Secțiunea Bulgariei din Coridorului Vertical de Gaze avansează „conform planului” şi urmează să fie finalizată până la sfârşitul anului 2026, a transmis marți ministrul bulgar al Energiei, Zhecho Stankov, citat de Novinite. El a subliniat că proiectul este esenţial pentru menţinerea Bulgariei ca hub energetic în Europa de Sud-Est.
Nouă rută energetică pentru Europa de Sud-EstProiectul va conecta Bulgaria, Grecia, România, Moldova, Ucraina, Ungaria și Slovacia într-o rețea energetică regională, menită să ofere fiecărei țări acces la rute alternative de transport al gazelor. Potrivit raportului publicat în iunie de organizația Alternative Analyses, gazoductul „are potențialul tehnic de a furniza gaze non-rusești către Ucraina, Moldova și România”, direcție considerată prioritară în contextul actualelor riscuri energetice.
Raportul atrage atenția și asupra unor blocaje precum costurile de tranzit ridicate, reglementările neuniforme și investițiile încă insuficiente, ce pot încetini operaționalizarea întregii rute.
Capacitate dublată spre RomâniaStankov a vizitat șantierul Lotului 3 împreună cu comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen și a explicat că, odată finalizat, coridorul va dubla capacitatea punctului de ieșire spre România de la 5 la 10 miliarde metri cubi anual, contribuind la „flexibilitatea și fiabilitatea distribuției gazelor în regiune”.
Noul coridor va facilita accesul la gazele lichefiate din SUA, din regiunea Caspică și din alte surse internaționale, „asigurând securitatea energetică pentru întreaga regiune”, a precizat Vladimir Malinov, directorul companiei naționale de transport și stocare a gazelor naturale din Bulgaria, Bulgartransgaz. El a subliniat că această infrastructură este esențială într-un moment în care Europa „se îndepărtează de dependența de gazul rusesc”.
Intrarea în coridor se face prin GreciaÎn Grecia, proiectul este privit ca o oportunitate pentru ca țara să devină o poartă energetică: coridorul pornește de la terminalele de gaze naturale lichefiate din Grecia și continuă prin Bulgaria, România și Ungaria până în Slovacia, Moldova și Ucraina.
Totuşi, există obstacole: în România şi Moldova tarifele de tranzit şi costurile mari pun piedici, iar în Ucraina, deşi ruta este considerată importantă, „costurile ridicate de transport au făcut ca aceasta să rămână neutilizată până acum”, notează analiști din presa economică a Republicii Moldova.
Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii octombrie 2025, cei doi au procurat din Spania 14 kilograme de canabis, pe care le-au introdus în România printr-o firmă de curierat internațional, cu scopul de a le comercializa.
În seara de 27 octombrie, femeia a ridicat de la un punct de lucru al firmei două colete care conțineau drogurile, transportându-le într-o locație din Sectorul 1 al Capitalei, unde le-a predat bărbatului contra sumei de 21.000 de euro. Cei doi au fost prinși în flagrant imediat după încheierea tranzacției.
În urma perchezițiilor, au fost ridicate 305.000 lei, 16.500 euro, o pungă cu canabis, 70 de comprimate cu substanța activă alprazolam, un grinder, obiecte purtând urme de droguri, stickuri pentru criptomonede și alte mijloace de probă.
Miercuri, procurorii DIICOT au sesizat Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor doi inculpați.
Activitățile judiciare au fost desfășurate în colaborare cu polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul Antidrog.
Alexandru Nazare a avut marţi discuţii cu echipa comisarului european pentru Economie şi Productivitate, Valdis Dombrovskis, despre progresul măsurilor fiscale şi planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv.
„Câştigǎm teren important în Europa. Noi semnale de încredere de la Comisia Europeanǎ, în dialogul cu Comisarul Dombrovskis”, spune Nazare într-o postare pe Facebook.
El arată că acţiunile întreprinse pentru a asigura corectarea deficitului excesiv au fost încǎ o datǎ salutate de Comisia Europeană, iar evaluarea finală din 25 noiembrie va reflecta aceste rezultate, „oferind şansa României să iasă din procedura de deficit excesiv fără aplicarea unor condiţionalităţi suplimentare”.
„Am discutat despre restructurarea echilibrată a planului naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), inclusiv transferuri între componentele de granturi şi împrumuturi, pentru a asigura coerenţa şi sustenabilitatea proiectelor; proiectele critice, în special în transporturi şi sănătate, vor fi integrate în programele de coeziune 2021–2027, pentru a evita pierderea investiţiilor europene”, adaugă ministrul Finanţelor.
El susţine că vor continua măsurile implementate de ANAF şi accelerarea digitalizǎrii.
„Bugetul pentru 2026: va fi primul buget digitalizat al României, cu toate ministerele şi autorităţile locale conectate într-o platformă unică pentru planificare şi monitorizare transparentă; este un pas major spre eficienţă, responsabilitate şi utilizarea responsabilǎ a fiecărui leu public. Stabilitatea şi responsabilitatea sunt principalii indicatori ai încrederii investitorilor şi partenerilor externi. De aceea, trebuie să continuăm cu consecvenţă nu doar să punem ordine în finanţele României, ci să transformăm această stabilitate într-un motor real de relansare economică şi modernizare”, mai spune ministrul pe reţeaua de socializare.
Privind posibilitatea ca Donald Trump să candideze pentru un al treilea mandat, Mike Johnson a spus: „Nu văd o cale pentru asta”, adăugând că modificarea Constituţiei americane ar fi un proces prea dificil.
Declaraţiile sale vin după ce preşedintele Trump a sugerat luni că ar fi deschis la o candidatură pentru al treilea mandat. Acesta nu a exclus luni posibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat la Casa Albă la alegerile din 2028, spunând „i-ar plăcea foarte mult să o facă”.
De asemenea, săptămâna trecută, Steve Bannon a declarat într-un interviu pentru The Economist că ar exista „un plan” pentru a-i asigura lui Trump un al treilea mandat. „Trump va fi preşedinte în 2028, iar oamenii ar trebui să se obişnuiască cu această idee. (…) La momentul potrivit, vom dezvălui care este planul”, a spus Bannon.
Constituţia americană prin cel de-al 22-lea Amendament menţionează că preşedinţii pot fi aleşi pentru maxim două mandate, iar abrogarea amendamentului ar necesita aprobarea a două treimi din Camera Reprezentanţilor şi Senat.
