Agenția Națiunilor Unite pentru refugiați palestinieni (UNRWA) a avertizat că violențele comise de coloniștii israelieni împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată au atins un nivel alarmant, în special în timpul sezonului de recoltare a măslinelor.
„Octombrie 2025 este pe cale să fie cea mai violentă lună de când UNRWA monitorizează atacurile coloniștilor, din 2013”, a transmis instituția într-un comunicat.
Atacurile afectează grav viața palestinienilor din CisiordaniaDirectorul UNRWA pentru Cisiordania, Roland Friedrich, a declarat că aceste atacuri afectează grav viața comunităților palestiniene, întrucât agricultura, în special cultivarea măslinilor, reprezintă principala sursă de venit pentru mii de familii.
Organizațiile umanitare au atras în repetate rânduri atenția că tensiunile cresc în timpul sezonului de recoltare, când coloniștii atacă fermieri palestinieni sau le distrug culturile, scrie Al Jazeera.
ONU cere autorităților israeliene să ia măsuri pentru a opri violențele și pentru a proteja civilii din teritoriile ocupate.
Florile de gălbenele, lumânările aprinse și craniile din zahăr, numite calaveritas, sunt nelipsite de pe altarele dedicate celor dragi în Ziua Morților, una dintre cele mai importante tradiții mexicane.
Asemenea pâinii rituale pan de muerto, aceste mici cranii decorate viu colorat reflectă modul în care mexicanii aleg să-și amintească morții cu bucurie, nu cu durere.
„Foarte puțini le cumpără ca să le mănânce,” spune Adrian Chavarría, al cărui atelier de familie produce calaveritas încă din anii 1940 într-o piață din Ciudad de Mexico.
„Majoritatea le folosesc pentru a-și împodobi altarele”, spune el.
O tradiție cu rădăcini prehispaniceTradiția are rădăcini prehispanice și se leagă de credințele agricole potrivit cărora sufletele celor plecați se întorc acasă în noaptea de 2 noiembrie, scrie Associated Press.
Pentru a-i primi, familiile pregătesc altare acasă, aprind lumânări care să le lumineze drumul și gătesc mâncărurile preferate ale celor dispăruți.
„Pun o bere, o Coca-Cola, o țigară, câte puțin din toate, ca să aibă de unde alege” povestește Margarita Sanchez, care își face cumpărăturile de Ziua Morților împreună cu fiicele sale.
„Așa ne amintim de cei care au plecat prea devreme”, a continuat ea.
Craniile din zahăr, realizate cu o combinație de ingrediente dulci„Calaveritas de azúcar” sunt realizate în principal din zahăr, ciocolată sau amarant, însă fiecare regiune mexicană are propria rețetă.
Se pot adăuga migdale, semințe de dovleac, arahide sau miere.
Potrivit Departamentului de Agricultură din Mexic, originea acestor dulciuri datează din perioada mesoamericană, când aztecii modelau figurine din amarant și miere ca ofrande pentru zei.
Zahărul a fost introdus în secolul al XVI-lea de spanioli, care au adus și tehnica de turnare a figurilor, o tradiție care a dus la nașterea craniilor din zahăr de astăzi.
Lukoil nu a transmis nici la CEISD, nici la Consiliul Concurenței, nicio notificare cu privire la vânzarea activelor din România, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, sâmbătă, într-o discuție cu jurnaliștii de specialitate cu ocazia unui seminar organizat alături de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), la Sinaia.
„Nu, n-am primit până în momentul de față. Zvonul ăsta e de cel puțin de doi ani, tot aud că este de vânzare, tot primesc întrebări, n-am primit în toată perioada asta nimic, nicio notificare, nimic”, a declarat Bogdan Chirițoiu, în calitate de președinte al autorității care asigură secretariatul CEISD.
Membrii CEISD sunt obligați, conform legislației actuale, să verifice și să avizeze, favorabil sau nefavorabil, orice acord privind tranzacțiile agreate care depășesc valoarea de 2 milioane de euro, fie că sunt străine sau între companii autohtone.
În plus, statul, prin Consiliul Concurenței, este obligat prin lege să verifice impactul asupra pieței, în cazul în care și cumpărătorul deține active în România.
„Pragurile nu sunt aliniate: dacă la CEISD, tranzacția este peste 2 milioane de euro – e o discuție să se mărească pragul acum, deci una dintre propunerile venite din paertea mediului de afaceri este să creștem la 4 milioane, asta e valoare de tranzacție – la Consiliul Concurenței nu ne uităm la valoarea tranzacției, ne uităm la cifra de afaceri a părților implicate și regula este ca fiecare să aibă mai mult de 4 milioane de euro pe anul anterior și împreună să aibă mai mult de 10 milioane de euro. Noi, Consiliul Concurenței, la asta ne uităm, când compania A – dacă are vânzări, legătură cu România, cumpără compania B. CeiSD se uită la mai multm , se uită și când o companie cumpără pe alta, dar se uită și când o companie investește, când ea se extinde, zona care noi nu ne uităm pe concurență. De asta sunt și mult mai multe tranzacții la CEISD. La consuliu avem 100, pe an, la CEISD am avut 500 anul trecut”, a detaliat Bogdan Chirițoiu, la întrebarea jurnaliștilor.
Termenul de avizare a tranzacțiilor depinde în mod evident de complexitatea ei.
„Noi avem proceduri, deci la lucrurile simple, avem un proces simplificat, acolo suntem undeva la o lună, o lună și jumătate, avem formularul home, și 80% le facem pe procedură simplificată. Deci unde nu sunt suprapuneri de activitate, cote mici de piață, pe alea le procesăm foarte repede, poate repede, mai repede. Formularul normal complet ține două luni, două luni jumătate, iar cele problematice, alea țin. Da, de exemplu, Mega Image a ținut vreo șase luni, avem acuma Regina Maria a ajuns la noi în iunie, dar sper că o terminăm în curând”, a conchis președintele Consiliului Concurenței.
Traseul tranzacțieMinisterul Energiei a transmis că va analiza chestiunea sancțiunilor impuse de SUA, iar în cazul în care se oficializează intenția Lukoil de a vinde activele din România, autoritățile vor analiza și vor decide dacă vor aviza tranzacția.
Oficialii Ministerului Energiei au transmis, la solicitarea jurnaliștilor, că analizează ultimele anunțuri cu posibil impact asupra companiilor din sectorul energetic care operează în România.
n ceea ce privește posibila ieșire a companiilor controlate de Lukoil din România, oficialii au comunicat de asemenea că analizează contextul posibilei tranzacții.
„De asemenea, am luat act de comunicatul public al companiei Lukoil referitor la intenția de vânzare a activelor sale internaționale. Ca urmare a acestui anunț, va putea fi demarat un proces de evaluare a tranzacției în cadrul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), conform legislației în vigoare. Vom putea exprima o poziție ulterioară doar după clarificarea completă a structurii acționariatului și a provenienței capitalului oricărui potențial investitor, pentru a garanta că tranzacția se desfășoară în deplină conformitate cu pachetele de sancțiuni adoptate și cu standardele de securitate economică ale României”, au anunțat reprezentanții Ministerului Energiei.
Ce ofertă a primit LukoilCompania rusă Lukoil a anunțat că a primit de la Gunvor Group Ltd. o ofertă de achiziție a Lukoil International GmbH, filiala companiei care deține activele străine ale LUKOIL, potrivit unui comunicat de presă emis de gigantul petrolier.
La începutul acestei săptămâni, compania a anunțat intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”. Măsura vine la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scrie Reuters.
„Termenii cheie ai tranzacției au fost conveniți anterior de către părți. Lukoil, la rândul său, a acceptat oferta, fiind de acord să nu negocieze cu alți potențiali cumpărători”, se arată în comunicatul emis de Lukoil despre oferta Gunvor.
Finalizarea tranzacției depinde de obținerea aprobărilor necesare, inclusiv a autorizației din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, precum și a altor licențe și permise din statele în care compania operează.
Totodată, cele două părți intenționează să solicite prelungirea licențelor și autorizațiilor existente pentru a asigura continuitatea operațiunilor până la încheierea tranzacției.
Gunvor Group a fost cofondată de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și de oligarhul rus Gennady Timchenko, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin. Oligarhul se află pe lista sancțiunilor SUA, iar Törnqvist i-a cumpărat participația acestuia de 43% în anul 2014.
Lukoil este activă și în RomâniaLukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii. Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră – prin subsidiară olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
Trebuie precizat că informațiile de la nivel global nu indică cu certitudine care este relația dintre Lukoil International GmbH și Litasco, care deține în România PETROTEL LUKOIL SA (rafinăria Petrotel Ploiești) și LUKOIL ROMÂNIA SRL (cele peste 300 de benzinării din România) și Sustainable Energy Supply North SRL, iar dacă sunt controlate de aceasta ar urma să fie de asemenea vândute.
Halterofilele românce Anca Grosu și Andreea Cotruța au adus două noi medalii pentru România la Campionatele Europene de Haltere pentru Juniori și Tineret U23, competiție care se desfășoară la Durres, în Albania.
Anca Grosu a obținut medalia de argint la stilul aruncat, ridicând 119 kilograme, și s-a clasat pe locul 6 la smuls (90 kg) și la total (209 kg).
La rândul ei, Andreea Cotruța a cucerit bronzul la smuls, cu o încercare reușită de 97 de kilograme, terminând pe locul 5 la aruncat (114 kg) și pe locul 4 la total (211 kg).
Rezultatele celor două sportive completează o zi excelentă pentru echipa României, care continuă să obțină performanțe remarcabile la competiția continentală.
Agenția Națională pentru Sport a transmis felicitări sportivelor pentru determinarea și curajul cu care au reprezentat România, subliniind că performanțele lor inspiră o nouă generație de tineri sportivi.
În discursul său, acesta a amintit de activistul conservator american Charlie Kirk, care a fost asasinat recent. După moartea acestuia, liderul AUR spune că a primit peste 90 de amenințări, „contabilizate” și că, deși a făcut plângere la Poliție, nu a fost nimeni audiat, scrie Gândul.
Liderul AUR transmite un mesaj prin care condamnă violența. „Nu trebuie să dați o palmă!” spune Simion spre finalul discursului său, având în vedere amenințările pe care acesta le-a primit după moartea activistului american.
„După moartea lui Charlie Kirk, după asasinarea lui de către aceleași minți bolnave de sorginte satanică, am primit peste 90 de amenințări, pe care le-am contabilizat eu: „să pățească și Simion așa”. De 45 de zile am făcut plângere la poliție, n-a fost audiat nimeni. Dacă se dă o palmă aici în parcare, gata, 20 de zile arest, o să vă spună și cu cine v-ați întâlnit, nu le scăpa nimic… Dar nu trebuie sa dați nicio palmă, Isus ne învață să întoarcem si celălalt obraz. Nu mai putem accepta ca România sa fie dezbinată. (…) Dacă un consilier local, de exemplu, din Roșia Montană face ceva, imediat ajunge la posturi de televiziune care sunt alimentate cu zeci sute de milioane veniți de peste hotare (…) Nu voi accepta să fiu împușcat, nici eu, nici cineva din familia mea, și nici voi. Eu prefer să lupt. Am solicitat azi, având în vedere amenințările la adresa mea, pază, care e obligatorie, conform legii. Poliția nu și-a făcut datoria, n-a cercetat amenințările. Dacă era vorba de oricine altcineva, era dramă…”
Liderul AUR a revenit la sentimente mai bune după ce, de-a lungul timpului, s-a remarcat în spațiul public prin mai multe episoade violente, atât în plenul camerei Deputaților, cât și în calitate de activist politic.
Sunt deja de notorietate episoadele cu fostul ministru al Energiei, din plenul Parlamentului, Virgil Popescu sau când a încercat să forțeze intrarea în sediul unei televiziuni private.
În noaptea de miercuri spre joi, sediul central al partidului AUR a fost vandalizat de tineri, care au scris cu graffiti mesaje agresive pe gard.
Iordania și Germania au cerut un mandat al Națiunilor Unite pentru a legitima o propusă forță internațională de stabilizare în Fâșia Gaza. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței IISS Manama Dialogue din Bahrain, unde liderii mondiali au discutat implementarea planului de guvernare postbelică al președintelui american Donald Trump pentru teritoriul afectat de război, scrie Baha.
Forța, prevăzută în cadrul unui armistițiu intermediat de Statele Unite, ar urma să instruiască și să sprijine poliția palestiniană, să asigure securitatea frontierelor Gazei și să prevină traficul de arme.
Ministrul de externe al Iordaniei, Ayman Safadi, a declarat: „Trebuie să aibă un mandat al Consiliului de Securitate”, precizând totodată că Iordania nu va trimite trupe din cauza sensibilităților regionale.
La rândul său, ministrul de externe german Johann Wadephul a subliniat că orice desfășurare „ar avea nevoie de o bază clară în dreptul internațional.”
Noi atacuri israeliene, în timp ce problema ostaticilor continuă să planeze asupra armistițiulFragilul armistițiu din Gaza a cunoscut sâmbătă un nou incident, Hamas restituind trei cadavre care nu sunt ale ostaticilor răpiți pe 7 octombrie 2023 de mișcarea islamistă, în timp ce armata israeliană a lovit din nou teritoriul palestinian.
Potrivit unei surse din domeniul securității din Gaza, sâmbătă s-au auzit focuri de armă ale armatei israeliene și lovituri aeriene în jurul orașului Khan Younès (sud).
O sursă militară israeliană a indicat deja vineri seara, în momentul predării cadavrelor, că nu crede că acestea sunt ale unor ostatici. Această nouă peripeție de la încetarea focului în vigoare din 10 octombrie între Hamas și Israel, însoțită de atacuri israeliene, survine în contextul în care israelienii și-au exprimat deja furia față de întârzierile succesive în predarea cadavrelor ostaticilor, potrivit AFP.
Guvernul israelian a acuzat Hamas că încalcă acordul de armistițiu. Iar familiile ostaticilor au cerut măsuri mai severe pentru a obliga grupul palestinian să respecte acordul. De două ori din 10 octombrie, Israelul a bombardat masiv Gaza, ca represalii pentru atacurile care au ucis trei dintre soldații săi. Pe 19 octombrie, bombardamentele israeliene au făcut cel puțin 45 de morți, iar marți 104, potrivit surselor palestiniene.
Turcia organizează luni o reuniune despre Gaza, pe fondul îngrijorărilor legate de încetarea foculuiMiniștrii de externe din mai multe state musulmane se vor reuni luni la Istanbul pentru a discuta despre armistițiul din Gaza și pașii care urmează să fie hotărâți.
Anunțul a fost făcut vineri de ministrul turc de externe, Hakan Fidan, care a spus că este îngrijorat de posibilitatea ca armistițiul să nu continue.
Într-o conferință de presă la Ankara, Hakan Fidan a explicat că la reuniune vor lua parte miniștrii de externe ai țărilor care au participat la întâlnirea cu președintele american Donald Trump, desfășurată la New York în septembrie.
La acea întâlnire, unde s-a analizat îndeaproape situația din Gaza, au fost prezente Turcia, Qatar, Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Pakistan și Indonezia.
Potrivit unei surse din domeniul securităţii din Gaza, sâmbătă s-au auzit focuri de armă ale armatei israeliene şi lovituri aeriene în jurul oraşului Khan Younès (sud).
O sursă militară israeliană a indicat deja vineri seara, în momentul predării cadavrelor, că nu crede că acestea sunt ale unor ostatici. Această nouă peripeţie de la încetarea focului în vigoare din 10 octombrie între Hamas şi Israel, însoţită de atacuri israeliene, survine în contextul în care israelienii şi-au exprimat deja furia faţă de întârzierile succesive în predarea cadavrelor ostaticilor, potrivit AFP.
Guvernul israelian a acuzat Hamas că încalcă acordul de armistiţiu. Iar familiile ostaticilor au cerut măsuri mai severe pentru a obliga grupul palestinian să respecte acordul. De două ori din 10 octombrie, Israelul a bombardat masiv Gaza, ca represalii pentru atacurile care au ucis trei dintre soldaţii săi. Pe 19 octombrie, bombardamentele israeliene au făcut cel puţin 45 de morţi, iar marţi 104, potrivit surselor palestiniene.
Mişcarea islamistă palestiniană a restituit până în prezent rămăşiţele a 17 dintre cei 28 de ostatici decedaţi pe care a acceptat să îi predea în cadrul unui acord de armistiţiu negociat de Statele Unite cu Israelul. Printre cele 17 cadavre restituite se află cele ale a 15 israelieni, ale unui thailandez şi ale unui nepalez. În conformitate cu termenii acordului de încetare a focului negociat sub egida Statelor Unite, pentru fiecare israelian restituit, Israelul a predat 15 cadavre ale palestinienilor decedaţi în timpul războiului, adică un total de 225.
În Gaza, situaţia umanitară şi de securitate rămâne alarmantă„Noaptea trecută, am auzit de mai multe ori focuri de armă provenind de la forţele de ocupaţie. Nu avem nici mâncare, nici apă de băut sau de spălat. Situaţia este critică. Armistiţiul a început, dar războiul nu s-a terminat”, a declarat pentru AFP Hisham al-Bardai, un tată de familie în vârstă de 37 de ani.
Pentru Sumaya Daloul, în vârstă de 27 de ani, care locuieşte cu părinţii ei, „viaţa nu are sens”. „Moartea este preferabilă vieţii. Nu avem bani, nici muncă, nici mâncare, nici apă, nici electricitate, nici internet”, povesteşte ea.
Directorul general al Biroului guvernamental pentru mass-media din Gaza, Ismail Al-Thawabteh, estimează că „mai sunt 20.000 de dispozitive explozive neexplodate, rămase în urma războiului şi a ocupaţiei, în diverse zone din Fâşia Gaza”.
Sâmbătă, Iordania şi Germania au considerat că o forţă internaţională menită să sprijine o viitoare poliţie palestiniană în Gaza, în cadrul planului de guvernare post-conflict al preşedintelui american Donald Trump, ar trebui să beneficieze de un mandat al ONU.
Forţa denumită „de stabilizare internaţională” (ISF) ar trebui să formeze şi să sprijine poliţiştii palestinieni selectaţi în Fâşia Gaza, cu sprijinul Egiptului şi al Iordaniei. De asemenea, aceasta trebuie să asigure securitatea zonelor de frontieră şi să împiedice contrabanda cu arme către Hamas.
Turcia va găzdui luni, la Istanbul, o reuniune a miniştrilor de externe din ţările musulmane în sprijinul planului de pace american pentru Gaza.
Prefectura Vrancea transmite că proiectul nu este finalizat şi că drumul de legătură nu poate fi predat de constructor şi, implicit, nu poate fi recepţionat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere deoarece nu îndeplineşte în prezent condiţiile tehnice şi de siguranţă prevăzute de lege.
„Deschiderea circulaţiei pe un drum de mare viteză fără respectarea acestor cerinţe ar reprezenta un risc major pentru siguranţa participanţilor la trafic”, a subliniat Prefectura, avertizând că orice deschidere prematură ar putea avea consecinţe grave, inclusiv de natură penală, pentru cei implicaţi.
Breteaua de legătură include şi un drum colector, parte integrantă din acelaşi proiect, care nu a fost încă realizat. Sunt necesare exproprieri suplimentare pentru terenuri aflate în proprietate privată, procedura fiind în curs de derulare.
Săptămâna viitoare, proiectul tehnic aferent drumului colector va fi analizat în Comisia Tehnico-Economică a CNAIR – o etapă esenţială înainte de promovarea Hotărârii de Guvern privind exproprierile suplimentare. După această etapă, proiectul va intra în circuitul de avizare interministerială.
În condiţii normale de procedură, se estimează că, în aproximativ două luni şi jumătate, lucrările vor fi complet finalizate, iar circulaţia va putea fi deschisă în condiţii de siguranţă şi legalitate deplină.
Prefectura a criticat protestul de vineri seara: „Organizarea unui protest de către un parlamentar al partidului aflat la guvernare, în timp ce proiectul se află în plin proces legal de finalizare, reprezintă o acţiune cu caracter populist, care riscă să dezinformeze opinia publică”.
Dragoş Ciobotaru, deputatul PNL de Vrancea, a susţinut că drumul este finalizat 100%, se poate circula fără probleme pe el, însă autorităţile de la Bucureşti nu au luat o decizie.
Potrivit surse citate, portavionul este însoţit de alte trei nave de război, cu un total de 4.000 de militari la bord.
În ultimele zile, o navă de război americană lansatoare de rachete, USS Gravely, a ajuns în Trinidad-Tobago, micul arhipelag situat la aproximativ zece kilometri de coastele Venezuelei.
Motivul oficial al sosirii navei USS Gravely, împreună cu o unitate de puşcaşi marini, a fost acela al unor exerciţii cu armata din Trinidad-Tobago, dar vine pe fondul tensiunilor crescânde dintre SUA şi Venezuela, Caracasul acuzând Washingtonul – angajat într-o campanie militară împotriva traficanţilor de droguri – că „se pregăteşte pentru război”.
Dacă se confirmă şi trimiterea USS Gerald R. Ford, ar confirma intensificarea tensiunilor dintre SUA şi Venezuela.
Preşedintele Trump a negat categoric că ar avea vreun plan militar împotriva Venezuelei, ir şeful Pentagonului, Hegseth, s-a limitat să declare că „în mod firesc, nu vom divulga presei detalii operaţionale sau posibile scenarii”.
Ceremonia de inaugurare începe la ora 19:30, ora locală, iar Germania, Japonia, Arabia Saudită, Belgia, Spania şi Danemarca se numără printre ţările care trimit reprezentanţi la eveniment. În nopţile premergătoare deschiderii, fascicule de lumină au iluminat atât piramidele, cât şi faţada colosală a muzeului, un preludiu al spectacolului de astăzi, scire AFP.
Amplasat pe o pantă uşoară cu vedere la platoul Giza, chiar în spatele umbrei piramidelor, muzeul a fost construit cu sprijin financiar şi tehnic important din partea Japoniei şi se întinde pe aproape jumătate de milion de metri pătraţi.
Muzeu adăposteşte peste 100.000 de artefacte, jumătate dintre acestea urmând să fie expuse, ceea ce îl face cea mai mare colecţie din lume dedicată unei singure civilizaţii. În centrul atriumului principal se află o statuie de 83 de tone a lui Ramses al II-lea, faraonul care a condus Egiptul timp de 66 de ani şi a prezidat epoca de aur a acestuia.
Spre deosebire de Muzeul Egiptean din centrul Cairoului, înghesuit şi vechi de un secol, Marele Muzeu Egiptean oferă galerii captivante, iluminat de precizie, exponate de realitate virtuală şi chiar un muzeu pentru copii.
Un punct de atracţie este laboratorul de conservare în direct, vizibil prin geamurile de la podea până la tavan, unde vizitatorii pot urmări restauratorii asamblând o barcă solară veche de 4.500 de ani, îngropată lângă piramida lui Khufu, construită pentru a-i transporta sufletul pe cer împreună cu zeul soarelui Ra.
Vedeta incontestabilă a expoziţiei este colecţia regelui Tutankhamon, care cuprinde peste 5.000 de obiecte, multe dintre ele expuse împreună pentru prima dată. Muzeul se deschide publicului marţi, prezentând mii de artefacte funerare care erau anterior împrăştiate în toată Egiptul. Detaliile privind expunerea măştii de aur a faraonului copil rămân deocamdată secrete.
Muzeul s-a confruntat cu multiple obstacole, printre care tulburări politice, conflicte regionale şi pandemia de Covid-19. Sectorul turistic din Egipt, o sursă vitală de valută străină şi locuri de muncă, a fost zguduit în repetate rânduri în ultimul deceniu şi jumătate, de la revolta din 2011 până la valurile de tulburări şi atacurile teroriste sporadice care au urmat.
În ultimii ani, turismul a dat semne de redresare, cu 15 milioane de vizitatori care au călătorat în Egipt în primele nouă luni ale anului 2025 şi au generat 12,5 miliarde de dolari, în creştere cu 21% faţă de anul precedent.
Oficialii consideră că muzeul ar putea atrage până la şapte milioane de vizitatori anual, ceea ce ar putea duce numărul total de vizitatori la 30 de milioane până în 2030.
Apartamentul este situat pe Strada Cerna.
La locul evenimentului s-au deplasat pompierii din cadrul Detaşamentului 1 Timişoara cu două autospeciale de stingere cu apa şi spumă, o autoscară mecanică şi trei echipaje SMURD, dintre care unul cu medic.
Incendiul s-a produs la parterul unui apartament, într-o încăpere, în urma unei explozii.
Flăcările au fost stinse, anunţă ISU Timiş.
Un bărbat are arsuri de gradul 1 şi 2 pe aproximativ 30-40%. Acesta este preluat de către echipajul medical în stare conştientă şi cooperantă.
S-au autoevacuat în siguranţă aproximativ 60 de persoane.
„Poliţia Română tratează cu maximă seriozitate orice sesizare privind ameninţări, acte de violenţă sau alte fapte care pot afecta siguranţa persoanelor. În urma plângerii penale depuse a fost constituit un dosar penal, fiind derulate verificările procedurale prevăzute de lege, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor şi identificării persoanelor responsabile, sub coordonarea unităţii de parchet competente, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2”, transmite IGPR.
„Instituţia noastră nu tolerează comportamentele sau exprimările care incită la ură, violenţă ori care promovează ideologii extremiste.
Poliţia Română acţionează în mod echidistant şi imparţial, pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa politică, socială sau de altă natură. Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt garantate, conform Constituţiei României. Însă, această libertate nu poate fi folosită ca pretext pentru încălcarea legii. Ameninţările, indiferent cui se adresează, reprezintă fapte grave, care sunt sancţionate conform legii penale”, adaugă sursa citată.
AUR depusese o plângere penală „împotriva tuturor celor care au incitat la ură şi violenţă”, în urma participării liderului AUR la Festivalul Libertăţii de Exprimare de la Londra.
Informațiile sugerează că diplomata ar fi beneficiat de venituri care depășesc cu mult salariul său oficial, iar familia acesteia ar fi implicată în afaceri avantajoase cu statul rus.
Veniturile neoficiale ale Mariei Zaharova depășesc salariul de la MAE rusPotrivit Explainer, veniturile Mariei Zaharova în anul 2024 au ajuns la aproximativ 11 milioane de ruble (circa 137.800 de dolari), aproape dublu față de salariul său oficial, estimat la 6 milioane de ruble. Diferența ar proveni din plăți efectuate de mass-media de stat și din drepturi de autor pentru compozițiile sale muzicale.
Publicația subliniază că datele privind declarațiile de avere ale Mariei Zaharova sunt clasificate, în baza unui ordin emis în 2014 de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care scutește unii diplomați de la obligația publicării acestora.
Apartament de lux în centrul Moscovei pe numele Federației RuseAncheta arată că, în decembrie 2022, Maria Zaharova ar fi achiziționat un apartament de lux în centrul Moscovei, evaluat la peste 100 de milioane de ruble (1,2 milioane de dolari) – de aproximativ 17 ori mai mult decât venitul său anual. Documentele oficiale menționează că proprietatea figurează pe numele „Federației Ruse”, însă sursele Explainer susțin că Zaharova ar fi cumpărătorul real, iar tatăl ei ar fi fost ultimul proprietar anterior.
Soțul Mariei Zaharova, implicat în contracte cu statul rusPublicația mai afirmă că soțul Mariei Zaharova, Andrei Mahrov, este director executiv al firmei Severo-Zapad, specializată în cercetări geofizice și foraje, care ar fi primit contracte guvernamentale de milioane de ruble de la companii energetice și miniere de stat.
Explainer susține că firma a beneficiat de profituri importante în perioada războiului din Ucraina, când economia rusă a intrat într-un boom al contractelor de stat.
Ministerul de Externe al Rusiei nu a comentat informațiile, iar The Moscow Times menționează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile.
Spre deosebire de studiile clasice care măsoară doar cantitatea de particule poluante din aer, echipa de cercetători a analizat toxicitatea acestora, măsurând modul în care probele de poluare epuizează apărarea naturală a plămânilor.
Cercetătorii au strâns peste 11.000 de probe de poluare pe filtre şi le-au plasat în probe artificiale de lichid care căptuşeşte plămânii, măsurând aşa-numitul potenţial oxidativ (OP).
Dr. Steven Campbell de la Imperial College London a explicat că măsurarea OP permite identificarea surselor de poluare cu particule care sunt potenţial cele mai dăunătoare pentru sănătate, ceea ce poate ghida politici mai eficiente şi mai bine direcţionate.
Cercetătorii au măsurat OP-ul particulelor de poluare colectate din 43 de locaţii diferite din şase ţări europene şi au descoperit că toxicitatea nu era uniformă. Pentru aceeaşi cantitate de poluare cu particule, unele locuri aveau un OP mult mai mare decât altele, notează The Guardian.
Aerul respirat în apropierea drumurilor era de aproximativ trei ori mai toxic decât cel colectat în zonele rurale. Locurile cu cel mai toxic aer se aflau, în general, în văi, unde poluarea locală se dispersează cu dificultate.
OP era, de asemenea, mai gravă iarna, când arderea lemnului se adăuga la amestecul de poluanţi. Sarajevo, în Bosnia şi Herţegovina, a înregistrat cele mai ridicate valori din Europa.
Dr. Katja Džepina de la Institutul Paul Scherrer din Elveţia a declarat: „Valorile ridicate ale OP în Sarajevo se datorează arderii necontrolate, în principal a lemnului pentru încălzire, şi unui parc auto vechi. În lunile reci de iarnă, poluarea aerului rămâne blocată în valea Sarajevo, ducând la unele dintre cele mai ridicate niveluri de poluare cu particule la nivel global”.
Cercetătorii au lansat un avertisment important adresat guvernelor şi autorităţilor municipale: reducerea cantităţii de particule poluante nu poate reduce toxicitatea acestora dacă nu ne concentrăm şi asupra surselor cele mai nocive.
Două exemple edificatoare sunt Grenoble, în Franţa, şi Berna, în Elveţia. Ambele oraşe au reuşit să reducă cantitatea de particule poluante din aer, dar toxicitatea particulelor nu s-a îmbunătăţit. În Berna, unele dintre măsurătorile OP s-au chiar înrăutăţit.
Privind spre viitor, controlul emisiilor din trafic ar putea să nu fie suficient pentru a reduce toxicitatea aerului. Studii anterioare au constatat că OP provenit din uzura anvelopelor, frânelor şi drumurilor era mai mare decât cel provenit din emisiile de eşapament.
Daniel David a reafirmat, sâmbătă, angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susţinerii şi promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competenţă: educaţie, ştiinţă, cultură şi comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizaţia şi cu statele membre, învăţând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securităţii şi sustenabilităţii, şi prin candidatura la alegerile pentru Executive Board.
Mesajul a inclus specific şi următoarea viziune asupra educaţiei şi ştiinţei:
1. Societăţile moderne sunt societăţi bazate pe cunoaştere.
2. Cunoaşterea este generată prin cercetare (ştiinţă) şi este diseminată prin educaţie şi cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare.
3. Societăţile bazate pe cunoaştere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetăţeni.
4. Trei vulnerabilităţi majore ameninţă astăzi societatea bazată pe cunoaştere (vulnerabilităţi diagnosticate şi abordare curativ şi prin Raportul QX):
a. Analfabetismul funcţional permite infiltrarea pseudoştiinţei, generând conspiraţii, abordări extremiste care pun la risc ţesutul social şi anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potenţial mortal al societăţii bazate pe cunoaştere, un risc de securitate naţională. Analfabetismul funcţional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât şi indirect (prin procese educaţional de calitate).
b. Integrarea „fizic-cyber” şi accesibilizarea informaţiilor (ex.: prin internet/reţele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluţii industriale prin care trece în prezent civilizaţia noastră, deschid spaţii atât pentru ştiinţă, cât şi pentru pseudoştiinţă. Este important ca ştiinţa să fie integrată activ în aceste spaţii, odată cu blocarea pseudoştiinţei, atât prin educaţiei formală, cât şi nonformală şi informală. Spre exemplu, informaţiile devin cunoaştere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educaţiei moderne.
c. Oamenii, tot mai emancipaţi astăzi, aşteaptă alt gen de instituţii sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” şi abordarea educaţiei-ştiinţei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înţelept, fără a reduce rigoarea ştiinţei, ci a aduce cetăţeanul în cultura şţiinţei şi fără a anula rolurile educaţionale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorităţi locale vs. societate).
Cercetarea, publicată în revista Physiology & Behavior, arată că, deşi alimentaţia nesănătoasă este clar asociată cu afectarea memoriei, consumul obişnuit de cofeină nu oferă protecţie împotriva acestor efecte negative.
Cercetătorii Tatum Sevenoaks şi Martin Yeomans au făcut două experimente conexe pentru a explora relaţia dintre dietă, cofeină şi memorie la oameni.
În primul experiment, care a implicat 1.000 de voluntari sănătoşi cu vârste între 18 şi 45 de ani, rezultatele iniţiale au sugerat un posibil efect protector. Persoanele care au raportat o dietă bogată în grăsimi şi zahăr au observat, de asemenea, pierderi de memorie mai frecvente în viaţa de zi cu zi. Când cercetătorii au izolat componenta de grăsimi din dietă, consumul ridicat de cofeină părea să slăbească asocierea dintre consumul ridicat de grăsimi şi problemele de memorie. La niveluri scăzute de consum de cofeină, o dietă bogată în grăsimi era puternic legată de problemele de memorie, dar această legătură dispărea la persoanele cu consum ridicat de cofeină.
Al doilea experiment a inclus 699 de voluntari şi a adăugat o componentă importantă: măsurarea obiectivă a memoriei prin sarcina Verbal Paired Associates, în care participanţilor li s-au arătat perechi de cuvinte şi li s-a cerut ulterior să-şi amintească al doilea cuvâr dintr-o pereche când li s-a arătat primul.
Rezultatele au confirmat încă o dată că un consum mai mare de grăsimi şi zahăr era asociat cu mai multe probleme de memorie raportate şi cu performanţe mai slabe la testul obiectiv. Însă, de această dată, consumul de cofeină nu a moderat deloc relaţia dintre dietă şi memorie. Persoanele care consumau cantităţi mari de cofeină erau la fel de predispuse să prezinte deficienţe de memorie legate de dietă ca şi cele care consumau puţină sau deloc cofeină.
Un număr tot mai mare de studii, în principal pe animale, au arătat că dietele bogate în grăsimi şi zahăr pot afecta memoria, în special funcţiile legate de hipocampus, o regiune a creierului vitală pentru învăţare şi memorare.
Deşi cofeina îmbunătăţeşte vigilenţa şi timpul de reacţie, impactul său asupra memoriei a fost mai puţin clar. Unele cercetări pe modele animale au sugerat că cafeina ar putea avea proprietăţi neuroprotectoare, protejând potenţial împotriva deficitelor de memorie induse de o dietă bogată în grăsimi şi zahăr. Totuşi, acest potenţial efect protector nu fusese investigat în profunzime la populaţiile umane.
Într-o conferință de presă, susținută vineri alături de comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic, vicepremierul Italiei, Antonio Tajani, a făcut apel la Banca Centrală Europeană (BCE) să adopte urgent măsuri de relaxare monetară. Acestea includ reducerea dobânzilor și reluarea programului de achiziții de active, menite să sprijine economia europeană și exportatorii italieni.
Apelul Italiei: BCE trebuie să acționeze pentru a slăbi euro„Un dolar tot mai slab și un euro tot mai puternic îi afectează în plus pe exportatorii noștri, pe lângă tarifele vamale”, a declarat Tajani la Roma, citat de Bloomberg. „Sper ca BCE să înceapă să se gândească – la fel ca banca centrală a Statelor Unite – la noi reduceri ale ratelor dobânzilor, dar și la o nouă rundă de relaxare cantitativă pentru a asigura mai multă lichiditate și a diminua forța monedei euro”, a adăugat oficialul italian.
Potrivit lui Tajani, aprecierea monedei unice riscă să anuleze beneficiile recentei înțelegeri comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, care stabilește tarife de 15% pentru majoritatea bunurilor. Fără astfel de măsuri, „va deveni din ce în ce mai dificil pentru exportatori”, a atras atenția vicepremierul.
Programul BCE, suspendat din cauza inflațieiProgramul de relaxare cantitativă, la care face referire Antonio Tajani, este un instrument prin care băncile centrale injectează bani în economie, cumpărând obligațiuni guvernamentale. Împreună cu dobânzile mai mici, măsura are scopul de a ușura accesul la credite și de a preveni recesiunile.
Banca Centrală Europeană a întrerupt programul în 2022, după ce inflația s-a accelerat, temându-se că banii suplimentari injectați în economie ar fi dus la scumpiri și mai mari. Oprirea programului a însemnat o înăsprire a condițiilor de creditare, scumpind împrumuturile pentru firme și populație.
Reducerea dobânzilor, între beneficii și riscuriSub presiunea tarifelor, economia Italiei a stagnat în trimestrul al treilea, în timp ce BCE menține rata dobânzii la depozite la 2% pentru a treia ședință consecutivă. O eventuală reducere, chiar și modestă, ar face creditele mai accesibile pentru companii și populație, stimulând investițiile și consumul, dar ar putea totodată alimenta inflația.
În același timp, o astfel de decizie ar putea slăbi euro, sprijinind exportatorii europeni, și ar diminua presiunea asupra dobânzilor din Europa de Est, inclusiv din România, care nu face parte din zona euro, dar este influențată de politica monetară europeană.
Nu e prima presiune politică asupra BCENu este pentru întâia oară când politicieni europeni cer BCE să revină la politici de stimulare. În 2024, partidul lui Marine Le Pen din Franța a solicitat reluarea programului prin care banca centrală cumpără obligațiuni de stat și alte titluri financiare, pentru a sprijini investițiile verzi și redresarea economiei europene.
Banca Centrală Europeană a respins propunerea franceză, precizând că mandatul BCE este menținerea stabilității prețurilor, nu finanțarea directă a guvernelor: „Piața nu se află într-o stare de vânzare haotică, iar condițiile de finanțare rămân stabile”, a transmis economistul-șef al BCE, Philip Lane, în iunie 2024, respingând cererea partidului lui Marine Le Pen.
