Amenințările președintelui american cu introducerea unor tarife au influențat, în ultimele 18 luni, modul în care Comisia Europeană a abordat cazurile care vizează companiile americane și au scos la iveală diviziuni interne privind cât de ferm ar trebui aplicate noile reguli, informează Financial Times.
„Nu suntem proști. Evităm provocările inutile în domeniul tehnologiei”, a declarat un oficial european, citat de FT.
UE pregătește limite de vârstă pentru accesul la rețelele socialePreședinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să propună noi limite de vârstă pentru accesul la platformele digitale. Copiii sub 13 ani nu ar mai avea acces la rețelele sociale, adolescenții mai mari ar urma să primească acces treptat, iar platformele de jocuri care folosesc funcții ce pot crea dependență ar putea fi, la rândul lor, supuse unor restricții.
Abordarea este mai moderată decât măsurile similare adoptate sau luate în calcul în țări precum Marea Britanie, Australia și Indonezia, unde limita de vârstă este de 16 ani. În interiorul UE există însă diferențe de opinie privind vârsta de la care ar trebui permis accesul.
Noile măsuri ar afecta companii americane din domeniul tehnologiei, inclusiv Meta, într-un moment în care Bruxelles-ul investighează deja funcțiile de pe Instagram și Facebook despre care există suspiciuni că ar putea crea dependență.
Franța și Grecia au cerut de mai mult timp Comisiei Europene să introducă restricții ample privind accesul copiilor la rețelele sociale. În țările nordice și în Europa Centrală și de Est există însă în continuare rezerve privind oportunitatea ca guvernele să impună astfel de măsuri și, mai ales, dacă acestea pot fi aplicate în practică.
Nemulțumită de ritmul lent al discuțiilor de la Bruxelles, Franța a încercat să interzică accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani. Măsura a fost ulterior anulată de cea mai înaltă instanță a țării.
Companiile de social media susțin că au introdus deja măsuri pentru protejarea copiilor. Instagram, de exemplu, oferă conturi speciale pentru adolescenți, care includ limite privind timpul petrecut în aplicație și setări suplimentare de confidențialitate pentru restricționarea contactelor din partea persoanelor necunoscute.
Presiunile lui Trump complică aplicarea regulilor europenePlanul UE va fi însă pus la încercare de administrația Trump, care s-a opus unor astfel de restricții, invocând atât libertatea de exprimare, cât și interesele mediului de afaceri.
Trump a acuzat în repetate rânduri UE că vizează în mod special companiile americane și a amenințat cu tarife ca răspuns la măsurile adoptate de Bruxelles.
Anthony Whelan, cel mai înalt funcționar european din domeniul concurenței, a declarat pentru Financial Times că aceste divergențe sunt „dezamăgitoare”, în condițiile în care autoritățile de reglementare din SUA și Europa au adesea preocupări similare.
El a respins însă ideea că presiunile geopolitice determină Bruxelles-ul să evite deschiderea unor investigații împotriva companiilor americane.
În iulie, după ce Comisia Europeană a amendat Google cu 890 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor digitale ale UE, Trump a avertizat că blocul comunitar va plăti „un preț foarte mare”.
Aproximativ 58% dintre companiile participante la un sondaj al Camerei Americane de Comerț din Shanghai spun acum că sunt optimiste în privința perspectivelor lor în China pentru următorii cinci ani, scrie Reuters. Procentul a crescut cu 17 puncte într-un singur an.
Profiturile au atins cel mai bun nivel din 2019Schimbarea de sentiment are și o explicație financiară. 78% dintre cele 262 de companii chestionate au declarat că operațiunile lor din China au fost profitabile anul trecut. Este cea mai mare proporție înregistrată din 2019.
Și investițiile dau semne de revenire. 31% dintre companii intenționează să își majoreze investițiile în China în 2026, în timp ce doar 14% spun că le vor reduce.
Camera Americană de Comerț din Shanghai – logo. Sursa foto: amcham-shanghai.org
Ce a devenit principala problemă pentru firmele americaneSondajul arată însă și o schimbare neașteptată. Tensiunile dintre SUA și China nu mai sunt principala preocupare a companiilor americane. Concurența internă din China a preluat primul loc, fiind indicată de 68% dintre respondenți drept cea mai importantă provocare.
În același timp, 55% consideră că mediul de reglementare din China este transparent, cu 7 puncte procentuale mai mult decât anul trecut.
Optimismul este legat și de apropierea dintre Washington și BeijingCamera Americană de Comerț din Shanghai apreciază că îmbunătățirea relațiilor dintre cele două țări a contribuit la schimbarea de atmosferă.
După armistițiul comercial de la sfârșitul anului trecut și summitul dintre Donald Trump și Xi Jinping din luna mai, companiile americane au primit un semnal de stabilizare a relațiilor.
Totuși, rezultatele sondajului arată că problemele nu au dispărut. Firmele americane trebuie să facă față unei competiții tot mai puternice din partea companiilor chineze, iar așteptările privind o deschidere suplimentară a mediului de reglementare au scăzut.
Trump a făcut anunțul în timpul primei convenții republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului, organizată la Dallas, unde le-a cerut alegătorilor să rămână uniți și să voteze candidații republicani la scrutinul din 3 noiembrie.
Președintele american a susținut că plata ar fi posibilă datorită performanțelor economice și veniturilor obținute de Statele Unite și a comparat-o cu distribuirea de bani către acționarii unei companii profitabile, scrie Reuters.
„Dacă republicanii câștigă Camera Reprezentanților și Senatul Statelor Unite (…) voi acorda un dividend fiecărui cetățean adult din Statele Unite ale Americii, în valoare de 5.000 de dolari”, a declarat Trump.
Donald Trump vrea ca plata de 5.000 de dolari să fie „Trump Dividend”Donald Trump a propus ca plata să poarte numele de „Trump Dividend”. Președintele a precizat însă și o condiție: banii ar trebui cheltuiți în Statele Unite.
„Nu vrem să mergeți în Canada pentru a cheltui banii”, a spus Trump.
În discursul său, liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe americani să îi ofere lui și republicanilor suficient sprijin politic pentru a-și „duce treaba la capăt”. Trump a susținut că administrația sa poate contribui la recâștigarea respectului de care Statele Unite s-ar fi bucurat pe plan internațional și a criticat din nou administrația fostului președinte Joe Biden.
Trump i-a atacat și pe democrați, afirmând că aceștia nu pot obține rezultate similare deoarece nu folosesc tarifele și „știu doar despre sărăcie”.
Donald Trump ar putea avea nevoie de 1.200 de miliarde de dolari pentru plata americanilorPromisiunea lui Donald Trump ar presupune un efort bugetar uriaș. Potrivit estimărilor citate în informațiile prezentate, în Statele Unite există aproximativ 240 de milioane de adulți.
O plată de 5.000 de dolari pentru fiecare adult ar costa, în acest caz, aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, sumă care reprezintă o parte semnificativă din bugetul federal anual al Statelor Unite, estimat la aproximativ 7.000 de miliarde de dolari.
Ideea unui astfel de dividend nu este nouă. Trump a discutat pentru prima dată despre concept în iulie 2025. Valoarea de 5.000 de dolari a fost propusă de James Fishbach, un consilier extern al Departamentului pentru Eficiența Guvernului (DOGE).
În februarie 2025, Fishbach a propus un „DOGE Dividend”, prin care 20% din economiile realizate de guvern prin măsurile DOGE ar fi fost distribuite direct gospodăriilor americane.
Ulterior, senatorul republican Josh Hawley a propus American Worker Rebate Act of 2025, un proiect care prevedea redistribuirea către familiile din clasa muncitoare a unor venituri provenite din noile tarife vamale introduse de administrația Trump.
Trump a susținut ulterior ideea unui „tariff dividend” de 2.000 de dolari pentru americani. Noua promisiune de 5.000 de dolari ar reprezenta o creștere considerabilă față de suma vehiculată anterior.
Un avion de atac A-10 Thunderbolt, cunoscut sub numele de „Warthog”, a fost lovit în timpul atacului și a rămas fără una dintre aripi.
Alte aproximativ opt avioane de luptă F-15 au suferit avarii ușoare, însă au fost reparate suficient pentru a fi repuse în serviciu, potrivit informațiilor citate de Reuters.
Un A-10 american a fost grav avariatBaza aeriană Muwaffaq Salti se află în apropierea localității Al-Azraq și găzduiește personal și echipamente militare americane. Instalația a devenit una dintre țintele atacurilor iraniene din ultimele zile, pe fondul escaladării conflictului dintre Statele Unite și Iran.
Potrivit informațiilor publicate de CBS, atacurile de peste noapte au provocat pagube mai multor aeronave americane aflate la bază. Cel mai grav caz a fost cel al unui A-10 Thunderbolt, care a fost lovit și a pierdut o aripă.
Aproximativ opt avioane F-15 au suferit, la rândul lor, avarii considerate ușoare și au fost ulterior readuse în serviciu.
Atacuri asupra bazei americane din Iordania, în contextul escaladării cu IranulAtacurile au avut loc după ce Iranul a lansat rachete balistice către obiective din Iordania. Armata iordaniană a anunțat că 18 dintre cele 20 de rachete lansate au fost interceptate și distruse, în timp ce două au căzut în zone deschise. Autoritățile nu au raportat victime în urma acestor atacuri.
Iranul a prezentat atacurile drept represalii în contextul confruntării cu Statele Unite. Escaladarea a avut loc după ce forțele americane au atacat petroliere iraniene, în timp ce Teheranul a intensificat la rândul său atacurile asupra unor ținte americane și ale aliaților Washingtonului din regiune.
Incendiul a izbucnit miercuri sear, la bordul navei c, aflată la aproximativ 2,2 kilometri de țărm, potrivit Pazei de Coastă filipineze.
Cinci victime au fost aduse la mal, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuă.
87 de persoane sunt date dispăruteCăpitanul Noemi Cayabyab, reprezentant al Pazei de Coastă filipineze, a declarat joi pentru un post de radio local că 42 de persoane au fost salvate până în acest moment.
Potrivit manifestului navei, la bordul MV June Aster se aflau în total 134 de pasageri și membri ai echipajului.
„Pe baza datelor pe care le avem în acest moment cu privire la persoanele salvate și victime, încă avem 87 de persoane care nu au fost localizate”, a declarat Cayabyab.
Dintre cele 42 de persoane salvate, 38 erau pasageri, iar patru membri ai echipajului.
Oficialul a precizat însă că situația este în continuă schimbare, întrucât operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare. Autoritățile nu au reușit încă să discute cu toate persoanele salvate pentru a obține informații suplimentare, scrie Reuters.
Nava a fost cuprinsă complet de flăcăriImagini distribuite de Paza de Coastă filipineză pe Facebook arată că MV June Aster a fost cuprinsă în întregime de flăcări.
Echipajele de intervenție continuau joi eforturile pentru stingerea incendiului, în paralel cu operațiunile de căutare a persoanelor care nu au fost încă localizate.
Potrivit datelor MarineTraffic, nava MV June Aster plecase din Manila, înainte de incident.
Autoritățile filipineze continuă să verifice numărul exact al persoanelor aflate la bord și să stabilească situația celor care sunt încă dați dispăruți.
Potrivit SOUTHCOM, nava era o ambarcațiune rapidă care se deplasa pe „rute consacrate traficului de droguri” în Caraibe. Comandamentul american a afirmat că informațiile deținute de autorități indicau că ambarcațiunea era implicată în activități de trafic de droguri, scrie Reuters.
SOUTHCOM a transmis că atacul a fost efectuat pe 9 septembrie, sub coordonarea Joint Task Force Western Hemisphere, și că în urma operațiunii au fost ucise trei persoane pe care armata americană le-a descris drept traficanți de droguri.
Atacul are loc în contextul intensificării operațiunilor militare americane împotriva presupuselor rețele de trafic de droguri din regiune. Statele Unite au desfășurat în ultimele săptămâni mai multe operațiuni împotriva unor ambarcațiuni despre care susțin că sunt implicate în traficul de droguri.
Secretarul de Stat american Marco Rubio a apărat miercuri strategia administrației Trump, afirmând că Statele Unite vor continua să coopereze cu statele din regiune pentru combaterea traficului de droguri, dar că armata americană va recurge în continuare la forță atunci când consideră necesar.
Petrolul Brent a urcat miercuri, 9 septembrie, până la peste 100 de dolari pe baril și a închis ședința la 101,21 dolari, în creștere cu aproximativ 3,4%. Este cel mai ridicat nivel din luna mai.
Creșterea vine într-un moment în care conflictul dintre Statele Unite și Iran afectează tot mai puternic transporturile maritime din regiune. Iranul a atacat mai multe nave în apropierea Strâmtorii Ormuz, după ce SUA au distrus cinci petroliere iraniene.
Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. În mod normal, prin această zonă trece aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze.
Ce legătură are petrolul cu prețul benzinei din RomâniaPrețul petrolului nu se transformă automat, baril cu baril, în prețul de la pompă.
Costul unui litru de carburant este influențat de mai mulți factori: prețul țițeiului, costurile de rafinare și transport, marjele comerciale, cursul valutar, accizele și TVA.
De aceea, dacă petrolul se scumpește cu 10%, benzina nu se scumpește automat cu 10%.
Există însă o legătură directă pe termen mediu: dacă țițeiul rămâne scump, costurile de producție ale carburanților cresc, iar presiunea se poate transfera treptat către consumatori.
În plus, piața carburanților rafinați poate reacționa diferit față de piața țițeiului. În actuala criză, motorina este deja afectată puternic, iar prețurile produselor rafinate au crescut pe fondul problemelor de aprovizionare.
Benzina și motorina sunt deja aproape de niveluri record în RomâniaȘoferii români resimt deja scumpirile.
Datele monitorizate pe 9 septembrie indică o medie națională de aproximativ 9,77 lei pentru un litru de benzină standard și 10,23-10,24 lei pentru un litru de motorină standard. În funcție de stație, prețurile diferă.
Motorina a trecut astfel de pragul psihologic de 10 lei pe litru la nivelul majorității stațiilor, în timp ce benzina standard se apropie de 10 lei.
Iar scumpirea nu este una izolată de evoluția din restul Europei.
Potrivit Eurostat, în iulie 2026, prețurile carburanților și lubrifianților pentru transportul personal din România erau cu 24,2% mai mari decât în iulie 2025, cea mai mare creștere anuală din Uniunea Europeană.
Cât costă acum un plinLa o medie de 9,77 lei/litru, un rezervor de 50 de litri de benzină costă aproximativ 488,50 lei.
Pentru motorină, la 10,24 lei/litru, același rezervor ajunge la aproximativ 512 lei.
Dacă prețul unui litru ar crește cu încă 20 de bani, un plin de 50 de litri ar costa cu 10 lei mai mult.
La o creștere de 50 de bani pe litru, diferența ar ajunge la 25 de lei pentru un singur plin.
Aceste calcule nu reprezintă o prognoză a prețurilor, ci arată impactul direct pe care l-ar avea eventualele scumpiri asupra șoferilor.
De ce motorina este urmărită cu atențieÎn actualul context, motorina este un indicator important pentru evoluția costurilor.
Motivul este că problemele de aprovizionare nu afectează doar țițeiul. Și produsele rafinate, inclusiv motorina, au ajuns sub presiune pe piețele internaționale. Reuters relatează că exporturile de petrol din zona Golfului sunt încă mult sub nivelurile de dinaintea războiului, în ciuda folosirii unor rute alternative și a unor transporturi efectuate cu nave care își opresc sistemele de urmărire.
Cu alte cuvinte, piața nu se confruntă doar cu problema prețului petrolului, ci și cu incertitudinea privind cantitatea de petrol care poate ajunge efectiv la cumpărători.
Ce se poate întâmpla cu prețurile în RomâniaEvoluția carburanților va depinde în primul rând de ceea ce se întâmplă în următoarele zile și săptămâni în Orientul Mijlociu.
Dacă tensiunile se reduc, iar transporturile prin Strâmtoarea Ormuz revin la normal, presiunea asupra petrolului s-ar putea diminua.
Dacă însă atacurile continuă, iar fluxurile de petrol rămân afectate, prețul barilului poate rămâne peste 100 de dolari sau poate urca și mai mult.
Nu există însă o regulă potrivit căreia petrolul la 100 de dolari înseamnă automat benzină la un anumit preț în România. Între cotația internațională și prețul afișat la pompă există mai multe componente care pot amplifica sau atenua variația.
Scumpirea petrolului se poate vedea și în prețul altor produseEfectul unui petrol scump nu se oprește la benzinării.
Transportul rutier reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru numeroase produse și servicii. Dacă motorina rămâne scumpă o perioadă îndelungată, transportatorii pot suporta costuri mai mari, iar acestea pot ajunge ulterior în prețurile plătite de consumatori.
În acest context, petrolul devine și o problemă de inflație, nu doar una pentru șoferi.
De altfel, Reuters notează că revenirea petrolului peste 100 de dolari a readus pe piețele financiare temerile privind o perioadă mai lungă de inflație ridicată.
Condensul apare atunci când aerul cald și umed din interiorul locuinței intră în contact cu o suprafață rece, precum geamul. Aerul poate reține o anumită cantitate de vapori de apă, iar atunci când temperatura suprafeței scade suficient, vaporii se transformă în picături de apă.
Toamna, fenomenul devine mai frecvent deoarece diferența dintre temperatura din locuință și cea de afară crește.
De ce apare mai ales dimineațaÎn timpul nopții, temperatura geamului scade, în timp ce în locuință se acumulează umiditate. Respirația persoanelor, dușul, gătitul sau uscarea hainelor pot crește cantitatea de vapori de apă din aer.
De aceea, este posibil ca geamurile să fie acoperite cu picături dimineața, chiar dacă în restul zilei problema nu este la fel de vizibilă.
Cum poți reduce condensulAerisește locuința regulat. Câteva minute de aerisire cu ferestrele larg deschise pot ajuta la eliminarea aerului umed.
Folosește hota atunci când gătești și ventilatorul din baie după duș.
Evită uscarea hainelor în camere slab ventilate, deoarece apa din haine ajunge în aer sub formă de vapori.
Nu acoperi caloriferele cu obiecte care împiedică circulația aerului cald către geam.
Menține o temperatură relativ constantă în locuință, deoarece suprafețele foarte reci favorizează condensul.
Când condensul poate deveni o problemăCâteva picături de apă pe geam dimineața nu înseamnă automat că există o problemă gravă. Situația merită însă urmărită dacă geamurile rămân ude perioade lungi, dacă umezeala apare constant pe rame sau pereți ori dacă încep să apară pete negre.
În aceste cazuri, problema poate fi legată de umiditatea excesivă, ventilația insuficientă sau izolarea termică și nu ar trebui rezolvată doar prin ștergerea geamului.
Întrebat de jurnaliști dacă ar lua în considerare acordarea unei grațieri pentru Michael Cohen, Trump a răspuns afirmativ, dar a precizat că decizia depinde de verificarea informațiilor.
„Dacă totul se verifică, este ceva ce aș lua în considerare”, a spus Donald Trump.
Președintele american a adăugat că apreciază faptul că fostul său colaborator a făcut declarații recente în care și-ar fi reconsiderat poziția.
„Apreciez că, cel puțin, a ieșit în față, chiar dacă târziu, și a rectificat situația”, a declarat Trump.
Donald Trump, condamnat în cazul plății către Stormy DanielsMichael Cohen a fost condamnat în 2018 la trei ani de închisoare și a executat mai mult de un an pentru mai multe infracțiuni. Printre acestea s-a numărat plata de 130.000 de dolari către actrița de filme pentru adulți Stormy Daniels, înaintea alegerilor prezidențiale din 2016, scrie Reuters.
Plata a fost făcută în contextul acuzațiilor privind o presupusă relație între Daniels, al cărei nume real este Stephanie Clifford, și Donald Trump. Trump a negat că a avut o relație cu aceasta.
Cohen a fost acuzat, de asemenea, de alte infracțiuni, inclusiv fraudă fiscală și declarații false făcute sub jurământ în fața Congresului.
În 2024, Donald Trump a fost găsit vinovat pentru 34 de capete de acuzare privind falsificarea evidențelor comerciale, în legătură cu efortul de a ascunde plata către Stormy Daniels. Mărturia lui Michael Cohen a reprezentat unul dintre elementele importante ale cazului.
Trump a negat în continuare acuzațiile referitoare la Daniels și contestă în instanță verdictul pronunțat în 2024.
