Cazul Dragoș Anastasiu, dezvăluit recent, petrecut într-o altă țară decât România, ar părea născocită de o minte înclinată spre absurd. Râd pentru că singurul lucru care mi-a rămas este să râdem în amar.
Bun, hai să recapitulăm. Actualul deficit bugetar împotriva căruia luptă tăietorul Ilie Bolojan are una din cauze în neachitarea datoriilor fiscale de către anumite firme către stat. Ilie Bolojan, pentru a rezolva această problemă, s-a apucat acum să taie din pensii, din salarii. Bun. Am înțeles. Deci, încă o dată, una din cauzele deficitului bugetar stă în neplata, neachitarea de către anumite, de către foarte multe firme, a datoriilor fiscale. Această neachitare nu era… venea din nebăgarea de seamă a ANAF și a altor instituții de control, ci din faptul că anumite companii, nu neapărat multinaționale, erau ale băieților, ale statului paralel, sau erau sub protecție guvernamentală, sau prezidențială. Și ăia de la ANAF spuneau… nu, cum să ne vârâm.
Ei, bine, s-a dezvăluit că actualul vicepremier pus cu rezolvarea acestei nenorociri românești, și anume firmele care nu plătesc datoriile fiscale, deoarece sunt ocrotite chiar de ANAF, a fost implicat într-un dosar, din care rezultă, cu documente, că el a recunoscut în instanță că a mituit o funcționară ANAF timp de vreo opt ani, deplătindu-i în fiecare lună 2.000 de euro, pentru că verificările ANAF să se finalizeze rapid și să rămburseze TVA-ul. Deci, încă o dată Dragoș Anastasiu, ca proprietar de firmă, a mituit pe cineva de la ANAF ca să nu mai fie controlat și să nu mai achite TVA, ba dimpotrivă, să fie rambursat. În aceste condiții, cum remarcă Bogdan Iacob pe politic, s-a întâmplat o minune. La proces, lui nu i s-a întâmplat nimic. Cum? Încă o dată! Este un bandit, unul din numeroșii bandiți, da, care ne-au tras pe sfoară pe noi, pentru că în timp ce noi plăteam taxe și impozite, el s-a aranjat cu cineva de la ANAF și nu mai plătea. Adică nu mai achita pentru că el, încă o dată, mituia.
E clar. De ce nu? Vă reamintesc, Dragoș Anastasiu este un băiat al sistemului. Este cel care în 2014, cu firma care sigur a dat faliment, că era înființată pentru ca numitul Klaus Iohannis să ajungă președinte…Mai țineți minte, era Eurolines, tefelist și lupta el, Dragoș Anastasiu, să învingă binele, da, și pusese la dispoziție autocare în Occident ca să se ducă lumea și să-l voteze pe Klaus Iohannis.
E clar. Așa se explică. Lui nu i s-a întâmplat nimic în instanță.
Bun. El ajunge consilier la Ilie Bolojan pe domeniul oamenilor de afaceri, el la ora actuală fiind un falimentar absolut. Adică a mai rămas cu o pensiune pierdută în Deltă.
Și după asta este preluat de Nicușor Dan și apoi pus vicepremier special ca să rezolve, printre altele, să oprească această mare nenorocire care constă în mituirea ANAF și de către firmele private. Și se dezvăluie că el făcea asta. Măi, oameni buni! Cum o să fie el vicepremier? Am înțeles, mai putem să… Mă, cum o să fie el vicepremier când el este unul din cei care întruchipează pe bandiții care au făcut să crească deficitul bugetar?
Dar se face dezvăluirea. Auzi, frate, și guvernul spune că nu e nici o problemă. Culmea este că spune asta cu deplină seninătate purtătoarea de cuvânt a Guvernului Ioana Dogioiu, fostă jurnalistă care, când era jurnalistă, mânca jar, făcea spume împotriva acestor bandiți.
Acum e purtătoare de cuvânt și justifică, da? Este întrebat ăsta, mielul lui Dumnezeu, Nicușor Dan. Dom’le, ce vrei? Dom’le, zice, nu, nu a fost informat.
Băi, Nicușor Dan, alt bandit. Băi, el nu e informat. Când e ceva care ne e incomod pentru el, cum să nu fie informat? A fost consilierul lui. Nu se poate să nu știi acest caz.
Când îl angajezi consilier sau când îl trimiți vicepremier, băi, hai să știi și noi ce probleme are. El nu știa. Abia acum afla. Bă, vă vine să credeți? Deci, vă spun, cel care răspunde de relația dintre firme și ANAF, și asta este chiar cel care n-a plătit statului, mituind ANAF.
Articolul Ion Cristoiu: Dragoș Anastasiu, vicepremierul care răspunde de achitarea datoriilor fiscale către stat, a mituit timp de 8 ani ANAF ca să nu plătească TVA apare prima dată în Mediafax.
Tensiunile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană escaladează pe tema Legii Serviciilor Digitale (DSA), actul normativ european care reglementează conținutul online. Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat vineri un raport de 37 de pagini în care califică DSA drept o „lege cuprinzătoare de cenzură digitală” și o „amenințare de cenzură străină”.
„Pe hârtie, legea este rea. În practică, este și mai rea”, se afirmă tranșant în raportul citat de Politico. Documentul acuză oficialii europeni că „vizează discursul politic esențial care nu este nici dăunător, nici ilegal”, în special pe teme sensibile precum imigrația și mediul, iar cenzura ar fi „în mare parte unilaterală, împotriva conservatorilor”.
Congresul SUA acuză UE de cenzură digitală sistematicăRaportul este rezultatul unei anchete de cinci luni declanșată în februarie, când Congresul SUA a emis citații către mai multe companii Big Tech. Documentul include corespondență între oficiali ai Comisiei Europene și președintele Comisiei Judiciare, republicanul Jim Jordan, dar și informații confidențiale despre modul în care autoritățile europene aplică DSA, inclusiv cereri de eliminare de conținut din Franța, Germania și Polonia.
Un exemplu citat de raport este un atelier organizat de Comisia Europeană, unde participanții au fost rugați să reacționeze la scenarii ipotetice. În unul dintre ele, o postare cu textul „Trebuie să ne luăm țara înapoi” apărea sub o imagine cu o femeie purtând hijab, însoțită de legenda „teroristă deghizată”. Potrivit autorilor americani, asemenea exerciții sugerează că Bruxelles-ul trasează linii ideologice în chestiuni ce țin de libertatea de exprimare.
Comisia UE: Moderarea o fac platformele, nu autoritățileÎn replică, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a respins acuzațiile: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în UE. Și este în centrul legislației noastre, inclusiv în această lege”. El a explicat că „Absolut nimic din Legea Serviciilor Digitale nu obligă o platformă să elimine conținut legal.”
Regnier a precizat că peste 99% din deciziile de moderare a conținutului sunt luate de platforme pe baza propriilor termeni și condiții, în timp ce intervențiile autorităților pentru eliminarea conținutului ilegal reprezintă mai puțin de 0,001% din cazuri.
Oficialii SUA vin în Europa pentru a tranșa disputa transatlanticăPotrivit unei surse din Congres, Jim Jordan urmează să conducă în curând o delegație în Europa, care va include membri ai celor doupă mari partide, cu o oprire la Bruxelles. Scopul vizitei este de a purta discuții directe cu oficialii europeni, inclusiv la Bruxelles, sediul principal al instituțiilor UE, pe tema libertății de exprimare online și a presupusei cenzuri impuse prin reglementările europene, în special Legea Serviciilor Digitale.
Oficialii americani ar putea încerca să obțină mai multă transparență din partea Comisiei Europene și să transmită un semnal politic ferm că Washingtonul urmărește îndeaproape impactul transfrontalier al acestor reglementări. În același timp, ea ar putea servi ca platformă de dialog diplomatic, într-un context în care disputele comerciale și digitale dintre UE și SUA sunt tot mai frecvente.
Articolul Congresul SUA acuză UE de cenzură străină prin Legea Serviciilor Digitale: „Pe hârtie e rea, în practică și mai rea” apare prima dată în Mediafax.
Întâlnirea a avut loc la București și a vizat evoluția Parteneriatului Strategic România–SUA, situația de securitate din regiunea Mării Negre și angajamentele comune în cadrul NATO.
„România își consolidează rolul de furnizor de securitate pe flancul estic al Alianței, prin investiții susținute în apărare, participarea activă la misiuni internaționale și dezvoltarea infrastructurii militare strategice”, a declarat Ionuț Moșteanu, menționând printre priorități Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și Centrul European de Instruire F-16 de la Fetești.
Oficialul român a subliniat că baza de la Mihail Kogălniceanu, care găzduiește cea mai mare prezență militară americană în România, va deveni în perioada următoare cea mai mare bază militară de pe flancul estic al NATO.
„Colaborarea România–SUA este vitală pentru securitatea regională și pentru apărarea valorilor democratice. În acest an aniversăm 28 de ani de Parteneriat Strategic și dorim să extindem această cooperare, în mod concret, în următorii ani, în special în domeniul apărării”, a mai transmis Moșteanu.
Articolul Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA – prioritate zero pentru România apare prima dată în Mediafax.
