Un raport PwC publicat marți arată că 32% din producția mondială de cipuri va fi afectată de probleme în aprovizionarea cu cupru până în 2035, o creștere de patru ori față de situația actuală, scrie Reuters.
Cauza principală este seceta care lovește țările producătoare de cupru. Chile, care domină piața globală, se confruntă deja cu penuria de apă care blochează operațiunile miniere. Situația se va agrava: până în 2035, majoritatea celor 17 țări care alimentează industria cipurilor vor fi expuse riscului de secetă.
Cuprul nu poate fi înlocuit în producția de semiconductori – metalul este folosit pentru miliardele de fire minuscule din fiecare cip, iar alternativele nu se compară cu prețul și performanța sa.
Țările miniere din China, Australia, Peru, Brazilia, SUA, Republica Democratică Congo, Mexic, Zambia și Mongolia vor fi toate afectate. Pentru Chile, situația este dramatică: de la 25% din producția de cupru expusă riscului în prezent, țara va ajunge la 75% în următorul deceniu și la 90-100% până în 2050.
Raportul subliniază că ultima penurie globală de cipuri din timpul pandemiei a costat economia SUA un punct procentual din creșterea PIB-ului, iar Germania 2,4%. Soluțiile există – Chile și Peru construiesc stații de desalinizare – dar nu toate țările au acces la mari întinderi de apă de mare.
Articolul Industria cipurilor în alertă: Se prefigurează o criză majoră de materii prime apare prima dată în Mediafax.
Ministrul francez de Externe, Barrot, a declarat marți pentru TF1 Info că Europa va impune cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei, în coordonare cu Senatul american.
Potrivit politicianului, sancțiunile vor viza veniturile Rusiei din petrol, actorii financiari și intermediarii din alte țări. Barrot a adăugat că numărul atacurilor asupra Ucrainei a crescut de cinci ori, iar Rusia trebuie să accepte un armistițiu.
Kellogg și Umerov se vor întâlni pentru a discuta reluarea ajutorului militar american pentru Ucraina, relatează PoliticoÎn urma discuțiilor dintre trimisul special al SUA Keith Kellogg și ministrul apărării Rustem Umerov la Roma, Politico a relatat că în următoarele două săptămâni vor avea loc mai multe întâlniri la Kiev.
„Trebuie să fie capabili să se apere singuri” — Trump afirmă că SUA vor trimite arme suplimentare în Ucraina și îl critică pe Putin„Sunt loviți foarte tare. Va trebui să trimitem mai multe arme, în primul rând arme defensive”, a declarat președintele SUA, Donald Trump.
Comentariile lui Trump par să arate o schimbare bruscă de poziție după ce Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va renunța la livrarea către Ucraina a unor rachete de apărare aeriană și alte arme, din cauza îngrijorărilor că propriile stocuri au scăzut prea mult.
Rusia condamnă un fost general de rang înalt la 17 ani de închisoare într-un caz de corupție militară de amploareColonelul general Khalil Arslanov, fost șef al unității de comunicații a armatei ruse, a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al armatei din 2013 până la demiterea sa în 2020.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1231. Donald Trump spune că SUA trebuie să trimită mai multe arme Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
Lotul convocat de staff-ul tehnic este următorul: Marius Țic, David Belenyesi, Matei Luțescu, Tudor Fulea, Andrei Neamțu, Andrei Prioteasa, Sebastian Oltean, Nicolae Oanță, Alexandru Gheorghe, Vlad Georgescu, Francesco Iudean, Levente Vancsik, Mihai Drăgușin, David Bota, Andrei Țepeluș.
Staff tehnic: Bogdan Rath – antrenor principal, Alexandru Deacu – antrenor secund, Valentin Olteanu – analist video, Marian Pătrașcu – kinetoterapeut.
Echipa naționala masculină de polo pe apă a României a fost repartizată în Grupa A la Campionatul Mondial, alături de Italia, Serbia și Africa de Sud, competiție programată să se desfășoare în perioada 11-24 iulie, la Singapore.
În Grupa B au fost repartizate echipele Australia, Spania, Ungaria și Japonia, în Grupa C vor evolua Singapore, Canada, Brazilia și SUA, iar în Grupa D se vor confrunta Grecia, China, Muntenegru și Croația.
La ediția de anul trecut a Campionatului Mondial, organizată la Doha (Qatar), România s-a clasat pe locul al 10-lea.
Articolul Polo pe apă: România și-a anunțat lotul de jucători pentru Campionatul Mondial apare prima dată în Mediafax.
Americanii au reluat acordarea unui ajutor de 6,8 milioane de dolari pentru tibetani, a anunțat Departamentul de Stat, potrivit Reuters.
Ajutorul a fost suspendat de administrația președintelui Donald Trump ca parte a strategiei „America First”, care a afectat o serie de programe, inclusiv cele care vizau asigurarea alimentelor și prevenirea răspândirii HIV-ului în unele dintre cele mai sărace regiuni ale lumii.
Săptămâna trecută, liderul guvernului tibetan în exil din India, Penpa Tsering, a declarat că tibetanii au devenit „daune colaterale”. Autoritățile nu au anunțat când exact a fost reluată acordarea ajutorului.
Articolul Ajutor financiar pentru tibetani reluat de SUA după ce Administrația Trump îl suspendase apare prima dată în Mediafax.
Locuitorii celor mai vizitate locuri din Europa se revoltă împotriva numărului record de turiști care le perturbă viața de zi cu zi. Deși turismul susține economiile locale, Bloomberg scrie că „supraturismul” pune presiune pe tot, de la resursele de apă până la prețurile locuințelor.
Călătoriile în Europa sunt în plină expansiune, cu 46 de milioane de vizitatori în plus în 2024 față de 2023. Frustrați de aglomerație și de înmulțirea cazărilor de tip Airbnb, localnicii au ajuns să stropească turiștii cu pistoale cu apă în Spania și să iasă în marșuri în Mallorca. Chiar și Luvrul ar fi „la limită”.
Vara în care Europa spune stop turismuluiVara lui 2025 ar putea rămâne în istorie drept sezonul în care Europa s-a întors împotriva turismului. Localnicii din Barcelona, care nu mai pot circula prin străzile sufocate de turiști, i-au stropit cu pistoale cu apă. Mii de oameni au protestat în Mallorca, cerând oprirea turismului de masă. În Genova, localnicii au defilat cu o machetă de vas de croazieră prin străduțele înguste, acuzând „inundațiile” sezoniere de turiști. La Paris, angajații Luvrului au declanșat un protest față de supraaglomerarea muzeului, blocând vizitatorii. Petrecerea principală a nunții lui Jeff Bezos a fost mutată din centrul Veneției, după ce protestatarii au afișat bannere cu „Salvați Veneția de Bezos”, acuzând că mega-nunta lui cu Lauren Sanchez sufocă orașul.
Supraturismul post-pandemiePe măsură ce turismul revine la nivelurile de dinainte de pandemie, destinațiile deja populare se confruntă cu „supraturismul” – punctul în care viața locală devine insuportabilă. În 2023, una dintre cele mai afectate zone din Europa, insula Zakynthos din Grecia, a atras de 150 de ori mai mulți turiști decât numărul rezidenților permanenți. În 2024, țările europene au găzduit aproximativ 756 de milioane de turiști, cu 46 de milioane mai mulți decât în anul precedent.
Deși turiștii aduc bani și creează locuri de muncă, ei provoacă aglomerație, poluare, presiune asupra serviciilor publice și o criză a locuințelor. Creșterea popularității platformelor de închiriere pe termen scurt, precum Airbnb, VRBO și Wimdu, face ca multe locuințe să dispară de pe piața chiriilor pe termen lung, transformându-se în cazare pentru turiști. Chiriașii care găsesc totuși o locuință accesibilă riscă să locuiască lângă turiști care petrec toată noaptea.
Pe măsură ce afacerile locale se concentrează pe turiști, magazinele tradiționale sunt înlocuite de suveniruri și gelaterii. Vizitatorii cu bani mulți cresc prețurile, astfel încât localnicii nu-și mai permit să-și facă vacanțele în propria țară. În stațiunile de plajă, fluxul anual de turiști afectează mediul și pune presiune pe resurse precum apa. În 2024, întregul arhipelag al Cicladelor (Grecia) a fost inclus pe lista patrimoniului în pericol, din cauza impactului turismului asupra peisajului și culturii locale.
Zonele afectate grav de supraturismAcestea se încadrează, de regulă, în trei categorii: stațiuni de plajă mediteraneene, stațiuni de schi alpine și orașe istorice populare pentru city-break-uri. Insulele Greciei, coasta nordică a Croației și satele de schi din Tirolul austriac sunt deosebit de afectate, în special pentru că au puțini locuitori permanenți, mulți plecând după încheierea sezonului. Totuși, orașele mari resimt cel mai mult volumul turistic: Parisul a avut în 2024 peste 400.000 de turiști pe kilometru pătrat, de 20 de ori mai mulți decât numărul rezidenților, devansând mult Atena Centrală (88.000/km²) și Copenhaga (64.000/km²). Există și excepții: Insulele Canare (Lanzarote și Fuerteventura) și, mai surprinzător, insulele Germaniei din Marea Nordului și Marea Baltică.
Chiar și destinațiile „de mâna a doua” se confruntă cu efectele supraturismului. Albania, „ultimul colț semi-neexploatat al Mediteranei”, atrage acum pachete turistice masive din Europa Centrală și de Est. Iar orașele considerate cândva „nedescoperite”, precum Porto (alternativa liniștită la Lisabona) sunt astăzi la fel de aglomerate.
Cine e de vină?Actorii principali își aruncă vina reciproc. Airbnb spune că hotelurile sunt de vină, întrucât ele domină piața, cu 80% din înnoptările anuale. La rândul său, TUI, cel mai mare operator hotelier din Europa, acuză Airbnb că afectează direct piața chiriilor pe termen lung. Anumite gazde de închirieri pe termen scurt susțin că problema nu sunt turiștii, ci „nomazii digitali”, persoane cu venituri ridicate care se stabilesc temporar în orașe precum Lisabona sau Berlin, alungându-i pe localnicii cu venituri mici.
În timp ce oficialii se plâng de supraturism, aceștia aprobă în continuare construcții de hoteluri și extinderi de aeroporturi pentru a atrage și mai mulți vizitatori. Comportamentul în schimbare al turiștilor agravează problema: turismul „bucket-list”, în care vizitatorii bifează rapid cele mai faimoase locuri, atrage mulțimi uriașe în locații promovate intens pe rețelele sociale, cum ar fi Rue Cremieux din Paris sau Ponte dei Salti din Elveția, zone incapabile să absoarbă fluxul.
Ar ajuta dacă turiștii s-ar comporta mai bine?Poate. Când un turist din Islanda a distrus o zonă de mușchi care crește foarte lent, scrijelind „Send nudes”, vina nu era a numărului mare de turiști, ci a lipsei de respect. Totuși, adesea, problema este pur și simplu supraaglomerarea.
De exemplu, celebrul panou „I Amsterdam” de lângă Rijksmuseum a fost înlăturat în 2018, nu din cauza unui comportament inadecvat, ci pentru că zona era mereu sufocată de turiști.
Funcționează măsurile împotriva supraturismului?Pe scurt, nu. Sau cel puțin, nu încă. Legile care limitează numărul de nopți în care o locuință poate fi închiriată sunt greu de aplicat, mulți proprietari ocolind regulile. Interdicțiile, cum este cea din Barcelona, nu au rezolvat criza locuințelor, pentru că apartamentele sunt apoi închiriate ca locuințe „nereglementate” pe termen mediu, la prețuri mari, în loc să fie disponibile localnicilor. Efectul real al politicii Barcelonei va putea fi evaluat abia după 2028, când măsura intră pe deplin în vigoare.
Taxele pentru turiști aduc venituri suplimentare, dar nu reduc neapărat numărul vizitatorilor. Potrivit profesorului Greg Richards, din Amsterdam, studiile arată că taxa actuală pe înnoptare din oraș, de 12,5%, ar descuraja turiștii doar dacă ar fi triplată. Promovarea destinațiilor mai liniștite poate atrage vizitatori în acestea, dar, per total, turismul global crește, iar locurile aglomerate continuă să fie invadate de alți turiști.
Taxele de acces au și ele rezultate mixte. În Parcul Güell din Barcelona, după introducerea taxelor și rezervărilor, numărul vizitatorilor s-a înjumătățit. Deși localnicii nu plătesc, trebuie să-și rezerve locul, așa că nici ei nu mai au acces liber.
Articolul Vara în care Europa a spus „stop!” turiștilor: cum a ajuns Bătrânul Continent să se sature de faimă apare prima dată în Mediafax.
Prin utilizarea unei tehnici numite „antrenare temporară în timpul rulării”, oamenii de știință au demonstrat că performanța acestor modele poate crește de până la șase ori în comparație cu metodele convenționale de tip „învățare din exemple”.
„Modelele mari de limbaj nu pot învăța singure noi abilități după ce sunt lansate. Dar, am arătat că, dacă le forțăm puțin să învețe efectiv, îmbunătățirile sunt spectaculoase”, a declarat Ekin Akyürek, doctorand MIT și autor principal al studiului.
Metoda presupune ajustarea temporară a unor parametri interni ai modelului folosind un set restrâns de date specifice noii sarcini. Aceste ajustări nu sunt permanente și modelul revine la forma sa inițială după generarea răspunsului.
Cercetătorii subliniază că această abordare este eficientă energeticAceasta poate fi aplicată punctual, doar pentru sarcinile considerate „foarte dificile”.
Testele efectuate pe seturi de date cu grad ridicat de dificultate (precum puzzle-uri de IQ) au confirmat eficiența metodei, în special în cazurile care presupun tipare structurate sau informații complet noi pentru model.
„Pentru sarcini simple, exemplele pot fi suficiente. Dar pentru cele complexe, ajustarea parametrilor dezvoltă abilități noi în model”, a explicat Mehul Damani, coautor al studiului.
Cercetătorii MIT intenționează ca, pe viitor, modelele LLM să poată decide automat când și cum să aplice „antrenarea temporară”, fără intervenție umană. Studiul a fost realizat cu sprijinul MIT-IBM Watson AI Lab și al Fundației Naționale pentru Știință (NSF) din SUA.
Studiul a fost anunțat marți pe site-ul MIT și va fi prezentat oficial la International Conference on Machine Learning (ICML), care va avea loc între 13 și 19 iulie, la Vancouver (Canada).
Articolul Studiu MIT: Cum pot deveni modelele AI mai precise în sarcini complexe, prin antrenament apare prima dată în Mediafax.
„Operația a decurs bine. Leziunea a fost situată mai sus, ceea ce înseamnă o vascularizare mai bună și o recuperare mai eficientă. Totuși, nu va juca sezonul viitor. Nu ne asumăm niciun risc. Să nu-și facă nimeni speranțe că va reveni pe teren”, a declarat președintele clubului din Indiana, Kevin Pritchard, în cadrul unei conferințe.
Haliburton, în vârstă de 25 de ani, s-a accidentat în meciul decisiv al Finalei NBA, în care Oklahoma City Thunder a învins Indiana Pacers cu 103-91 și a cucerit primul titlu din istoria francizei. Fără Haliburton pe parchet în partea a doua, Pacers au fost depășiți cu 56-43.
Starul din All-Star Game a înregistrat medii de 14 puncte, 5,9 pase decisive și 4,6 recuperări pe parcursul finalei. El suferise o întindere la gambă în meciul 5, dar a ales să joace în continuare, accidentându-se grav în meciul al șaptelea al finalei.
După meci, Haliburton a scris pe rețelele socializare că nu regretă decizia„Aș face-o din nou, și din nou, pentru acest oraș și pentru frații mei”.
Pritchard a subliniat că atitudinea jucătorului este exemplară: „Asta arată ce fel de caracter are. Dar, dacă m-ați întreba pe mine, aș face orice ca acel moment să nu se fi întâmplat. Aș fi sacrificat acel meci, doar ca el să fie bine”.
În sezonul regulat, Haliburton a avut o medie de 18,6 puncte, 9,2 pase decisive, 3,5 recuperări și 1,4 intercepții în 73 de meciuri. În carieră, are medii de 17,5 puncte și 8,8 pase decisive în 333 de partide pentru Sacramento Kings și Indiana Pacers.
Articolul Tyrese Haliburton, vedeta finalistei NBA Indiana Pacers, va absenta tot sezorul viitor apare prima dată în Mediafax.
