Actuala coaliție nu mai are susținere și legitimitate publică și a venit momentul să facem un pas în spate, să vedem că am ajuns la capătul unui drum, pentru a putea începe unul nou, cu mai multă forță și cu mai mult echilibru, afirmă primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă (PSD).
Hopincă a subliniat că politica românească trece printr-o schimbare profundă, iar partidele trebuie să-și revizuiască perspectivele.
„Avem nevoie de o ofertă politică reconectată la realitate, chiar dacă acest lucru va presupune și profunde ajustări ideologice”, spune edilul social-democrat.
El a subliniat importanța deschiderii unor dezbateri publice, implicând atât societatea civilă, cât și mediul economic și voci noi, pentru a construi un proiect politic solid și modern.
„Avem nevoie de o ofertă politică reconectată la realitate, chiar dacă acest lucru va presupune și profunde ajustări ideologice. S-au făcut și greșeli în ultimii ani, dar avem în spate și multe lucruri bune, decizii curajoase, asumate, care vor lăsa în urmă proiecte bune pentru români. Poate nu am vorbit suficient de mult despre acestea, fiind capturați de agenda politică și electorală intensă a ultimilor ani. Toate acestea trebuie analizate franc”, afirmă rareș Hopincă.
Potrivit acestuia, „Marcel Ciolacu a fost un premier bun pentru România, în vremuri complicate, iar colegii mei au făcut o treabă bună la guvernare”.
„Dar a venit momentul să ne facem autoevaluarea și să ne preocupăm, cu calm și înțelepciune, și de viitorul partidului nostru. Decizia de a ieși din Coaliție și de a depune mandatul de premier este una corectă și necesară după votul de ieri.
Actuala coaliție nu mai are susținere și legitimitate publică. A venit momentul să facem un pas în spate. Să vedem că am ajuns la capătul unui drum, pentru a putea începe unul nou, cu mai multă forță și cu mai mult echilibru. Noua eră trebuie să înceapă cu modestie, cu respect pentru comunitate și cu curajul de a regândi totul”, încheie Hopincă.
Articolul Rareș Hopincă despre coaliția de guvernare: Am ajuns la capătul unui drum, pentru a putea începe unul nou apare prima dată în Mediafax.
O posibilă întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și Donald Trump este luată în calcul, dar nu există o dată stabilită, a declarat luni, 5 mai, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a subliniat că o astfel de întâlnire este „necesară din multe puncte de vedere”, dar că pregătirea ei necesită un efort complex la nivel de experți.
Comentariile vin în contextul unor eforturi ale echipei lui Trump de a relansa negocierile dintre Ucraina și Rusia, însă până acum fără progrese semnificative. Trump a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru concesii, în timp ce Rusia nu a fost pusă sub o presiune similară pentru a opri agresiunea.
Tribunalul special împotriva liderilor ruși ar putea deveni operațional în 2026Un tribunal internațional special pentru investigarea crimei de agresiune comise de Rusia împotriva Ucrainei ar putea fi înființat până în 2026, potrivit declarațiilor Irinei Mudra, șef adjunct al Biroului Președintelui Ucrainei. Acesta va funcționa sub egida Consiliului Europei și va viza liderii politici și militari ruși, inclusiv pe președintele Vladimir Putin, scrie The Kyiv Independent.
În 2025 se finalizează cadrul juridic, recrutarea judecătorilor, formarea secretariatului și stabilirea procedurilor. Mudra a subliniat că proiectul cartei tribunalului este deja elaborat, ceea ce marchează un progres rapid în contextul dificultăților juridice și diplomatice întâmpinate.
Ucraina lovește centrul rus de control al dronelor din regiunea KurskForțele aeriene ucrainene au lansat un atac asupra unui centru de control al dronelor rusești situat în apropierea satului Tetkino, din regiunea Kursk, pe 4 mai, a anunțat Statul Major al Ucrainei, transmite The Kyiv Independent.
Atacul a vizat o bază unde operau echipaje de drone de recunoaștere și de atac. Potrivit autorităților ucrainene, până la 20 de soldați ruși au fost uciși, iar echipamentul militar a fost distrus. Tetkino este situat la mai puțin de 10 kilometri de granița cu Ucraina.
Lovitura face parte din strategia Ucrainei de a ataca infrastructura militară și industrială rusească din spatele frontului, în timp ce Rusia continuă să bombardeze orașele ucrainene cu drone, rachete și artilerie.
Coreea de Nord trimite aproape 15.000 de migranți în Rusia pentru a acoperi deficitul de forță de muncăCoreea de Nord a trimis aproximativ 15.000 de muncitori în Rusia pentru a acoperi lipsa severă de forță de muncă, potrivit unui raport al Wall Street Journal din 5 mai, bazat pe informații furnizate de serviciile secrete sud-coreene.
Această acțiune încalcă sancțiunile Consiliului de Securitate al ONU, impuse Coreei de Nord după testele sale cu rachete balistice. În ciuda acestui fapt, cooperarea ruso-nord-coreeană a continuat să se intensifice, inclusiv printr-un tratat de apărare reciprocă semnat în noiembrie.
Deficitul de forță de muncă din Rusia, provocat de pierderile din războiul cu Ucraina, scăderea natalității și exodul cetățenilor, ar putea ajunge la 2,4 milioane de persoane până în 2030. În prezent, este estimat la 1,5 milioane.
Republica Cehă este pregătită să instruiască piloții ucraineni pe avioane F-16 și L-39Republica Cehă va contribui la instruirea piloților ucraineni pe avioane de luptă F-16 și avioane de antrenament L-39, în cadrul cooperării cu partenerii săi internaționali, a anunțat premierul Petr Fiala pe 5 mai, în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Premierul ceh a precizat că instruirea se va desfășura pe baze din Republica Cehă și a menționat că piloții ucraineni se antrenează deja pe modele de aeronave cehești livrate Ucrainei. Fiala nu a oferit detalii despre tipul acestor aeronave.
Un tribunal ucrainean ordonă reținerea fostului șef adjunct al Biroului președintelui în cadrul unei anchete privind corupțiaLa 5 mai, Înalta Curte Anticorupție din Ucraina a dispus arestarea preventivă a fostului șef adjunct al Biroului președintelui Andrii Smyrnov până la 22 mai, ca parte a unei anchete în curs de desfășurare privind presupusa corupție la scară largă, potrivit unui corespondent Suspilne prezent în sala de judecată.
Trump afirmă că liderii UE i-au cerut să îl sune pe Putin pentru că acesta le-a ignorat apelurilePreședintele american Donald Trump a declarat pe 4 mai că liderii Uniunii Europene l-au îndemnat în repetate rânduri să îl sune pe președintele rus Vladimir Putin, susținând că liderul de la Kremlin a ignorat încercările lor de comunicare în timp ce războiul din Ucraina continuă.
„Știți că liderii Uniunii Europene mi-au cerut de atâtea ori să îl sun pe Putin? Pentru că el nu le răspunde la telefon”, a declarat Trump într-un interviu acordat emisiunii Meet the Press de la NBC.
Rusia anulează parada de Ziua Victoriei în orașul Sevastopol din Crimeea ocupată, relatează mass-media de statRusia a anulat parada din acest an de Ziua Victoriei în orașul-port ocupat Sevastopol din Crimeea, a anunțat presa rusă controlată de stat la 5 mai.
Guvernatorul orașului Sevastopol, Mikhail Razvozhayev, a declarat că parada de Ziua Victoriei, care urma să aibă loc pe 9 mai pentru a comemora victoria sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial, nu va avea loc din cauza riscurilor de siguranță.
Kievul reacționează la remarcile „antiucrainene” ale lui Fico înaintea vizitei premierului slovac în Rusia pentru a asista la parada Victoriei de la MoscovaAmbasada Ucrainei în Slovacia a condamnat la 4 mai ceea ce a numit remarci „anti-ucrainene” ale prim-ministrului slovac Robert Fico, care a criticat avertismentul președintelui Volodymyr Zelensky că Rusia ar putea organiza provocări în timpul paradei sale de Ziua Victoriei din 9 mai la Moscova.
Într-o declarație, Ambasada Ucrainei a afirmat că regretă acuzațiile lui Fico și a îndemnat oficialii slovaci să „studieze, să revadă și să analizeze mai atent” declarațiile lui Zelenski.
Acordul privind minereurile reprezintă „o parte importantă” a viitoarelor garanții de securitate, afirmă ambasadorulAcordul privind mineralele semnat între Ucraina și SUA este „o parte importantă a… viitoarelor garanții de securitate”, a declarat ambasadorul Ucrainei în SUA, Oksana Markarova, pe 4 mai, într-un interviu acordat CBS News.
„Așadar, acest acord de parteneriat economic este în sine o parte foarte importantă a unei arhitecturi de securitate… mai largi… sincer, acest fond va avea succes dacă Ucraina este stabilă și pașnică. Deci, într-un fel, este o parte importantă a… viitoarelor garanții de securitate”, a declarat Markarova.
OPEC+ va accelera producția de petrol, ceea ce ar putea duce la scăderea prețurilor petrolului, în ciuda dependenței de Rusia, relatează ReutersGrupul, care include Rusia în cadrul său extins, a convenit la 3 mai asupra unei creșteri importante a producției de petrol în iunie, a raportat Reuters la 4 mai.
Kremlinul utilizează în mare măsură vânzările de petrol pentru a finanța războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Scăderea prețului petrolului ar putea pune în pericol capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul și ar pune o presiune suplimentară pe economia sa deja în dificultate.
Fico îl critică pe Zelenski în contextul îngrijorărilor privind securitatea de Ziua Victoriei la MoscovaPremierul slovac Robert Fico l-a condamnat la 4 mai pe președintele Volodimir Zelenski pentru că a avertizat „delegațiile străine să nu vină” la parada Rusiei de Ziua Victoriei din 9 mai.
La 3 mai, Zelenski a declarat că Ucraina nu poate garanta siguranța oficialilor străini care intenționează să participe la parada Rusiei de Ziua Victoriei, care va avea loc la Moscova la 9 mai, avertizând că Rusia ar putea orchestra provocări, inclusiv „incendii, explozii sau alte acțiuni”, și ar putea încerca să dea vina pe Ucraina. Rusia este responsabilă pentru asigurarea siguranței și securității pe teritoriul său, a declarat Zelenski.
„Avem aliați care ajută Ucraina” – Kievul se așteaptă la 3 milioane de obuze, spune ZelenskiUcraina se așteaptă la 3 milioane de obuze de artilerie din partea aliaților săi, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe 4 mai.
„Dacă Ucraina este puternică, războiul se va încheia”, a declarat Zelensky jurnaliștilor la Praga, alături de președintele ceh Petr Pavel.
Zelenski și Prima Doamnă Olena Zelenska au sosit în Republica Cehă la 4 mai pentru o vizită oficială cu Pavel. O inițiativă cehă privind muniția va livra Ucrainei până la 1,8 milioane de proiectile de artilerie până la sfârșitul anului 2025, a declarat Pavel în cadrul vizitei.
Zelenski afirmă că încetarea focului ar putea fi instituită în orice momentPreşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că o încetare a focului cu Rusia în războiul de peste trei ani este posibilă în orice moment şi a făcut apel la aliaţii Kievului să exercite presiuni mai mari asupra Moscovei pentru a pune în aplicare această măsură, potrivit Reuters.
Zelenski, vorbind la o conferinţă de presă comună la Praga alături de preşedintele ceh Petr Pavel, a declarat că, dacă nu se aplică o presiune sporită, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu va lua nicio măsură reală pentru a pune capăt conflictului.
Credem că, fără o presiune sporită, Rusia nu va lua măsuri practice reale pentru a pune capăt războiului. Astăzi marchează a 54-a zi în care Rusia a ignorat chiar şi propunerea americană de încetare completă a focului”, a declarat Zelenski reporterilor.
„Credem că o încetare a focului este posibilă în orice moment, chiar începând de astăzi, şi ar trebui să dureze cel puţin 30 de zile pentru a da diplomaţiei o şansă reală”, mai spune Zelenski.
Putin a declarat săptămâna trecută o încetare a focului de trei zile în perioada 8-10 mai pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a victoriei Uniunii Sovietice şi a aliaţilor săi asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
Zelenski a declarat că o astfel de măsură este inutilă şi a solicitat în schimb o încetare necondiţionată a focului timp de cel puţin 30 de zile, în conformitate cu o propunere a SUA lansată în martie.
Guvernul ceh a fost un susţinător puternic al Kievului de când Rusia a invadat Ucraina în 2022 şi a condus o iniţiativă de a furniza Ucrainei muniţie de calibru mare.
Ucraina lansează un atac cu drone care vizează MoscovaUcraina lansează un atac cu drone care vizează Moscova, potrivit primarului Sergei Sobyanin, citat de Reuters.
Unităţile de apărare aeriană ale Rusiei au distrus patru drone ucrainene care zburau spre Moscova, a declarat luni dimineaţă primarul capitalei ruse.
Potrivit rapoartelor preliminare, nu au existat răniţi sau pagube cauzate de resturile căzute, a declarat primarul Serghei Sobyanin pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1167. Zelenski afirmă că încetarea focului ar putea fi instituită în orice moment / Republica Cehă instruiește piloții ucraineni pe avioane F-16 și L-39 apare prima dată în Mediafax.
Luni, Statul Major al Armatei Ucrainene a confirmat că o lovitură aeriană a fost efectuată asupra unui centru de control al dronelor rusești aflat în apropierea localității Tetkino, în regiunea rusă Kursk. În urma atacului, până la 20 de soldați ruși ar fi fost uciși, iar echipamente militare de supraveghere și atac au fost distruse. Centrul vizat găzduia echipaje specializate în operarea dronelor de recunoaștere și atac, potrivit comunicatului oficial.
Atacul face parte din strategia Ucrainei de a destabiliza logistica și capacitatea militară a Rusiei prin lovituri de precizie asupra infrastructurii din spatele frontului.
Astfel de operațiuni s-au intensificat în ultimele luni, vizând instalații militare și industriale pe teritoriul rus.
Articolul Ucraina lovește un centru rus de comandă a dronelor din regiunea Kursk apare prima dată în Mediafax.
Alexander Dughin, cunoscut drept ideologul lui Vladimir Putin, a reacționat dur după ce George Simion a ieșit câștigător în primul tur al alegerilor prezidențiale din România. El a comparat, printr-o postare pe platforma socială X, lupta din turul doi cu o confruntare între „Antihrist și oameni”.
„Simion a câștigat în România. Globaliștii fie îl omoară, fie anulează rezultatele alegerilor. Nu mai este o luptă politică. Este Antihristul împotriva oamenilor”, a scris Dughin luni, pe contul său de X, la o zi după primul tur.
Într-un alt mesaj, el a adăugat: „Iar Soros este încă în viață. Poate că el este într-adevăr Dracula…”
Dughin este interzis în Uniunea Europeană și este cunoscut pentru promovarea „Uniunii Eurasiatice”, un proiect prin care fostele state ale URSS ar fi reunite. De asemenea, susține idei radicale despre identitatea rusă.
După rezultatele primului tur, și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avut o reacție pe care și-a exprimat-o public. Într-o declarație pentru agenția rusă TASS, el a spus că „unul dintre favoriții acestor alegeri a fost scos din cursa electorală într-un mod total arbitrar” și că „în orice caz, alegătorii români au fost privați de dreptul de a vota pentru persoana pe care o doresc”.
Articolul Dughin, ideologul lui Putin, după ce George Simion a câștigat primul tur: „Globaliștii fie îl omoară, fie anulează rezultatele” apare prima dată în Mediafax.
Publicații de renume precum BBC, Le Monde, The Guardian sau Reuters au relatat despre gestul politic al lui Marcel Ciolacu ca pe un semnal de pierdere a încrederii în actuala coaliție de guvernare pro-europeană. Premierul român și-a anunțat retragerea după ce candidatul susținut de alianța de guvernare a fost învins în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Reuters a punctat faptul că social-democrații vor părăsi coaliția, iar miniștrii își vor continua activitatea în regim interimar până la formarea unei noi majorități. Agenția notează că acest rezultat pune sub semnul întrebării stabilitatea politică internă a României într-un moment în care aliații occidentali urmăresc îndeaproape evoluțiile de la București.
La rândul său, Le Monde a remarcat că decizia lui Ciolacu adâncește criza politică din România și ridică semne de întrebare privind continuitatea politicii pro-europene a țării.
Articolul Cum a relatat presa internațională despre demisia premierului Ciolacu apare prima dată în Mediafax.
Phenianul a trimis un nou „cadou” Moscovei, de această dată aproximativ 15.000 de lucrători. Potrivit agenției de spionaj a Coreei de Sud, mulți au intrat în țară cu vize de student, scrie Wall Street Journal (WSJ). În 2024, numărul nord-coreenilor care au intrat în Rusia a crescut de 12 ori față de anul precedent, potrivit cifrelor Moscovei.
Informațiile apar în contextul în care lipsa de lucrători se numără printre cele mai mari probleme ale lui Putin, iar această problemă este generată de scăderea natalității din țară și accentuată de război.
Lucrătorii nord-coreeni sunt apreciați de către angajatorii ruși pentru faptul că se mulțumesc cu salariile primite – chiar dacă acestea sunt mici – și sunt disponibili să lucreze 12 ore pe zi.
Momentan, acești lucrători trimiși Moscovei sunt limitați în mare parte la Orientul Îndepărtat al Rusiei. În plus, liderii industriei și oficialii ruși și-au exprimat speranța că mai mulți lucrători nord-coreeni ar putea ajunge în curând în marile orașe, inclusiv în capitală.
Pe lângă lucrători, Phenianul a trimis anterior ajutoare pentru Putin pe frontNu este pentru prima dată când Phenianul trimite cetățeni nord-coreeni în Rusia. În toamna anului 2024, liderul Kim Jong-Un a trimis, potrivit rapoartelor comunicate atunci, aproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni. Aceștia au fost identificați mai ales în regiunea rusă Kursk, acolo unde forțele ucrainene au lansat o contraofensivă în august 2024.
Informațiile apărute ulterior arătau că soldații nord-coreeni își pierd viața într-un număr mare, în contextul în care atât Moscova, cât și Phenian negau prezența acestora pe câmpul de luptă, în sprijinul armatei ruse. Recent, însă, Vladimir Putin a recunoscut că soldații nord-coreeni au luptat alături de armata rusă împotriva Ucrainei, numindu-i „eroi”.
Articolul WSJ: Care este noul „cadou” pe care Coreea de Nord i l-a dat Moscovei, după soldații trimiși să lupte pe front alături de armata rusă apare prima dată în Mediafax.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a luat act de demisia din funcția de Prim-ministru al Guvernului României, depusă luni seară de Marcel Ciolacu. Un premier interimar va fi desemnat marți dimineață.
„Ședința s-a încheiat. Președintele a luat act de demisia din funcția de Prim-ministru al Guvernului României, depusă în această seară de Marcel Ciolacu. Un premier interimar va fi desemnat în prima parte a zilei de mâine”, anunță Administrația Prezidențială.
Vacantarea locului de premier urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Numele vehiculate pentru a prelua mandatul de premier interimar sunt Daniel David (PNL) și Bogdan Ivan (PSD).
Articolul Bolojan a luat act de demisia lui Ciolacu din fruntea Guvernului apare prima dată în Mediafax.
Vaticanul a decis să oprească semnalul de telefonie mobilă pe tot teritoriul său începând de miercuri după-amiază, pentru a se asigura că procesul de alegere a noului Papă se desfășoară în liniște și fără scurgeri de informații.
Toți locuitorii și angajații Vaticanului au fost anunțați că rețelele de telefonie și radio vor fi dezactivate. Măsura va începe pe 7 mai, la ora 15:00, și va dura până când va fi ales un nou Papă.
Vaticanul, care se află în inima Romei și are doar 0,4 km pătrați, va fi complet izolat din punct de vedere al comunicațiilor.
Decizia a fost luată pentru a păstra confidențialitatea conclavului, adică procesul prin care cardinalii aleg un nou Suveran Pontif. În total, 133 de cardinali se vor închide în Capela Sixtină pentru a vota. Pe timpul nopții, aceștia vor fi cazați în alte clădiri din Vatican, cum este Casa Santa Marta.
Pentru ca nimic să nu iasă la iveală, camerele și senzorii din Capela Sixtină au fost deja oprite, iar specialiștii au verificat ca înăuntru să nu rămână niciun dispozitiv de înregistrare.
Toți cei implicați, inclusiv cardinali, angajați sau personal de sprijin, trebuie să jure că vor păstra secretul. Dacă cineva dezvăluie ce se discută în conclav, riscă excomunicarea.
Votul pentru alegerea noului Papă începe miercuri, la ora 16:30, și va continua până când unul dintre cardinali va obține două treimi din voturi. Doar atunci va fi anunțat noul lider al bisericii catolice, la nivel mondial.
Articolul Vaticanul oprește semnalul de telefonie mobilă în timpul alegerii noului Papă apare prima dată în Mediafax.
Legea, denumită IGO Anti-Boycott Act, a fost introdusă în ianuarie de congresmanul republican Mike Lawler și democratul Josh Gottheimer, cu sprijinul a 22 de alți membrii ai legislativului din ambele partide. Inițiativa prevede extinderea unei legi din 2018 care interzice boicoturile comerciale impuse de state străine prietene cu SUA.
Criticii avertizează însă că legea ar putea penaliza persoane și companii americane care aleg să boicoteze firme implicate în colonizarea ilegală a teritoriilor palestiniene, listate de ONU. Deși Israelul nu este menționat explicit în textul proiectului, autorii săi recunosc că ținta principală sunt boicoturile susținute de mișcarea BDS și instituții internaționale care critică politicile israeliene din Cisiordania ocupată.
Printre cei care s-au opus public se numără congresmena republicană Marjorie Taylor Greene, care a anunțat că votul programat în Camera Reprezentanților a fost anulat. „Este datoria mea să apăr dreptul americanilor de a cumpăra sau de a boicota orice doresc fără să fie amendați sau încarcerați de guvern”, a transmis ea pe rețelele sociale.
Comentatori influenți din zona conservatoare, precum Charlie Kirk și Steve Bannon, și-au exprimat la rândul lor opoziția. „În America ai dreptul să ai opinii diferite și să protestezi”, a spus Kirk, în timp ce Bannon a reacționat scurt: „De acord”.
Articolul O lege împotriva boicotării Israelului creează tensiuni în rândurile dreptei americane apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic.
„Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”.
În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar.
Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial„Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie.
Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță.
Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză.
„Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay.
„Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie.
Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.
Articolul Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală apare prima dată în Mediafax.
