Сборщик RSS-лент

Industria de media şi publicitate din România a continuat să crească în 2025, însă ritmul de dezvoltare începe să se tempereze. Când vine vorba despre cele mai mari companii din acest sector, datele publice despre rezultatele financiare disponibile pentru 2025 arată primele semne ale unei pieţe care începe să resimtă presiunea încetinirii economice şi a competiţiei tot mai mari pentru bugetele de marketing.

17 июля. FINMARKET.RU - Пресс-служба Банка России сообщает, что остатки средств кредитных организаций на корреспондентских счетах в Банке России на начало операционного дня 17 июля составили по Российской Федерации 5637 млрд руб., в том числе по Московскому региону 5450,8 млрд руб.

Casa de brokeraj Swiss Capital consideră că Hidroelectrica (H2O) se tranzacţionează la un multiplu EV/EBITDA supraevaluat faţă de austriecii de la Verbund, cel mai apropiat reper european, şi a stabilit un preţ ţintă care, fără proiectele de investiţii ale companiei, ar implica o scădere de peste 40%.

Acţiunile OMV Petrom (SNP) înregistrează un avans de 18,6% în ultima lună la Bursa de Valori Bucureşti, pe un rulaj de 250 mil. lei şi la o valoare de piaţă de circa 75 mld. lei; în aceeaşi perioadă, indicele de referinţă BET a urcat cu 15%, conform datelor BVB.

La cinci luni din an, deficitul bugetar a fost de 1,75% din PIB, cu 48% mai mic decât cel înregistrat în primele cinci luni din 2025 (3,39% din PIB), cu o medie lunară de 0,35% din PIB, tendinţă menţinută şi în iunie.

Românii au cheltuit anul trecut 170 mil. euro pe şampon şi balsam de păr, suma fiind tot mai mare an de an, pe de-o parte din cauza inflaţiei, iar pe de alta pentru că local consu­mul per capita e în continuare sub media europeană, chiar şi sub media regională, aşa că există loc de dez­voltare pentru actorii din domeniu.

Dyver AI, start-up-ul românesc care automatizează pregătirea şi lista­rea cataloagelor de produse pentru comerţul online, a lansat săptămâna aceasta Dyver AI Assistant, primul său produs self-service - un agent AI cu care comerciantul conversează în limbaj natural, „fără să fii tehnic“, şi care îi transformă lista de produse primită de la furnizor într-un catalog gata de publicat pe site-ul propriu sau pe marketplace-uri precum eMAG, Ama­zon ori Allegro, a explicat Octavian Dumitrescu, fondatorul şi CEO-ul companiei, în emisiunea ZF IT Generation.

Timp de decenii, giganți precum McKinsey, Boston Consulting Group, Bain, Deloitte, PwC, EY sau KPMG au construit un model de business bazat pe echipe numeroase de consultanți juniori, care realizau analize, rapoarte, prezentări și cercetări, în timp ce experții seniori coordonau proiectele și relația cu clienții, arată puiblicația Il Post. Astăzi, o mare parte din această muncă poate fi făcută în câteva minute de sisteme bazate pe inteligență artificială.

AI face munca de rutină în locul consultanților

Marile firme de consultanță nu au ales să lupte împotriva inteligenței artificiale, ci să o transforme într-un avantaj competitiv. În loc să folosească platforme publice precum ChatGPT sau Gemini, multe dintre ele și-au dezvoltat propriii asistenți AI pentru a proteja datele confidențiale ale clienților. McKinsey utilizează intern sistemul Lilli, folosit deja de aproximativ trei sferturi dintre angajați și capabil să reducă timpul necesar cercetării și documentării cu aproximativ 30%.

AI face munca de rutină în locul consultanților. Imagine ilustrativa. Sursa foto: Pixabay

Boston Consulting Group a creat Deckster, un instrument care generează prezentări complexe în doar câteva minute, în timp ce Deloitte și PwC dezvoltă sisteme AI capabile să execute sarcini tot mai complexe aproape autonom. Rezultatul este simplu: aceeași muncă poate fi realizată mai rapid, cu mai puțini oameni și la costuri mai mici.

Primele victime: angajații juniori

Schimbarea începe deja să se vadă în organigramele companiilor. Mai multe dintre cele mai mari firme de consultanță au redus ritmul angajărilor și au început restructurări. McKinsey a anunțat încă din 2025 un plan de reducere a aproximativ 10% din personal, vizând în special posturile de suport, analiștii juniori și cercetătorii. Situații similare au fost raportate și la Boston Consulting Group, Bain, dar și în rândul celor patru mari firme de audit și consultanță – Deloitte, PwC, EY și KPMG – unde automatizarea activităților contabile și fiscale reduce constant nevoia de personal.

Clienții nu mai vor să plătească pentru ore de muncă

Inteligența artificială schimbă și modul în care sunt facturate proiectele. În trecut, companiile de consultanță își bazau veniturile pe numărul de ore lucrate de echipe întregi de consultanți. Acum însă, clienții știu că o parte importantă din aceste activități poate fi realizată în câteva minute cu ajutorul AI și sunt tot mai puțin dispuși să accepte aceleași costuri. Din acest motiv, multe firme renunță la modelul tradițional și trec la contracte în care plata depinde de rezultatele obținute, nu de timpul investit. McKinsey estimează că aproximativ o treime din proiectele sale sunt deja remunerate după acest principiu.

Companiile își construiesc propriile sisteme AI

Presiunea vine și dintr-o altă direcție. Tot mai multe organizații dezvoltă propriile instrumente bazate pe inteligență artificială și nu mai au nevoie să externalizeze anumite analize sau procese către firmele de consultanță. Această schimbare afectează inclusiv companii consacrate. Accenture, unul dintre cei mai mari jucători din industrie, a înregistrat o scădere puternică a valorii bursiere în ultimii doi ani, pe fondul temerilor investitorilor privind impactul AI asupra modelului său de afaceri.

Cum încearcă marile firme să se reinventeze

În loc să vândă doar consultanță tradițională, multe companii încearcă să devină parteneri pentru implementarea inteligenței artificiale. Ele ajută organizațiile să integreze soluțiile dezvoltate de OpenAI, Anthropic sau alți furnizori în procesele interne, să pregătească angajații și să creeze aplicații personalizate. Practic, consultanții nu mai oferă doar recomandări de business, ci devin o parte a transformării digitale bazate pe AI.

Piramida se transformă într-un „obelisc”

Cea mai mare schimbare nu este însă tehnologică, ci organizațională. Modelul clasic al firmelor de consultanță, construit pe o bază foarte largă de angajați juniori și un număr redus de parteneri seniori, începe să fie înlocuit de structuri mult mai compacte. În industrie se vorbește deja despre trecerea de la modelul „piramidă” la modelul „obelisc”: mai puțini angajați la bază, echipe bine specializate și recrutări orientate direct către competențe în inteligență artificială.

Evident, această schimbare nu se va produce peste noapte, însă direcția pare clară. Inteligența artificială nu elimină complet consultanța, dar redefinește cine va avea un loc în această industrie și ce competențe vor conta în următorii ani.

Piaţa asigurărilor câştigă teren de la un an la altul, în pofida unui context economic marcat de incertitudini, şi a venit momentul când şi în asigurări se poate face business mare în România.

Marketingul sportiv, şi implicit şi piaţa sponsorizărilor din acest domeniu, trece printr-o schimbare în ultimii ani. Dacă în urmă cu câţiva ani companiile urmăreau în primul rând notorietatea şi expunerea oferită de prezenţa unui logo pe echipamentul unei echipe, astăzi discuţia s-a mutat către rezultate de business, construirea unor comunităţi, experienţe pentru consumatori şi parteneriate pe termen lung.

Este argentinianul Messi mai bun decât mult mai tânărul lui „nepot“ de fotbal din Spania Yamal? Este, cu siguranţă. Până acum la Campionatul Mondial din SUA veteranul jucător nu a dezamăgit. Este echipa naţională a Argentinei mai bună decât cea spaniolă? Rămâne de văzut.

Cele două evoluţii, puse cap la cap, alcătuiesc o întrebare pe care brokerii şi analiştii consultaţi de ZF o tratează deocamdată cu prudenţă

În ultimii cinci ani, România şi-a triplat cantităţile de castraveţi exportate în Polonia, iar valoarea a crescut de aproape cinci ori. Evoluţia vine în contextul în care fermierii din Matca, judeţul Galaţi, cel mai mare bazin legumicol din ţară, au încheiat tot mai multe contracte de export şi, în plin sezon, au trimis zilnic zeci de camioane încărcate cu castraveţi către Polonia, o piaţă din care România, de obicei, importă mere.