Pentru pasionații de natură, zona are multe de oferit și pentru toate gusturile: de la traseele prin pădurile seculare ale Munților Poiana Ruscă la avansata Via Ferrata, situată la Turnul lui Liman – o experiență unică în județul Timiș, dar care te răsplătește cu momente de liniște profundă și priveliști melancolice.
Așadar, fără alte introduceri, Visit Timiș vă recomandă următorul traseu, perfect pentru o zi sau două de relaxare.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21278
Articolul RECOMANDAREA SĂPTĂMÂNII-VISIT TIMIȘ apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii de la Florida Atlantic University au descoperit că aceste obiceiuri zilnice pot contribui la reducerea poverii crescânde a declinului cognitiv, sugerând că pierderea funcţiei cognitive nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii.
Aproape 60 de milioane de persoane suferă de demenţă la nivel mondial, iar acest număr ar putea să se dubleze până în 2050, sugerează studiile.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că decesele cauzate de bolile cardiovasculare sunt în scădere în multe părţi ale lumii, spun oamenii de ştiinţă.
Cercetări anterioare au arătat că factorii de risc legaţi de stilul de viaţă, cum ar fi inactivitatea fizică, alimentaţia nesănătoasă, obezitatea, consumul de alcool şi afecţiuni precum hipertensiunea, diabetul, depresia şi izolarea socială sau intelectuală, contribuie la declinul cognitiv.
Noul studiu, publicat în American Journal of Medicine, a descoperit că aceleaşi schimbări terapeutice ale stilului de viaţă care s-au dovedit eficiente în reducerea riscului de boli cardiace pot contribui şi la reducerea declinului cognitiv.
„În timp ce decesele cauzate de boli cardiovasculare au scăzut din 2000, decesele cauzate de boala Alzheimer au crescut cu peste 140%”, a spus coautorul studiului, Charles H Hennekens.
„În acelaşi timp, se estimează că până la 45% din riscul de demenţă ar putea fi atribuit stilului de viaţă modificabil şi factorilor de mediu”, a spus dr. Hennekens.
Oamenii de ştiinţă au făcut primul studiu clinic de acest gen la scară largă în SUA pentru a testa dacă schimbările intensive ale stilului de viaţă pot îmbunătăţi rezultatele cognitive la persoanele în vârstă cu risc ridicat de declin.
Participanţii repartizaţi aleatoriu într-o intervenţie structurată, bazată pe echipă, asupra stilului de viaţă au avut îmbunătăţiri semnificative din punct de vedere statistic şi clinic în ceea ce priveşte cogniţia pe o perioadă de doi ani, spun cercetătorii.
Cercetătorii au observat îmbunătăţiri ale funcţiilor executive, cum ar fi memoria, atenţia, planificarea şi luarea deciziilor, în rândul participanţilor.
Participanţii au urmat un program regulat de activitate fizică, împreună cu diete de tip mediteranean şi Dash, stimulare cognitivă şi implicare socială.
Rezultatele arată că schimbările de stil de viaţă, care s-au dovedit anterior că reduc bolile de inimă şi cancerul, au şi un potenţial transformator pentru sănătatea creierului.
Oamenii de ştiinţă bănuiesc că activitatea fizică acţionează prin creşterea factorului neurotrofic derivat din creier, care susţine creşterea hipocampului, îmbunătăţind în acelaşi timp fluxul sanguin şi reducând inflamaţia.
Pe de altă parte, completarea activităţii fizice cu o dietă mediteraneană şi Dash poate reduce stresul oxidativ şi îmbunătăţi sensibilitatea la insulină, precum şi riscurile de boli cardiovasculare.
„Implicaţiile pentru practica clinică, sănătatea publică şi politica guvernamentală sunt potenţial enorme”, a declarat Parvathi Perumareddi, un alt autor al studiului.
„Medicii dispun acum de instrumente puternice, bazate pe dovezi, pentru a-şi ajuta pacienţii să prevină sau să încetinească declinul cognitiv – instrumente care depăşesc medicamentele, sunt în general cu risc scăzut şi sunt rentabile”, a declarat dr. Perumareddi.
Oamenii de ştiinţă fac apel la toţi să investească în strategii bazate pe stilul de viaţă pentru a proteja sănătatea creierului.
Articolul Declinul cognitiv nu este inevitabil. Obiceiurile zilnice care îți pot salva creierul apare prima dată în Mediafax.
„Premierul Bolojan spune să nu ne pripim cu decizia de prelungire a adaosului comercial la alimente! De ce trageți de timp, domnule premier? De ce vă ia atât să cântăriți o decizie atât de simplă? Prelungirea plafonării ține prețurile jos pentru cetățeni – încetarea plafonării duce prețurile sus, pentru profitul marilor retaileri. Ce vă împiedică să vă decideți, domnule Bolojan?”, scrie luni pe Facebook Marius Budăi.
El susține că amânarea deciziei poate întrerupe plafonarea de la 1 octombrie, ceea ce va permite comercianților să practice adaosuri cu mult peste plafonul actual de 20% și chiar dacă PSD va trece prin Parlament o reglementare pentru reintroducerea plafonării, legea nu poate acționa retroactiv.
„Deci comercianții vor putea vinde alimentele la prețuri mult mai mari, pentru cel puțin 30 de zile, sporindu-și profiturile și implicit impozitul aferent încasat la buget… Ăsta e planul? Eu însă vă anunț că PSD a luat în calcul un astfel de scenariu. Dacă premierul nu va lua o decizie până mâine, PSD va trece o lege prin Parlament, până la 1 octombrie, astfel încât plafonarea la alimente să nu fie întreruptă!”, adaugă Budăi.
Articolul PSD vrea lege pentru plafonarea adaosului la alimente: Marius Budăi, ultimatum pentru premier apare prima dată în Mediafax.
În cadrul sesiunii, Comisia Europeană va prezenta propunerile privind Politica Agricolă Comună (PAC) post-2027, în baza cărora miniştrii agriculturii vor avea ocazia de a desfăşura o primă dezbatere de orientare.
Discuţiile vor viza regulamentul privind PAC post-2027, regulamentul privind organizarea comună a pieţelor şi regulamentul privind Programul UE pentru şcoli.
Totodată, miniştrii vor aborda şi chestiuni legate de comerţul agroalimentar, un punct recurent pe ordinea de zi a Consiliului, în contextul evoluţiilor recente de pe pieţele internaţionale.
Dezbaterile vor include prezentarea şi analiza propunerii de regulament privind sprijinul acordat de UE politicii comune în domeniul pescuitului, Pactului european privind oceanul planetar, precum şi politicii UE în domeniul maritim şi al acvaculturii pentru perioada 2028-2034.
Un alt punct important îl constituie schimbul de opinii privind consultările anuale dintre UE şi Regatul Unit, respectiv UE şi Norvegia şi statele costiere, cu privire la stabilirea posibilităţilor de pescuit pentru anul 2026.
În marja reuniunii, miniştrii pescuitului vor discuta despre modalităţi de simplificare şi eficientizare a reglementărilor din domeniu.
Articolul Ministrul Agriculturii participă la Consiliul AgriFish de la Bruxelles apare prima dată în Mediafax.
„Obiectivul nostru rămâne diplomația serioasă, nu gesturile de fațadă”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american.
Washington-ul și-a reafirmat prioritățile: eliberarea ostaticilor, securitatea Israelului și pacea în regiune, „care sunt posibile numai fără Hamas”.
Declarația vine după ce Regatul Unit, Australia, Canada și Portugalia au anunțat recunoașterea oficială a statului palestinean, alăturându-se celor peste 150 de țări care au luat deja această decizie. Gestul a fost coordonat strategic înaintea dezbaterilor de la ONU, transmite AFP.
Reacția israeliană a fost una de respingere categorică.
Premierul Netanyahu a avertizat că „nu va exista niciun stat palestinian”, susținând că această măsură „pune în pericol însăși existența Israelului”.
Miniștrii de extremă dreapta Ben Gvir și Miki Zohar au propus chiar ocuparea întregii Cisiordanii ca represalii.
Papa a lansat un nou apel pentru „Gaza chinuită”, cerând să „se pună capăt violenței și exilului forțat”.
Președintele italian Sergio Mattarella a declarat că Anul Nou evreiesc „aduce cu sine un apel împotriva violenței și pentru coexistența bazată pe respect”.
Tensiunile rămân ridicate, iar diplomația internațională pare să se polarizeze din ce în ce mai mult în această chestiune complexă din Orientul Mijlociu.
Articolul SUA reacționează: Recunoașterea Palestinei de către aliați este simbolică apare prima dată în Mediafax.
„Legea pe care o discutăm, ca orice lege, are două părți. O parte de oportunitate a reglementării, care îi aparține exclusiv guvernului care a elaborat proiectul și parlamentului care l-a aprobat, și o altă dimensiune a constituționalității, a conformității cu legea fundamentală. Pe 24, Curtea va examina constituționalitatea, nu oportunitatea, pentru că în caz contrar s-ar substitui decidenților respectiv guvernului sau parlamentului”, a spus luni dimineața la Digi24 Tudorel Toader.
Fostul ministru a spus că măsura creșterii treptate a vârstei de pensionare i se pare „onestă și corectă și necesară”.
„Eu personal, în acest context, tind să cred că legea va trece de Curtea Constituțională”, a mai spus el.
Curtea Constituțională va analiza în ședința din 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitor la proiectul Guvernului care prevede modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Articolul Fost ministru al Justiției, despre pensiile magistraților: Cred că legea va trece de Curtea Constituțională apare prima dată în Mediafax.
Noul studiu arată că virusul, denumit A. fumigatus Polymycovirus-1 (AfuPmV-1M), conferă ciupercii avantaje cheie de supravieţuire şi virulenţă. Aspergillus fumigatus se transmite prin inhalarea sporilor şi poate provoca infecţii pulmonare acute sau cronice, ori forme invazive care se răspândesc în afara plămânilor.
Deşi majoritatea oamenilor inhalează zilnic spori fără să se îmbolnăvească, pacienţii imunodeprimaţi şi cei cu afecţiuni pulmonare rămân vulnerabili, explică Marina Campos Rocha, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi autoarea principală a studiului, scrie Live Science.
Potrivit datelor sintetizate de autori, această ciupercă este responsabilă anual de aproximativ 2,1 milioane de cazuri de aspergiloză invazivă şi 1,8 milioane de infecţii pulmonare cronice, dintr-un total de 6,55 milioane de infecţii fungice invazive la nivel global. Rata de mortalitate pentru formele invazive variază între 30% şi 80% la nivel mondial.
Echipa condusă de Rocha a folosit un model murin infectat cu A. fumigatus purtător al virusului AfuPmV-1M, într-un scenariu tip „păpuşă rusească”: virus în ciupercă, ciuperca în organism. Tulpina folosită provenea din plămânul unui pacient decedat de aspergiloză.
Când şoarecii au primit medicamente antivirale, rata de supravieţuire a crescut, încărcătura fungică pulmonară a scăzut, iar nivelul viral a fost mai mic decât la animalele netratate. Cu alte cuvinte, doar prin vizarea virusului, severitatea infecţiei fungice s-a redus.
Rezultatele contrazic un studiu din 2020 care sugera efectul invers – că eliminarea virusului ar agrava infecţia. Rocha explică diferenţele prin metodele distincte folosite pentru obţinerea tulpinilor fără virus. Independent de studiu, Norman van Rhijn, cercetător la Manchester Fungal Infection Group, consideră descoperirea „complet nouă” şi „un pas important pentru înţelegerea capacităţii de virulenţă a acestei ciuperci, cu potenţial de a extinde concluziile şi la alţi patogeni umani”.
Analizele au indicat că, sub tratament antiviral, ciupercile s-au reprodus mai puţin eficient şi au produs mai puţină melanină – pigment asociat cu creşterea virulenţei şi a rezistenţei la medii ostile.
Virusul nu poate infecta direct şoareci sau oameni, întrucât îi lipseşte receptorul necesar pentru a se lega de celulele lor, arată autoarea. Mai mult, specificitatea sa este restrânsă: „În acest caz, poate infecta doar Aspergillus fumigatus. Nu poate infecta alte ciuperci”, a precizat Rocha.
Mecanistic, oamenii de ştiinţă suspectează că AfuPmV-1M ajută ciuperca să supravieţuiască prin controlul unor procese de procesare a ARN-ului, amplificând răspunsul la stres şi producţia de proteine. În experimente, celulele imune umane au avut dificultăţi mai mari să distrugă tulpinile infectate cu virus decât pe cele neinfectate.
Dacă antiviralele testate la şoareci se dovedesc eficiente şi la oameni, viitoarele terapii ar putea folosi aceste medicamente pentru a „slăbi” ciuperca, astfel încât sistemul imunitar sau antifungicele clasice să o poată elimina.
Rocha crede că şi alţi patogeni fungici umani ar putea adăposti viruşi asemănători, care le sporesc rezistenţa, iar echipa investighează în continuare mecanismele implicate.
„Articolul nostru reprezintă doar primul pas al acestei investigaţii. Scopul nostru mai amplu este să oferim o explicaţie detaliată, la nivel molecular, despre cum se desfăşoară acest proces”, a spus cercetătoarea.
Articolul Virusul „păpuşa rusească”, ascuns într-o ciupercă mortală, face infecţiile greu de tratat apare prima dată în Mediafax.
Oxitocina, aceeași substanță care se eliberează când o mamă își leagănă copilul sau când prietenii se îmbrățișează, joacă un rol central în legăturile sociale și reglarea stresului.
Cercetătorii din Japonia au demonstrat în 2021 că scurte sesiuni de mângâiere a pisicilor au crescut semnificativ nivelul de oxitocină la proprietari, anunță Live Science.
Un studiu din februarie 2025 a mers mai departe, arătând că și pisicile eliberează oxitocină în timpul contactului fizic blând cu stăpânii lor. Contactul trebuie să fie însă natural – pisicile forțate să accepte îmbrățișări au înregistrat scăderi ale hormonului.
Mângâierea unei pisici care toarce are efecte măsurabile: reduce cortizolul (hormonul stresului), scade tensiunea arterială și poate diminua durerea. Sunetul toarcerii la frecvență joasă contribuie și el la aceste beneficii calmante.
Comparativ cu câinii, pisicile produc răspunsuri mai moderate ale oxitocinei – aproximativ 12% creștere față de 57% la câini într-un studiu din 2016. Explicația constă în originile lor evolutive: câinii, domesticiți pentru cooperare, caută activ contactul uman, în timp ce pisicile, descendente ale vânătorilor solitari, își rezervă afecțiunea pentru momentele când se simt cu adevărat în siguranță.
Clipirea lentă, torcerea și contactul fizic blând sunt principalele modalități prin care pisicile stabilesc legături cu oamenii, creând o buclă de feedback neurochimică de care beneficiază ambele specii.
Articolul Cercetările confirmă efectele: Pisicile modifică chimic creierul proprietarilor prin eliberarea oxitocinei apare prima dată în Mediafax.
