Сборщик RSS-лент

Uniunea Europeană analizează impunerea unor tarife de retorsiune în valoare de 93 de miliarde de euro sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața comunitară. Opțiunile analizate ar trebui să le ofere liderilor europeni pârghii de negociere în discuțiile cu Donald Trump, care vor avea loc în această săptămână la Forumul Economic Mondial din Elveția, potrivit Financial Times.

Evenimentul reunește anual, la Davos, șefi de stat și de guvern, lideri politici, directori ai instituțiilor internaționale și reprezentanți de top ai mediului de afaceri, pentru dezbateri privind geopolitica și economia mondială. La ediția din acest an, care a început duminică, participă aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern.

Danemarca: „Europa nu va fi șantajată”

Donald Trump a anunțat că intenționează să introducă tarife progresive împotriva mai multor state europene – Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Olanda și Finlanda, precum și Regatul Unit și Norvegia – până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda.

Într-o declarație comună, cele opt țări au transmis că „amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă o spirală descendentă periculoasă”.

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, spune că „Europa nu va fi șantajată”, poziție susținută și de ministrul german de Finanțe, de premierul Suediei și de ministrul de Externe al Olandei.

Consiliul UE, în reuniune extraordinară

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat duminică că va convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European în zilele următoare, pentru a stabili o poziție comună a UE în disputa cu Statele Unite.

Premierul britanic Keir Starmer a discutat telefonic cu Donald Trump, transmițându-i că impunerea de tarife împotriva aliaților pentru apărarea securității colective a NATO este greșită. Downing Street a precizat că Starmer și-a reiterat poziția privind Groenlanda și a subliniat că securitatea în Nordul Îndepărtat este o prioritate pentru toți aliații NATO, în vederea protejării intereselor euro-atlantice.

SUA: Europa este prea slabă

De partea americană, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat amenințările europene, spunând că Europa este prea slabă pentru a-și asigura propria securitate și că președintele SUA folosește pârghii strategice și prerogative de urgență pentru a-și atinge obiectivele. El a lăsat să se înțeleagă că Donald Trump nu intenționează să își schimbe poziția, afirmând că „europenii proiectează slăbiciune, iar SUA proiectează forță”.

Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a sugerat însă că Washingtonul rămâne deschis unui posibil acord privind Groenlanda, afirmând că este momentul ca retorica să fie temperată și ca părțile să încerce să ajungă la o soluție negociată.

Liderii bisericilor creștine din Ierusalim vorbesc despre influențe externe și despre sprijinul care vine din partea unor actori politici din Israel și din străinătate pentru măsuri care afectează direct aceste comunități.

Într-o declarație comună făcută publică sâmbătă, aceștia susțin că „ideologii dăunătoare, precum sionismul creștin” subminează autoritatea tradițională a bisericilor istorice. „Aceste ideologii induc în eroare creștinii, seamănă confuzie și afectează unitatea turmei noastre”, se arată în textul declarației, citat de Al Jazeera.

Comunitățile creștine, în pericol

Autoritățile creștine care reprezintă bisericile istorice din Ierusalim spun că aceste ideologii beneficiază de sprijinul „anumitor actori politici importanți din Israel și din afara Israelului” și promovează politici ce pot afecta prezența creștinilor, nu doar în Ierusalim, ci în întregul Orient Mijlociu.

Potrivit creștinilor palestinieni din Ierusalim, Cisiordania și Fâșia Gaza, politicile Israelului – precum confiscarea terenurilor, extinderea coloniilor israeliene și presiunile asupra proprietăților bisericești – contribuie la declinul uneia dintre cele mai vechi comunități creștine din lume.

Acuzații de ingerință externă

Liderii bisericilor spun că susținătorii sionismului creștin oferă sprijin politic și financiar Israelului, respectiv donații direcționate către proiectele de colonizare, consolidând ocupația și marginalizând comunitățile creștine palestiniene.

„Suntem profund îngrijorați de faptul că persoane care promovează aceste agende au fost primite la niveluri oficiale, atât local, cât și internațional”, au declarat patriarhii.

Aceștia califică aceste contacte drept o ingerință în viața internă a bisericilor și acuză actorii externi că ignoră autoritatea și responsabilitatea conducerii creștine istorice din Ierusalim.

Presiuni asupra bisericilor

Avertismentul Patriarhului Ierusalimului se suprapune cu concluziile unui raport recent al Consiliului Patriarhilor și Conducătorilor Bisericilor din Ierusalim. Potrivit raportului, autoritățile israeliene confiscă terenuri și supraimpozitează proprietățile bisericilor, punând presiune financiară asupra instituțiilor creștine din Ierusalim, Cisiordania și Fâșia Gaza.

Restricții pentru profesorii elevilor din Ierusalim

Sunt condamnate, de asemenea, restricțiile impuse de autoritățile israeliene profesorilor din Cisiordania, care îi împiedică să ajungă la școlile creștine din Ierusalimul de Est. Pentru a ajunge la clasele unde predau, profesorii sunt obligați să obțină permise speciale, pe care trebuie să le prezinte la punctele de control pentru a putea intra în oraș.

Permisele de acces pentru zeci de profesori au fost suspendate, iar altora li s-a redus drastic numărul de zile în care au voie să lucreze. Restricțiile au afectat aproape 200 de dascăli care predau în școli ale comunităților creștine din Ierusalimul de Est, întârziind începutul celui de-al doilea semestru.

Potrivit Patriarhului, aceste măsuri fac parte dintr-o politică mai amplă, menită „să erodeze prezența creștină autohtonă din Ierusalim și să slăbească rolul istoric al bisericilor din Țara Sfântă”.

Absolvenţii de Automatică şi calculatoare, informatică şi cibernetică conduc detaşat clasamentul salariilor absol­venţilor, cu venituri brute lunare care depăşesc pragul de 12.000 de lei şi rate de angajare apropiate de 90%, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor platformei angajabilitate.uefiscdi.ro, reali­zată de UEFISCDI în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara, care corelează infor­maţii din educaţie cu date administrative privind ocuparea şi veniturile, la un an de la finalizarea studiilor.

Demararea lucrărilor la Auto­strada Moldovei a cres­cut interesul investito­ri­lor din sectorul logistic, industrial şi al serviciilor co­nexe producţiei pentru Bacău şi a schimbat şi percepţia, acest judeţ fiind văzut acum cu potenţial real de dezvoltare, po­trivit Cris­tinei Breahnă-Pravăţ, preşedintele CJ Bacău.

„Revelaţia” pe care autorităţile o experimentează iarnă de iarnă legată de creşterea consumului este un discurs care încearcă să peticească decenii de lipsă de investiţii majore în producţia de energie.

Electroalfa Botoşani, unul dintre cele mai mari businessuri antreprenoriale locale din industria echipamentelor electrice, care estimează venituri de peste 800 mil. lei în 2025, a anunţat oficial intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti.

Într-o piaţă a producţiei de îmbrăcăminte care e în declin continuu în România, firma Augsburg din Piatra-Neamţ a reuşit să îşi tripleze businessul într-un deceniu, la 72 mil. lei în 2024. Cum a mers contra curentului?

Când miliardarii lumii se uită spre România şi nu vorbim despre IT, imobiliare sau energie verde, la mijloc sigur este o miză.

Acordul UE-Mercosur, care are nevoie de mai mulţi paşi până să fie pus în practică, dar care ar crea cea mai mare piaţă de liber schimb din lume, vine cu o serie de întrebări despre cum arată astăzi relaţia României cu blocul din America de Sud şi cum ar arăta fără o bună parte din taxele vamale.

Graffiti Plus (GRF+), com­panie de consultanţă în comu­nicare şi suport pentru activităţi de marketing, unde acţionar majoritar este antreprenorul Cătălin Chiş de la Life is Hard (LIH), va demara pe 22 ianuarie un plasament privat intermediat de casa de brokeraj Goldring, în vederea unei majorări de capital de 5–10%. Compania urmăreşte atragerea a 500.000–600.000 de euro, fonduri destinate susţinerii planurilor de dezvoltare.

Brandul de accesorii şi produse pentru casă English Home pleacă din România după un deceniu de prezenţă într-un sector care s-a aglomerat tot mai tare în ultima perioadă. Magazinele din malluri precum Mega Mall, Sun Plaza şi Plaza România au tras deja obloanele, arată datele ZF.

Situaţia economică plus conflic­tul prelungit de la graniţă au afectat mult apetitul de călătorii pentru cei care ar fi ales România ca destinaţie, dar chiar şi aşa, cu o strategie coerentă în domeniu, România are multe poveşti de spus şi turişti de atras, spune Traian Almăşan, ghid şi fondatorul Transylvania Storytellers.

Mensave, un proiect de cursuri de prim ajutor pornit în 2021 de Cristian Ghiţă şi Roxana Popa, doi economişti din Timişoara, a ajuns la peste 32.000 de oameni în cei cinci ani de la înfiinţare. Acest lucru înseamnă că populaţia dintr-un oraş întreg cum ar fi Sighişoara sau Câmpina ar şti să reacţioneze corect într-o situaţie de urgenţă, până ajung medicii.

Sectorul energiei este în plină transformare, susţinut de dezvoltarea surselor regenerabile, dar şi de continuarea investiţiilor în infrastructură, arată liderii celor mai mari companii de profil din ţară. Totodată, proiectul Neptun Deep are potenţialul de a aduce României statutul de cel mai important producător de gaze din Uniunea Europeană.

De anul 2025 ne-am despărţit acum aproape o lună. Potrivit calendarului. Dar nu şi din perspectiva activităţilor economico-financiare. Mai sunt încă de făcut calcule, de definitivat medii în cazul câtorva indicatori dintre cei mai importanţi.

ROBOR la 3 luni, utilizat pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a închis săptămâna trecută la 6,00%, în scădere faţă de cotaţia de joi, de 6,01%.

Companiile de asigurări au plătit în primele nouă luni din 2025 despăgubiri, în medie, pentru 754 dosare de daună/zi aferente vehiculelor asigurate Casco. Valoarea medie a plăţilor efectuate zilnic s-a ridicat la aproximativ 6,7 mil. lei, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).