al guvernului de la Teheran. Deși nu a fost niciodată un disident declarat, regimul a început să-l trateze ca pe un element potențial destabilizator.
Legăturile domnului Ahmadinejad cu Occidentul sunt mult mai obscure, concluzionează NYTimes.
Legături obscure ale lui Ahmadinejad cu OccidentulPersoane apropiate lui Ahmadinejad au fost acuzate că au legături prea strânse cu Occidentul sau chiar că spionează pentru Israel. Esfandiar Rahim Mashai, fostul șef de cabinet al domnului Ahmadinejad, a fost judecat în 2018, iar judecătorul în cauză l-a întrebat public despre legăturile sale cu agențiile de spionaj britanice și israeliene, o acuzație mediatizată de presa de stat.
În ultimii ani, Mahmoud Ahmadinejad a făcut călătorii în afara Iranului care au alimentat și mai mult speculațiile.
Discuțiile despre Ahmadinejad pe rețelele de socializare iraniene au reapărut după apariția informațiilor despre moartea sa, potrivit unei analize realizate de FilterLabs, o companie care urmărește sentimentele publice. Însă discuțiile au scăzut în săptămânile următoare, determinându-se în principal confuzie cu privire la locul unde se află acesta.
La început, Israelul a prevăzut desfășurarea războiului în mai multe faze, începând cu atacuri aeriene din partea Statelor Unite și a Israelului, plus uciderea liderilor supremi ai Iranului și mobilizarea kurzilor pentru a lupta împotriva forțelor iraniene, potrivit a doi oficiali israelieni din domeniul apărării familiarizați cu planificarea operațională.
Apoi, planul israelian prevedea o combinație de campanii de influență desfășurate de Israel și invazia kurdă, creând instabilitate politică în Iran și un sentiment că regimul pierde controlul. Într-o a treia etapă, regimul, sub o presiune politică intensă și greutatea daunelor aduse infrastructurii cheie, precum electricitatea, s-ar prăbuși, permițând instaurarea a ceea ce israelienii au numit un „guvern alternativ”.
În afară de campania aeriană și uciderea liderului suprem, o mare parte din plan s-a desfășurat așa cum speraseră israelienii și, privind în retrospectivă, o mare parte din acesta pare să fi evaluat greșit rezistența Iranului și capacitatea Statelor Unite și a Israelului de a-și exercita voința.
Dar chiar și după ce a devenit clar că guvernul teocratic al Iranului supraviețuise primelor luni ale războiului, unii oficiali israelieni au continuat să-și exprime credința în viziunea lor de a impune o schimbare de regim la Teheran.
David Barnea, șeful Mossad-ului, le-a spus apropiaților în cadrul mai multor discuții că încă mai crede că planul agenției, bazat pe decenii de colectare de informații și activitate operațională în Iran, are șanse foarte mari de succes dacă ar primi aprobarea de a merge mai departe.
AUR anunță miercuri că inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, inițiată de deputatul AUR Mohammad Murad, a fost votată de Camera Deputaților.
Proiectul propune introducerea unui cadru fiscal modern și stimulativ pentru participarea angajaților la profitul companiilor, prin facilități fiscale menite să susțină performanța, productivitatea și competitivitatea economiei românești.
Măsura urmărește crearea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, ca instrument de stimulare a productivității muncii și consolidarea competitivității companiilor românești.
Deputatul AUR Mohammad Murad, antreprenor și inițiator al proiectului, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri din România și asupra nevoii urgente de măsuri concrete pentru susținerea antreprenorilor și a angajaților.
„Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi. Mediul de afaceri în România, din zece persoane, șapte se gândesc să plece de aici. Trebuie să interveniți”, a declarat Mohammad Murad în plenul Camerei Deputaților.
El a subliniat că experiența acumulată în mediul privat îi oferă o perspectivă directă asupra problemelor reale din economie.
„Da, sunt om de afaceri, antreprenor, dar am trei calități pe care cred că puțini le au. Prima, am peste 3.000 de angajați și îmi asum în fiecare zi să răspund pentru tot ce au nevoie. A doua, plătesc peste 50 de milioane de euro taxe și impozite”, a afirmat deputatul AUR.
Premieră în RomâniaProiectul AUR introduce pentru prima dată în legislația fiscală din România posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru veniturile obținute de angajați din participarea la profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. Măsura urmărește stimularea performanței economice, creșterea productivității și consolidarea relației dintre angajați și angajatori.
Totodată, inițiativa legislativă are ca obiectiv modernizarea relațiilor de muncă și crearea unor mecanisme economice care să contribuie la păstrarea forței de muncă în România și la creșterea competitivității companiilor românești pe piața europeană.
Cifrele sunt îngrijorătoare: doar 3 din 5 copii din România spun că ar vorbi cu părinții dacă s-ar afla într-o situație de abuz, iar doar 1 din 2 ar anunța poliția.
Datele, publicate de World Vision România, conturează imaginea unei crize tăcute – una în care victimele rămân singure nu din lipsă de curaj, ci din lipsă de încredere.
Frica, principala barierăPrincipalul obstacol nu este absența unui număr de telefon sau a unei instituții, ci teama profundă că nu vor fi luați în serios.
Copiii se tem că nu vor fi crezuți, că vor fi judecați sau expuși umilirii publice – și, în multe cazuri, aleg să tacă tocmai din cauza fricii față de reacțiile adulților din jur.
World Vision România atrage atenția și asupra unui efect mai puțin vizibil, dar la fel de grav: atunci când un minor care reclamă un abuz este pus sub semnul întrebării în spațiul public, consecințele depășesc cazul individual.
Un astfel de discurs poate descuraja și alți copii să mai raporteze situații similare, erodând și mai mult încrederea în sistemul de protecție.
Responsabilitatea celor cu autoritateOrganizația subliniază că persoanele aflate în poziții publice sau de autoritate au o responsabilitate directă în felul în care vorbesc despre minori implicați în anchete sau situații vulnerabile. Discursurile care acuză victimele pot afecta grav încrederea copiilor în instituțiile care ar trebui să îi protejeze.
Ce pot face copiii acumWorld Vision România reamintește că există mecanisme de protecție la care minorii pot apela:
O schimbare de abordare este însă necesară.
Tot mai mulți adolescenți se simt mai în siguranță să ceară ajutor prin instrumente digitale, platforme online sau forme de raportare confidențiale.
De aceea, organizația susține dezvoltarea unor mecanisme moderne de raportare, adaptate modului în care tinerii comunică astăzi, inclusiv platforme dedicate exclusiv copiilor și adolescenților.
World Vision România derulează programe de educație pentru siguranța copiilor și prevenirea abuzurilor, inclusiv în mediul digital.
Ghidul de protecție pentru copii în mediul digital al organizației oferă resurse concrete: cum să recunoști comportamentele abuzive, cum să păstrezi dovezile, cum să te protejezi online și ce pași să urmezi pentru a cere ajutor.
Mesajul central rămâne simplu și direct: copiii au dreptul să vorbească despre orice formă de violență, hărțuire sau exploatare – și nu trebuie să o facă singuri.
