Сборщик RSS-лент

În primele sale reacții după anunțul demisiei congresistei, Trump a spus că ar saluta o eventuală revenire a lui Greene pe scena politică, chiar dacă drumul ei înapoi „nu va fi deloc simplu”. Comentariile au urmat deciziei bruște a deputatei din Georgia de a renunța la mandat, hotărâre ce urmează să devină oficială la 5 ianuarie 2026.

Potrivit Sky News, Trump a declarat că, deocamdată, Greene „trebuie să ia puțină pauză”. În ultimele luni, relația lor s-a deteriorat, iar fosta aliată MAGA a devenit una dintre criticile sale cele mai vocale.

Ea l-a atacat pentru pozițiile legate de dosarele Epstein, politica externă și sănătate, declanșând reacții explozive din partea președintelui american. Trump a numit-o „trădătoare” și „nebună”, promițând că va susține un contracandidat împotriva ei.

În mesajul video, Greene a spus că nu vrea ca districtul ei să fie obligat să treacă prin „o confruntare electorală dureroasă și plină de ură împotriva mea”. Ea susține că această provocare ar fi declanșată chiar de „președintele pentru care am luptat cu toții”.

Deputata descrie relația cu liderul republican ca fiind „toxică” și spune că refuză să joace „rolul victimei” într-o confruntare fără ieșire.

Totodată, ea avertizează că marginalizarea ei de către MAGA Inc. ar însemna o reorientare a mișcării către interesele elitelor conservatoare. „Dacă sunt înlăturată în favoarea neoconservatorilor, Big Pharma sau Big Tech, atunci și americanii obișnuiți sunt înlăturați”.

În pofida incertitudinii privind viitorul său la Washington, Greene nu exclude o revenire pe scena națională. Sugestiile privind o posibilă candidatură prezidențială în 2028 alimentează deja speculațiile despre următorul său pas politic.

Încă în curs de creație, L’Astrologue ou les Faux Présages (Astrologul sau falsele preziceri) este susținută de Universitatea Sorbona, Teatrul Molière Sorbona și un colectiv de artiști.

În ea, un tată consultă astrele și îi promite fiicei sale o „uniune dintre cele mai prospere” cu un bărbat pe care ea nu-l dorește. Servitoarea Dorine intervine pentru a încerca să-l descurajeze, potrivit Le Figaro.

„Este o piesă pe care Molière ar fi putut-o scrie, pe o temă pe care ar fi putut-o aborda”, potrivit lui Pierre-Marie Chauvin, vicepreședinte al Universității Sorbona.

„Știam că Molière era interesat de acest subiect”, și asta „într-un mod sarcastic”, adaugă el, precizând că biblioteca omului de teatru conținea, printre altele, tratate de astronomie.

Inițiatorii acestui proiect numit Molierexmachina au lucrat cu modelul start-up-ului francez de IA Mistral, campion european în acest sector, antrenându-l pe dialoguri, povestiri ale lui Molière sau alte texte franceze relevante pentru cercetarea lor.

Accentul a fost pus pe munca de pregătire, înainte de a lansa algoritmul.

Fiecare etapă este simulată în conformitate cu „procesul creativ al lui Molière”, explică Mickaël Bouffard, regizor al Teatrului Molière Sorbonne: „invenția” (argumentul), „dispoziția” (planul scenelor), „elocuția” (scrierea în sine). Textele sunt reexaminate în cadrul unor ateliere de scriere și supuse comitetelor de lectură pentru a verifica, în special, sintaxa epocii sau coerența piesei. „Am făcut paisprezece drumuri dus-întors”, subliniază Mickaël Bouffard.

Pentru decoruri și costume, IA a fost antrenată cu desene din secolul al XVII-lea, de exemplu cele ale desenatorului de decoruri și costume de scenă Henri de Gissey (1621-1673).

„Ce am vrut să facem a fost să vedem cum IA poate fi un instrument de amplificare a creativității umane”, asigură Pierre-Marie Chauvin.

Proiectul respectă drepturile de autor, potrivit creatorilor săi, care au indicat, de asemenea, că consumul de energie pentru antrenarea algoritmului era „foarte rezonabil”.

Piesa, care se vrea o farsă, va reuni șapte actori și trei muzicieni pe scenă, mai întâi pe 5 și 6 mai la Versailles, apoi în alte locuri aflate în curs de programare.

Aproape 200.000 de ucraineni ajunși în SUA după invazia rusă riscă să își piardă statutul legal, din cauza întârzierilor mari la reînnoirea programului umanitar lansat în 2022, potrivit datelor analizate de Reuters.

Pentru mulți dintre cei aflați în această situație, consecințele sunt dure: pierd locurile de muncă, asigurările medicale și sentimentul de siguranță câștigat cu greu după fuga din război. Unii au rămas fără permis de muncă după expirarea statutului. Alții au fost nevoiți să renunțe la salarii stabile și la tratamente medicale esențiale.

„Este un stres constant, o anxietate continuă. Este ca o roată de hamster. Dacă va trebui să părăsesc Statele Unite, va trebui să-mi reconstruiesc viața de la zero”, a declarat pentru sursa citată o ucraineană aflată în această situație.

Cazul ei nu este singular. Specialiști IT, profesori, studenți, designeri ucraineni, aflați în USA, sunt forțați să-și consume economiile sau să se împrumute pentru a supraviețui. Unii se tem să iasă din casă, de frica unor controale. Alții au părăsit deja SUA spre Canada, Europa ori America de Sud.

Reîntoarcerea în Ucraina nu este o opțiune pentru mulți. Cei mai mulți și-au pierdut casele, când orașele de unde vin au fost ocupate de trupele ruse. După eliberare, în multe localități, precum Bucea, au fost descoperite sute de cadavre de civili executați.

Criza este amplificată de deciziile oscilante ale administrației Trump. În ianuarie, procesarea cererilor a fost suspendată. Ulterior, Trump a declarat că analizează posibilitatea de a anula complet statutul umanitar acordat ucrainenilor. Declarația sa urma unei întâlniri tensionate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Deși planul nu a fost dus până la capăt, procesarea reînnoirilor a rămas extrem de lentă, mai puțin de 2000 de cereri au fost soluționate de atunci.

La presiunea instanțelor, autoritățile au fost obligate să reia procedurile, dar noile taxe introduse în iulie – 1.000 de dolari în plus față de cele deja existente – fac reînnoirea și mai dificilă.

Unii încearcă chiar să plece voluntar, pentru a evita posibile consecințe legale. Yevhenii Padafa, inginer software de 31 de ani, a încercat să „se auto-deporteze” folosind aplicația guvernamentală CBP One, după ce dosarul său a rămas blocat luni de zile. „Dacă mă întorc în Ucraina, voi ajunge pe linia frontului. Mai bine sunt fără adăpost altundeva decât să mă întorc”, spune el.

Avocații din rețeaua Ukraine Immigration Task Force raportează tot mai multe cazuri de rețineri ale ucrainenilor în Chicago, Cleveland sau pe șantiere de construcții ori la livrări.
„Primim apeluri săptămânal de la oameni care spun că rudele lor au fost reținute”, afirmă directoarea organizației, Anne Smith.

În lipsa unor soluții rapide și clare din partea autorităților federale, mii de familii care au fugit de război se trezesc acum prinse într-un alt fel de luptă — una administrativă, dar la fel de apăsătoare.

Întâlnindu-se în marja summitului G20 din Africa de Sud, liderii europeni și alți lideri occidentali s-au grăbit să răspundă cererii președintelui american ca Ucraina să accepte planul elaborat de administrația Trump și Kremlin.

Într-o declarație comună sâmbătă, ei au afirmat că planul – pe care SUA l-a negat ca fiind o „listă de dorințe a Rusiei” – ar putea servi drept bază pentru discuții în vederea încheierii războiului din Ucraina, dar necesită „muncă suplimentară”.

Ca urmare, duminică a fost convocată în grabă o reuniune la Geneva, în Elveția, unde consilierii de securitate națională din E3 – Franța, Marea Britanie și Germania – se vor întâlni cu oficiali din UE, SUA și Ucraina pentru discuții suplimentare.

Planul de pace în 28 de puncte seamănă foarte mult cu lista de cereri repetate de Kremlin de când a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în urmă cu aproape patru ani și, dacă va fi adoptat, Ucraina va ceda teritoriu Rusiei și își va reduce dimensiunea armatei.

Domnul Trump a declarat că dorește un răspuns din partea Ucrainei până joi, sugerând totodată că ar fi posibilă o prelungire a termenului.

Sâmbătă, Trump a declarat reporterilor din fața Casei Albe că planul nu este „oferta finală”, atunci când a fost întrebat, potrivit Sky News.

Secretarul său de stat, Marco Rubio, a insistat că propunerea de pace a fost redactată de SUA, în ciuda afirmațiilor unor senatori care susțin că este o „listă de dorințe a Rusiei”.

Liderii au încercat să echilibreze laudele pentru încercarea președintelui Trump de a pune capăt războiului cu recunoașterea faptului că unele condiții din propunerea sa sunt inacceptabile pentru Kiev.

„Sunt multe lucruri care nu pot fi pur și simplu o propunere americană, care necesită consultări mai ample”, a declarat Emmanuel Macron în marja summitului G20, adăugând că un acord trebuie să permită pacea pentru ucraineni și „securitatea pentru toți europenii”.

Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat importanța sprijinirii Ucrainei pentru Europa.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat reporterilor din Johannesburg: „Suntem îngrijorați de (limitele impuse armatei), deoarece este fundamental ca Ucraina să poată să se apere în cazul unui armistițiu”.

El a spus că propunerea „necesită eforturi suplimentare”, adăugând: „De aceea s-a convenit ca duminică, la Geneva, să se întâlnească înalți reprezentanți ai SUA, consilieri europeni pentru securitate națională, inclusiv consilierul pentru securitate națională al Regatului Unit, și, bineînțeles, reprezentanți ai Ucrainei, pentru a continua lucrările la proiectul de acord.”

Keir a discutat și cu Trump, transmițându-i liderului american informații despre discuțiile purtate la G20, potrivit unui purtător de cuvânt al Downing Street, care a adăugat că cei doi lideri vor discuta din nou duminică.

Între timp, Keir, care și-a apărat decizia de a zbura la G20 cu câteva zile înaintea unui buget dificil, a declarat că rolul G20 este „critic în acest moment”.

„G20 a colaborat și în trecut pentru a rezolva probleme fundamentale ale economiei globale. Trebuie să găsim modalități de a juca din nou un rol constructiv în fața provocărilor mondiale”, a afirmat el.

Administrația Trump și-a exprimat clar opoziția față de agenda G20 a Africii de Sud la începutul acestui an, când țara a început să organizeze întâlniri înaintea summitului. Africa de Sud are dreptul să stabilească agenda, fiind țara care deține președinția rotativă a G20.

Liderii G20 au rupt tradiția și au adoptat o declarație la începutul summitului, în ciuda opoziției SUA.

Vincent Magwenya, purtătorul de cuvânt al președintelui sud-african Cyril Ramaphosa, a declarat că declarația liderilor a fost adoptată în unanimitate la Johannesburg.

Casa Albă a acuzat ulterior Africa de Sud că a refuzat să faciliteze o tranziție lină a președinției G20.

Blocul G20 a fost format în 1999 ca o punte între națiunile bogate și cele sărace pentru a face față crizelor financiare globale.

Deși funcționează adesea în umbra puternicului Grup al celor Șapte Națiuni, membrii G20 reprezintă aproximativ 85% din economia mondială, 75% din comerțul internațional și mai mult de jumătate din populația globală.

Înghețarea tarifelor se aplică Angliei și serviciilor operate de operatorii feroviari englezi.

Persoanele care fac naveta la serviciu trei zile pe săptămână folosind abonamente flexibile vor economisi 315 lire sterline pe an călătorind de la Milton Keynes la Londra, 173 lire sterline călătorind de la Woking la Londra și 57 lire sterline de la Bradford la Leeds, a transmis guvernul.

Modificările fac parte din planurile Partidului Laburist de a reconstrui o companie feroviară publică, Great British Railways. Alte modificări planificate includ sistemul tap in-tap out și bilete digitale, precum și investiții în Wi-Fi super-rapid.

Cancelarul Rachel Reeves a declarat că guvernul introduce pentru prima dată în 30 de ani o înghețare a tarifelor feroviare, ceea ce „va ușura presiunea asupra finanțelor gospodăriilor și va face călătoriile la locul de muncă, la școală sau pentru a vizita prietenii și familia puțin mai ușoare”.

„Cu toții ne dorim călătorii feroviare mai ieftine, așa că înghețăm tarifele pentru a ajuta milioane de pasageri să economisească bani”, a declarat secretarul transporturilor, Heidi Alexander.

„Cei care fac naveta pe rute mai scumpe vor economisi peste 300 de lire sterline pe an, ceea ce înseamnă că vor păstra o parte mai mare din banii câștigați cu greu”.

Sindicatele feroviare și grupurile de pasageri au salutat această măsură, lăudând faptul că va face călătoriile mai accesibile pentru pasageri și va promova alternative de călătorie mai durabile.

Cei doi lideri au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și au subliniat că orice acord trebuie să implice direct Kievul, să protejeze interesele sale fundamentale și să includă garanții concrete de securitate, potrivit Reuters.

În ceea ce privește Gaza, Carney și Merz au reiterat sprijinul pentru Planul cuprinzător de pace pentru a pune capăt războiului.

Aceștia au convenit, de asemenea, asupra importanței de a permite intrarea ajutorului umanitar pe scară largă.

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre colaborarea în domenii precum mineralele critice, energia curată, inteligența artificială, industria aerospațială și apărarea.

Piastri a terminat pe locul al patrulea după ce Kimi Antonelli, de la Mercedes, care era în fața australianului la steagul în carouri, a primit o penalizare de cinci secunde pentru că a plecat înainte de start, scrie Reuters.

Cu două Grand Prix-uri și un sprint în față, în valoare de maximum 58 de puncte, Norris are 408 puncte, față de 378 ale lui Piastri, iar quadruplul campion mondial Verstappen este încă în cursă, matematic, cu 366 de puncte.

Norris a terminat la 20,741 secunde în urmă, dar își poate asigura primul titlu în Qatar weekendul viitor, McLaren câștigând deja coroana constructorilor pentru al doilea an consecutiv.

„Mașina a funcționat destul de bine, mult mai pe placul meu”, a spus Verstappen.

A fost a 69-a victorie din cariera lui Verstappen și a șasea din acest sezon, precum și a 125-a podium și a opta consecutivă în cel de-al 150-lea Grand Prix al parteneriatului dintre Red Bull și Honda.

Norris a pierdut conducerea în fața lui Verstappen la start, coborând pe locul trei când a ieșit larg în primul viraj și a deschis ușa pentru pilotul olandez și Russell. El a recâștigat locul doi de la Russell în turul 34 din 50, dar apoi a trebuit să gestioneze combustibilul până la final.

„L-am lăsat pe Max să câștige”, a glumit el. „L-am lăsat să plece, să aibă o cursă frumoasă. Nu, am frânat prea târziu”, a adăugat el, cu un cuvânt de ocară în transmisiunea live de la televizor, care ar putea să-l pună pe britanic în dificultate cu FIA. „Nu a fost cea mai bună performanță a mea, dar când un pilot câștigă cu 20 de secunde, înseamnă că a făcut o treabă mai bună și că ei sunt puțin mai rapizi”.

Antonelli a terminat pe locul cinci, Charles Leclerc de la Ferrari pe locul șase, iar Carlos Sainz de la Williams pe locul șapte. Isack Hadjar a terminat pe locul opt pentru Racing Bulls, iar Nico Hulkenberg de la Sauber și Lewis Hamilton de la Ferrari au completat topul 10.

Piastri a coborât de pe locul cinci pe locul șapte în primul tur, după ce a intrat în contact cu Liam Lawson de la Racing Bulls, care a căzut pe ultimul loc cu mașina grav avariată.

Dar există un factor nou, letal, care stimulează producția, în special în Peru: relația dintre cultivarea cocainei și exploatarea ilegală a aurului.

Este o combinație toxică care îmbogățește bandele criminale și oficialii corupți, pe măsură ce prețul aurului atinge noi maxime pe piețele mondiale. Și se înrădăcinează și în alte state – inclusiv Ecuador, Brazilia și Venezuela.

În iulie, ministrul de externe al Peru de atunci, Elmer Schialer, a declarat că economia ilegală a aurului din Peru era de șapte ori mai mare decât comerțul cu cocaină.

Columbia a fost în mod tradițional epicentrul cultivării de coca în America de Sud. Dar producția de cocaină a crescut vertiginos în Peru, unde, potrivit Departamentului de Stat al SUA, anul trecut s-au produs peste 800 de tone.

Cultivarea de coca s-a extins din zonele montane îndepărtate în zonele joase ale Peru, o întindere uriașă de teren care se învecinează cu Brazilia și Columbia, unde prosperă noi variante.

Regiunea Ucayali a înregistrat cea mai mare creștere a cultivării de coca, precum și a pistelor de aterizare clandestine și a rutelor de ieșire a drogurilor, potrivit unui raport recent al Amazon Watch realizat de Ricardo Soberon, fost director al Devida, agenția oficială peruană care se ocupă de fluxurile ilegale de droguri.

Cercetările efectuate anul trecut de grupul de investigații Mongabay au identificat 128 de piste de aterizare clandestine construite în junglă în șase regiuni peruviene, unele dintre ele fiind înconjurate de plantații de coca.

Pandemia de COVID-19 a declanșat o răspândire exponențială a exploatării ilegale a aurului și a producției de coca, a declarat Dan Collins, un scriitor specializat în crima organizată din regiunea Amazonului.

Poliția a impus o carantină strictă, oferind grupurilor de crimă organizată libertate deplină pentru a-și extinde controlul teritorial, în special în zonele îndepărtate. Carantina a însemnat că mulți peruvieni, dintre care peste 70% lucrează în economia informală, au fost obligați să găsească surse alternative de venit, adesea în ocupații ilegale, a spus Collins.

Legătura dintre cultivarea de coca și exploatarea ilegală a aurului oferă o cale mai rapidă către bogăție pentru întreprinderile criminale din regiunea Amazonului – de la Peru și Ecuador până la Columbia și Venezuela. Aceasta este cunoscută sub numele de narco-mineria, potrivit lui Collins.

Avantajul este simplu.  Cocaina este ilegală de la cultivare până la vânzarea pe străzi. O mare parte din aurul din Peru este extras ilegal, dar odată rafinat, este imposibil de distins de metalul legal, originea sa fiind imposibil de urmărit.

De-a lungul frontierei amazoniene a Peru cu Columbia, disidenții din grupul rebel columbian FARC controlează producția și distribuția. De-a lungul frontierei mai lungi a Peru cu Brazilia, „Comando Vermelho (Comandamentul Roșu), unul dintre cele mai puternice grupuri criminale din Brazilia, s-a stabilit”, potrivit lui Collins.

Vargas, fostul ministru de interne, a declarat pentru CNN: „Comanda Roșie s-a conectat la aceste două mărfuri ale economiei ilegale și încearcă să controleze rutele și centrele de producție”.

În prezent, aceasta transportă cocaină în Brazilia pentru a alimenta piața în rapidă creștere de acolo – și, între timp, alimentează ceea ce Vargas numește cea mai gravă creștere a criminalității din istoria Peruului.

Mai la est, în bazinul Amazonului, bandele columbiene colaborează cu grupurile venezuelene atât în exploatarea minieră ilegală, cât și în traficul de cocaină.

Ecuadorul a înregistrat, de asemenea, o creștere a criminalității legate de minele de aur ilegale din apropierea frontierei cu Peru, în timp ce o bandă peruană nemiloasă, care se autointitulează Guardianes de la Trocha (Gardienii Traseului), conduce o rețea de protecție la minele ilegale.

La începutul acestui an, Guardianes ar fi împușcat-o mortal pe Ana Denisse García Solsol, o personalitate proeminentă din orașul peruvian La Pampa. Procurorii locali cred că mormintele comune conțin cadavrele a peste 100 de persoane ucise de grup.

 Ministerul de Interne peruvian afirmă că a eradicat aproximativ 27.000 de hectare de culturi de coca în primele nouă luni ale acestui an. Dar eradicarea a agravat și defrișările, împingând culturile în zone mai îndepărtate, a spus Soberon.

 Adesea, exploatarea forestieră și minieră ilegală sunt rezultatul acordării corupte de licențe și permise de către funcționari publici aleși și înalți birocrați, potrivit unui raport al Oficiului Națiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor.

O parte din veniturile provenite din aceste afaceri ajung în politica peruană înaintea alegerilor de anul viitor.

Vargas, fostul ministru de interne, este de acord că răspunsul la exploatarea minieră ilegală este viciat de legăturile sale cu sistemul politic.

 În plus, a spus el, „lupta împotriva drogurilor a fost abandonată” în regiunile în care consumul este cel mai ridicat, inclusiv Europa și Brazilia.

„Acestea transformă țările producătoare în teren fertil pentru grupurile criminale transnaționale”.

Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și secretarul de stat Marco Rubio urmau să sosească duminică pentru discuțiile privind încheierea invaziei rusești, aflată acum în al patrulea an, scrie Reuters.

Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.

„Sperăm să punem la punct ultimele detalii… pentru a redacta un acord avantajos pentru ei (Ucraina)”, a declarat un oficial american. „Nu se va conveni nimic până când cei doi președinți nu se vor întâlni”, referindu-se la Trump și Zelenski.

Secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a sosit la Geneva înaintea discuțiilor, iar o delegație ucraineană era așteptată sâmbătă seara, a declarat oficialul. Ucraina și-a confirmat participarea.

Consilierii de securitate națională din așa-numita alianță E3 formată din Franța, Marea Britanie și Germania se vor alătura discuțiilor, alături de Uniunea Europeană. Italia va trimite, de asemenea, un oficial, au declarat surse diplomatice.

Liderii europeni și alți lideri occidentali au declarat sâmbătă că planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei, constituie o bază pentru discuțiile privind încheierea războiului, dar că este nevoie de „muncă suplimentară”, întrucât aceștia caută un acord mai bun pentru Kiev înainte de termenul limită de joi.

O sursă din cadrul guvernului german a declarat că un proiect european de plan de pace, bazat pe propunerea SUA, a fost trimis Ucrainei și administrației americane.

Înaintea discuțiilor, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea – sau sprijinul Washingtonului – din cauza acestui plan.

Președintele rus Vladimir Putin a descris planul ca fiind baza unei rezoluții a conflictului, dar Moscova ar putea obiecta împotriva unor propuneri din schemă, care impun forțelor sale să se retragă din unele zone pe care le-au capturat.

Videoclipurile postate pe rețelele sociale par să arate o explozie mare și un incendiu care a izbucnit la centrală, în urma lovirii țintei cu un proiectil.

Kyiv Independent nu poate verifica imediat aceste informații, iar armata ucraineană nu a comentat încă atacul raportat.

Centrala termică Shatura este situată la aproximativ 120 de kilometri est de capitala Rusiei, la periferia regiunii Moscova.

În aceeași noapte, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a raportat că două drone ucrainene au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală.

Rosaviatsiia, autoritatea aviatică rusă, a raportat, de asemenea, că aeroportul Zhukovski din Moscova și-a suspendat temporar operațiunile din cauza prezenței dronelor în regiune.

Ucraina lansează în mod regulat atacuri împotriva instalațiilor militare și industriale din Rusia și din teritoriile ocupate de Rusia, bazându-se în principal pe drone dezvoltate la nivel național.

Nu au fost disponibile imediat informații cu privire la amploarea pagubelor cauzate sau la eventualele victime.

Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, un microbuz de transport persoane, în care se aflau 18 pasageri din Republica Moldova, a luat foc în mers.

Incendiul s-a produs pe DN 11A Adjud- Bârlad, între localitățile Huruiești și Homocea, din județul Bacău.

Toți pasagerii au reușit să iasă din microbuz la timp, fără a suferi leziuni.

În prezent se acționează pentru lichidarea incendiului.

Traficul rutier este restricționat pe sensul de mers spre Bârlad, circulându-se alternativ pe celălalt fir.