Atacurile au avut loc în statul Plateau, o zonă adesea lovită de conflicte între fermieri și păstori, dar și de atacuri ale bandelor criminale.
„Sute de membri ai grupurilor de autoapărare au fost prinși într-o capcană” în satul Kukawa, 30 dintre ei fiind uciși, a declarat secretarul Crucii Roșii din statul Plateau, Nuruddeen Hussain Magaji, informează AP.
Atacul a avut loc în timp ce membrii grupurilor se regrupau după ciocnirile din satul vecin Bunyun Nyalum, unde alți 10 membri ai grupului de autoapărare au fost uciși.
„Cel puțin 30 de cadavre se află în prezent la un spital local”, a spus Magaji, avertizând că bilanțul ar putea crește. „Mai multe cadavre ale membrilor grupurilor de autodefensă vor fi recuperate din tufișuri”, a adăugat el.
Un număr necunoscut de răniți a fost transportat la spitalMusa Ibrahim, un locuitor din Bunyun Nyalum, a confirmat că 10 membri ai grupurilor de autoapărare au fost uciși în satul său.
Bandele puternic înarmate intensifică de ani de zile atacurile în zonele rurale din nord-vestul și centrul Nigeriei, unde prezența statului este redusă. Ele ucid mii de persoane și răpesc oameni pentru răscumpărare.
Nigeria a creat miliții susținute de guvern și grupuri locale de autoapărare pentru a extinde aparatul de securitate, cu rezultate mixte. În iunie, membrii unor grupuri susținute de guvern au ucis peste 100 de bandiți în statul Zamfara.
În ciuda eforturilor armatei, poliției și grupurilor locale, violențele continuă atât din partea bandiților, cât și a jihadiștilor din nord-est. Deși bandiții nu au orientări ideologice și sunt motivați de câștiguri financiare, alianța lor cu jihadiștii îngrijorează autoritățile.
Articolul Peste 40 de membri ai grupurilor de autoapărare uciși în Nigeria într-o ambuscadă mortală apare prima dată în Mediafax.
În total, peste 30 de pompieri români, sprijiniți de 1 autospecială de primă intervenție și comandă, 2 autospeciale de stingere a incendiilor de pădure (capacitate 3.000 litri), 1 autospecială de mare capacitate (10.000 litri), 1 cisternă de 30.000 litri și 1 autospecială radio pe unde scurte, participă la misiunea de localizare și limitare a flăcărilor, în cooperare cu forțele de intervenție franceze.
Focul se manifestă pe o suprafață extinsă, de peste 2.000 de hectare, într-o zonă cu risc ridicat de incendiu, potrivit autorităților din Departamentul Pyrénées-Orientales.
Intervenția se desfășoară sub coordonarea directă a ofițerului de legătură francez, având ca priorități apărarea gospodăriilor și eliberarea căilor de acces blocate de copacii doborâți de foc și vânt.
Misiunea se desfășoară în contextul unui risc extrem de incendii, prognozatmarți în zona de sud a Franței, marcată de temperaturi ridicate, secetă și vânt puternic.
Prezența pompierilor români în Franța face parte dintr-un mecanism european de solidaritate în caz de dezastre naturale, activat periodic în sezonul estival pentru sprijinirea statelor afectate de incendii de vegetație.
Articolul Pompierii români intervin în Franța la un incendiu care afectează peste 2.000 de hectare de pădure apare prima dată în Mediafax.
Recentele declarații ale premierului ungar Viktor Orban în Transilvania pe tema relației dintre România și Ungaria ar indica faptul că Budapesta revendică într-un mod subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon.
Este ideea principală a unei analize amănunțite a Institutului Robert Lansing, care a caracterizat recentul discurs al lui Orban în România drept „controversat”.
În discursul său, premierul ungar a reiterat sprijinul neclintit al Budapestei pentru etnicii maghiari din afara granițelor – un limbaj de tip „soft power”, dar care, în realitate, ascunde binecunoscutul narativ iredentist: glorificarea autonomiei, autodeterminării și a identității etnicilor maghiari din străinătate și, în același timp, critica tentativelor de „asimilare” a acestora în corpul identitar al țărilor vecine.
Nu sunt noi aceste idei, însă experții Insitutului Robert Lansing spun că este necesară o analiză atentă a fiecărei idei din discursul lui Orban, în care se identifică „o politică paralelă de patronaj etnic informal și iredentism soft:
Discursul lui Orbán întărește suspiciunea că Ungaria își reafirmă subtil pretențiile asupra fostelor teritorii pierdute prin Tratatul de la Trianon din 1920, fără a recurge la revizionism oficial. Acesta reflectă o ambiguitate strategică menită să mențină mobilizată baza naționalistă de acasă, subminând în același timp suveranitatea statelor vecine din interior”.
În analiză sunt identificate moduri prin care Ungaria ar putea opera în România, în acest sens:
1) informațional – amplificarea narativului discriminării minorității maghiare în presă și în forurile internaționale,
2) interferență politică – susținerea partidelor pro-maghiare (UDMR) cu scopul de a promova agende agresive privind autonomia,
3) penetrare economică – direcționarea de fonduri prin consulate maghiare, precum și prin alte entități, pentru loializare și încurajarea dependenței economice,
4) război cibernetic / propagandistic – promovarea de conținut iredentist și naționalist pe rețelele sociale, după exemplul tacticilor folosite de Rusia în Crimeea și Donbas,
5) educație și diplomație culturală – intensificarea influenței soft power prin instituții finanțate de Ungaria și revizionism istoric în școlile din Transilvania.
Cine ar avea de câștigat de pe urma degradării relațiilor dintre România și UngariaExperții Institului Robert Lansing descriu, în analiză, scenarii posibile în care relațiile diplomatice dintre România și Ungaria se degradează – un context din care Rusia ar avea și ea de câștigat.
Astfel, posibilele scenarii ar presupune, potrivit analizei:
Analiza face referire la implicațiile geostrategice în regiune ale degradării relațiilor dintre România și Ungaria.
Un câștigător colateral ar fi Rusia, care ar putea să folosească tema iredentistă în stimularea unor sentimente separatiste similare în Moldova (Găgăuzia, Transnistria).
Serbia ar putea, de asemenea, să urmeze acest exemplu cu Republica Srbska din Bosnia și chiar Slovacia. Rezultatul – o Europă Centrală și de Est destabilizată.
De asemenea, tensiunile dintre România și Ungaria ar putea, potrivit analizei, duce la o divizare și la slăbirea NATO, rezultând într-o perturbare a planificării apărării comune și a coordonării militare în regiune.
Un alt avantaj ar fi fragmentarea UE – prin provocarea României, Ungaria ar putea bloca acțiuni comune privind sancțiunile, coordonarea în domeniul apărării, politica energetică.
Imitând războiul hibrid, Ungaria ar putea reproduce aspecte ale exemplului rusesc în Crimeea – distribuirea de cetățenii, manipulare media, exploatarea nemulțumirilor culturale, normalizând strategiile din „zona gri” în interiorul granițelor NATO, se specifică în analiză.
ConcluziiÎn concluzii se atrage atenția că discursul lui Orban în Transilvania este mai mult decât o afirmare a identității etnice, el poate fi începutul unei campanii pe termen lung.
Se atrage atenția că România trebuie să știe să recunoască tiparul și să se pregătească în consecință.
România trebuie să-și consolideze reziliența internă, să intensifice monitorizarea UE asupra politicilor Ungariei privind minoritățile, serviciile de informații ar trebui să urmărească finanțările din Ungaria, încurajarea evaluărilor comune, a României și a Ungariei, pentru a elimina orice suspiciune într-o eventuală criză.
La finalul analizei, experții atrag atenția că declarațiile lui Orban în România indică o strategie în evoluție, care deși soft acum, este de natură să ridice semnale de alarmă în privința stabilității în regiune.
Articolul Analiza Institutului Robert Lansing: Ce avem de reținut din discursul premierului ungar, Viktor Orban, în Transilvania – „Budapesta revendică subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon” apare prima dată în Mediafax.
Vremea caniculară vinare și aspecte pozitive, economic. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a declarat într-o intervenție la Digi 24 că producția din sursă solară este la un nivel record.
„Din punct de vedere al dinamicii, modul în care este compusă producția de energie solară este la un nivel record. Chiar acum, când discutăm, peste 1300 de MWh sunt injectați în Sistemul Energetic Național doar din panouri solare, aproximativ 22% din producția României. Un minus este într-adevăr în segmentul de energie produsă de hidrocentrale, care în mod normal poate să ajungă la 25-30% din totalul potențial al României. Astfel se compensează o parte semnificativă de energie”, a spus ministrul Energiei.
Potrivit ministrului încă din această primăvară, angajații Hidroelectrica au anticipat potențiale riscuriIar în cursul acestei veri, deși debitul Dunării este foarte mic, lacurile de acumulare interne din țară sunt aproape pline, cu un grad de umplere de aproape 90%.
„Încercăm să limităm la maxim zona de importuri și trebuie să fie foarte clar pentru oameni. Da, pot să existe incidente punctuale, dar nu există situația de a avea un blackout în România, ca să fie foarte clar. Există posibilitatea să avem pene de curent, dar nu unele masive și nu blackout, ca să fie foarte clar. Nu nu există situația de a avea o pană totală de curent, așa cum s-a întâmplat în Spania și în Portugalia acum câteva luni de zile”, a mai spus Bogdan Ivan.
Articolul Producția de energie solară este la un nivel record și nu există pericol de blackout, spune Ministrul Energiei apare prima dată în Mediafax.
În ciuda anunțului USR, cifrele arată altceva: bugetul partidelor revine (mai mult sau mai puțin) la nivelul din 2023. Așadar, suntem în fața unei iluzii de scădere, nu a unei reduceri reale.
În 2024, partidele parlamentare au încasat cea mai mare sumă posibilă din buget, raportată la PIB, așa cum le permite o lege contestată. Iar, potrivit AEP, cea mai mare parte din acești bani s-a dus pe publicitate.
Nu este prima dată când se anunță o astfel de reducere a subvențiilor.
Conform OUG 156/30 decembrie 2024, cunoscută și ca „Ordonanța Trenuleț”, subvențiile pentru 2025 ar fi fost reduse cu 25 % față de nivelul din 2024. Reamintim că în 2024, an electoral, partidele au primit subvenții mult mai mari, comparativ cu anii anteriori. (foto jos)
Sursa AEP: Octombrie 2024
Sursa AEP: Martie 2023
La începutul acestui an, Expert Forum a atras atenția că această reducere este pur cosmetică, iar fără justificare reală și fără garanții nu va fi anulată prin rectificări ulterioare. Partidele mari (PSD, PNL, USR, AUR) continuă să primească fonduri de sute de milioane de lei; sectoarele de presă și propagandă rămân principalii beneficiari. În același timp transparența rămâne deficitară.
Anunțul ca subvenția partidelor politice va fi redusă a fost făcut chiar de Ilie Bolojan, la începutul acestei luni.
„Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține (…) în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort. (…) Voi propunere o reducere a subvenției pentru partide”, a declarat Ilie Bolojan.
USR își atribuie meritele și adună „laurii victoriei”În prezent, USR a anunțat că „a reușit prin coaliție reducerea cu 40 %” față de 2024 – însă procentul oficial al OUG e 25 %. Discrepanța sugerează inflationarea cifrelor și sublinează că nivelul de fonduri rămâne la valori record.
„V-am auzit și v-am înțeles. La propunerea USR, subvențiile partidelor politice vor fi reduse.
Peste150 de milioane de lei rămân la buget, într-un an. Nu în contul partidelor. Este doar un pas. Nu e prima dată când USR militează pentru limitarea subvenției. Am depus, în fiecare an, amendamente la bugetul de stat pentru limitarea sumelor pentru partide. Am vrut si ca banii să fie cheltuiți transparent: ca partidele să fie obligate să afișeze public contractele pentru presă și propagandă. Am propus ca partidele conduse de condamnați penali să nu mai primească bani de la stat”, se arată pe pagina oficială de Facebook a partidului.
Concret, promisiunea de reducere USR: „scădem cu 40 %, lăsăm 150+ milioane la buget”, pare mai degrabă o campanie de imagine, nu o realitate financiară. În fapt, noul nivel de scădere a subvențiilor pentru 2025 este apoape identic cu cel din 2023, contrar retoricii oficiale.
PSD se laudă că reducerea de 40% a fost ideea lorLuni, 8 iulie, Grindeanu a afirmat că o singură propunere a PSD a fost aprobată și că ar fi bine să „se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor parteneri”, a spus liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, făcând referire la primul pachet cu măsuri fiscale.
„PSD-ul va veni cu propuneri. Noi am venit și acum cu propuneri, una singură a fost aprobată, aceea prin care s-a redus subvenția partidelor cu 40%. A fost amendamentul PSD. Doar acest lucru a fost aprobat. Suntem cel mai mare partid din coaliție. Eu folosesc acest prilej pentru a spune următorul lucru. Cred că e bine să se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor partenerii. Vă repet, eu nu cred că se reface deficitul punând CASS la veteranii de război. (…)”, a declarat Grindeanu.
Câți bani a primit fiecare partid în 2024Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei, din care 62 de milioane în luna decembrie. Totalul include și fonduri primite de PMP ca urmare a unei decizii a instanței. Partidul a primit peste 4 milioane de lei în luna iunie, fonduri care fuseseră blocate prin hotărâre a președintelui AEP încă din 2023 ca urmare a unei dispute legate de președinția PMP.
În primele 11 luni ale anului 2024 (ianuarie-noiembrie), cele mai mari sume au fost cheltuite pentru:
Articolul Iluzia scăderii subvențiilor politice: Promisiunea Guvernului versus realitatea financiară a partidelor apare prima dată în Mediafax.
Într-o actualizare de tranzacționare, grupul energetic austriac OMV a anunțat un efect pozitiv de 120 de milioane de euro asupra câștigului obținut din activitatea curentă în al doilea trimestru al anului 2025, în urma fuziunii dintre Borouge și Borealis, potrivit Reuters.
Noua entitate, Borouge Group International, creată împreună cu Abu Dhabi National Oil Company, are o valoare estimată de piață de 60 de miliarde de dolari și vizează poziția de lider mondial în producția de materiale plastice, acoperind Europa, Orientul Mijlociu și America de Nord.
Companie este operațională din martie 2025, cu centre în Austria și Emiratele Arabe, și pregătește preluarea companiei canadiene Nova Chemicals și integrarea noii capacități de producție Borouge 4 până în începutul anului 2026.
România și Norvegia costă mai scump OMVPe de altă parte, OMV a anunțat că se așteaptă la un impact negativ de aproximativ 400 de milioane de euro asupra fluxului său de numerar operațional ajustat în T2, din cauza taxelor mai mari aplicate în România și Norvegia, comparativ cu primul trimestru. În România, compania a fost nevoită să plătească în trimestrul doi atât pentru primul trimestru al anului în curs, cât și pentru obligațiile sale restante din 2024.
În România, statul impune o suprataxă producătorilor de gaze naturale: dacă vând gazul la un preț mai mare decât cel plafonat de stat, diferența este impozitată suplimentar. Taxa a fost introdusă pentru ca statul să poată folosi o parte din profiturile mari obținute de companii, în contextul crizei energetice.
În ceea ce privește Norvegia, sistemul fiscal din sectorul petrolier este foarte dur, cu impozite de până la 78% din profitTot în trimestrul al doilea din 2025, compania a trebuit să achite două tranșe mari de taxe, fiindu-i afectat fluxul de numerar.
În același timp, OMV a raportat scăderi semnificative ale prețurilor la energie în perioada analizată. Prețul mediu al gazului natural a scăzut cu 23% față de trimestrul întâi, iar cel al petrolului brut cu 9%. Cu toate acestea, efectele capitalului de lucru net în al doilea trimestru sunt estimate ca fiind pozitive, într-un interval de ordinul sutelor de milioane de euro.
Articolul OMV câștigă 120 de milioane de euro din fuziunea Borouge–Borealis apare prima dată în Mediafax.
Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, administrația americană a majorat considerabil tarifele la produsele importate din aproape toate regiunile lumii, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
În prezent, rata medie a tarifelor vamale aplicate produselor importate în SUA a crescut de la 2,3% în 2024 la 13,3% în 2025. Această majorare include atât tarifele sectoriale (de exemplu, 25% pentru autoturisme, 50% pentru oțel și aluminiu), cât și așa-numitele tarife reciproce, mai exact taxe compensatorii aplicate partenerilor comerciali precum și cele speciale pentru China și anumite produse din Canada și Mexic. Deși suspendarea tarifelor reciproce trebuia să expire la data de 9 iulie, Donald Trump a anunțat că prelungește perioada de negociere până la 1 august și subliniază că țările care nu ajung la un acord comercial cu SUA vor trebui să se aștepte la o creștere substanțială a tarifelor.
Economiștii de la Bloomberg Economics au prezentat trei scenarii posibile pentru evoluția viitoare a politicii vamale a SUA:
Scenariul de bazăÎn această variantă, majoritatea tarifelor actuale sunt menținute și sunt introduse noi tarife sectoriale, de exemplu 25% pentru produsele farmaceutice. Rata medie a tarifelor crește la 15,5%. Se preconizează o scădere cu 23% a importurilor SUA, iar veniturile din tarife ar putea depăși 2,8 trilioane de dolari în decursul deceniului. Un efect secundar va fi o scădere cu 1,9% a PIB-ului SUA în 2-3 ani și o creștere cu 1,1% a prețurilor. Noile tarife mai ridicate pentru produsele farmaceutice sunt o veste negativă pentru țările europene, nu numai pentru cele din UE, ci și pentru Elveția, care este un mare exportator de produse farmaceutice, explică Radu Puiu.
Scenariul tarifelor ridicateÎn această variantă, SUA aplică toate majorările anunțate, inclusiv tarife sectoriale ridicate și o creștere radicală a taxelor compensatorii (de exemplu, 50% pentru UE, 34% pentru China). Rata medie a tarifelor ajunge la 28%. Importurile SUA scad cu până la 42%, iar veniturile din tarife cresc la 3,7 trilioane de dolari. Economia americană înregistrează o încetinire puternică (scădere de 3,7% a PIB-ului) și o creștere semnificativă a prețurilor (2,2%), ceea ce amenință cu stagflația. Acesta este, desigur, cel mai pesimist scenariu din perspectiva piețelor financiare și poate duce, de asemenea, la o dorință și mai mare de a renunța la dolarul american ca monedă de rezervă. În ultimele săptămâni, orice incertitudine cu privire la politica comercială a SUA a coincis cu o vânzare masivă a monedei americane. Luni, însă, după prelungirea perioadei de negociere în weekend, dolarul american a început să se aprecieze pe toate piețele.
Scenariul tarifelor reduseÎn acest caz, tarifele sunt parțial reduse, media scăzând la 10,5%. Importurile scad cu 13%, veniturile din tarife ajung la 2,1 trilioane de dolari, iar impactul negativ asupra PIB-ului și inflației este semnificativ mai mic (scădere de 1,2% a PIB-ului, creștere de 0,7% a prețurilor). Este de menționat că, în fiecare scenariu, impactul global al tarifelor este negativ, dar ratele generale actuale de 10% sunt acceptabile pentru majoritatea țărilor din lume. Cu toate acestea, una dintre probleme o reprezintă tarifele ridicate aplicate unor bunuri de bază, precum aluminiul, oțelul și automobilele, subliniază analistul financiar.
Președintele Trump a făcut publice o serie de scrisoriIn acestea el amenință din nou principalii parteneri comerciali cu tarife vamale ridicate, chiar dacă a amânat majorarea taxelor până la 1 august și a sugerat că este încă deschis negocierilor.
Luni, pe rețelele sociale, aceasta și-a exprimat intenția de a impune taxe de 25% asupra produselor din mai multe țări, începând cu Japonia și Coreea de Sud. Au urmat alte douăsprezece scrisori pe parcursul după-amiezii, în care a prezentat planurile de a impune taxe vamale asupra mărfurilor provenite de la parteneri comerciali, printre care Africa de Sud, Indonezia, Thailanda și Cambodgia.
În urma acestor noi evoluții, Uniunea Europeană încearcă să încheie săptămâna aceasta un acord comercial preliminar cu SUA, care să mențină o taxă vamală de 10% după termenul limită de 1 august, în timp ce se negociază un acord permanent, adaugă Radu Puiu.
Articolul XTB: SUA riscă să redeschidă un nou front în războiul comercial cu noua sa abordare tot mai restrictivă apare prima dată în Mediafax.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat un bilanț cu privire la volumul de activitate pentru anul trecut. Cifrele arată o creștere de peste 13%, față de anul anterior.
„În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2024, la nivel naţional, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.655.103 dosare, cumulat cu toate stadiile procesuale de la toate instanţele, faţă de 3.214.079 dosare în anul 2023, ceea ce corespunde unei creşteri de 13,72% comparativ cu perioada similară anterioară”, se arată în bilanțul CSM.
Situația cea mai grea se înregistrează la judecători, unde sunt cele mai multe dosare„Încărcătura pe judecător în anul 2024 – câte dosare a avut de soluţionat în medie un judecător la nivel naţional – se prezintă astfel:
Încărcătura pe judecător a crescut exponenţial, fiind cu 45% mai mare decât în anul 2020 raportat la gradul de ocupare al schemelor şi creşterea numărului de dosare cu o treime. La data de 1 iulie 2025, exista un deficit de judecători în România de 13%, fiind vacante peste 660 de posturi.
CSM precizează că locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, deficitul de personal fiind imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituţiile publice.
Articolul Situație gravă in sistemul judiciar românesc: Deficit de judecători, concursurile de admitere în magistratură sunt blocate apare prima dată în Mediafax.
Nu o dată am atras atenția asupra unui impostor care de câțiva ani circulă printre noi. Numele acestui Impostor, cu I mare, este Adrian Zuckerman. Este un personaj sinistru, trimis de diliul Donald Trump în primul mandat ca să fie ambasador al României, deși el era în America un corupt, un afacerist Dar având în vedere că Donald Trump nu a avut și nu are morală și nu are pic de rușine, s-a gândit să trimite aici, la babuim, pe unul care nu avea nicio treabă.
Totuși, până la urmă, Biden a trimis un diplomat de meserie. El, așa cum a făcut și cu anularea alegerilor, și cu cazul Călin Georgescu, i-a zis băiețică, fiul lui, „tăticul, știți, mi-a dat Ghiță acolo cu Ponta, niște parale, știți, și mi-a zis că dacă puteai mai încet așa cu anularea alegerilor, că regimul de acolo e bun, garantează Victor Ponta, Sebastian Ghiță”, și marele, marele, Donald Trump a zis „bine mă, gata, hai, tot în buzunarul familiei, în conturile familiei, da?”.
Acest Zuckerman nu mai e ambasador de, nu știu, aproape, să zicem, 5-6 ani, da? A rămas în România. Bun, a rămas în România, nu știu, e român, vorbește românești, are afaceri pe aici, gagici, ibovnice, ce are el, îl privește, da? Problema este că el se dă în România de mai mulți ani drept reprezentantul Americii. Nu este reprezentantul Americii. Și în această postură de impostor categoric, favorizată de posturile mogulilor, precum Antena 3, România TV, Realitatea TV, Digi, el este folosit pentru diferite scopuri politice. A fost cel care, încă o dată precizez, pe vremea lui Ludovic Orban, ambasadorul Americii fiind, s-a dus la Vrancea și contra, sau în schimbul unor găleți de vin, unor butoaie, butelci de vin, a sprijinit adversarul PSD. Ați mai pomenit așa ceva?
După ce l-a lustruit pe Orbán, bărnescă afând afaceri, l-a lustruit pe Câțu, după aceea pe Ciucă, o dăduse și cu Bolojan… Și a început între cele două tururi o campanie împotriva suveraniștilor, lui Călin Georgescu…, vorbind în numele lui Donald Trump. Spun că, diliu fiind Donald Trump, egolatru, nu și nici nimeni nu i-a dat atenția să trimite la Departamentul de Stat sau ambasada nenorocită de aici. Să spună, bă, un punct de vedere, domnul Zuckerman este o persoană particulară, nu are nicio legătură cu statul american, dar el este chemat imediat și, domnule, vă garantez că Donald Trump, am vorbit cu Donald Trump, bă, nu înțelegeți că este un impostor, e penal, trebuia de mult arestat sau ambasada americană să se detașeze până se vorbește în numele Americi, când el este un terchea-terchea, un fripturist.
Mai merge în niște televiziuni obscure, unde se furișa pe lângă pereți, probabil având niște interese cu mogulii de acolo, de fripturisti, da. Bun. Mai nou, aseară, nenea, impostorul, se duce la Antena 3 și face pulbere numirea Ioanei Ene Dogioiu, un postul de purtător de cuvânt al Guvernului, că e o jignire adusă Americii, el vorbește în numele Americii, că se pune la îndoială parteneriatul strategic, da.
Eu nu sunt, pentru că vezi, doamne, Ioana Ene Dogioiu când era jurnalistă, nu știu ce a scris despre Donald Trump. Păi și în aceste condiții România a trebuit să rupă relatiile diplomatice cu Bucureștiul câtă vreme la Cotroceni e omului Macron și care n-are nicio treabă cu parteneriatul strategic. Dar, mă rog, păi nu știu, nu sunt un admirator al Ioanei Ene Dogioiu, este treaba ei ce face.
Am considerat că totuși, pentru un jurnalist, de riscant ceea ce a făcut ea. Dar să vii tu, impostor, și să critici, păi, Bolojan, pentru o numire și cum, nu în numele lui personal, în numele Guvernului American, în numele Americii. Nu se poate așa ceva. Până unde poate să meargă impostura unui personaj și banditismul presei românești care îl prezintă drept… Încă odată, n-are nicio treabă cu America.
E fost ambasador, dacă e fost ambasador, ce mă… Când era ambasador, i-a vârât cineva cu seringa, nu știu, un fund, i-a făcut o injecție și i-a dat ser american?. Dar cum să vorbești în numele Americii să critici Guvernul României că a numit-o pe Ioana Ene Dogioiu? Până unde poate merge această impostură?
Articolul Ion Cristoiu: Impostorul Adrian Zuckerman, cel care pretinde că e trimisul lui Trump în România, atacă numirea Ioanei Ene Dogioiu ca purtător de cuvînt al Guvernului apare prima dată în Mediafax.
Paul Philippe Al României așteaptă în Franța decizia în cazul cererii autorităților judiciare române de extrădare, pentru a executa pedeapsa de 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. În timp ce este considerat fugar de către autoritățile române, după condamnarea pentru abuzuri în obținerea și înstrăinarea unor proprietăți folosindu-se nelegal de calitatea de moștenitor al Casei Regale a României, Paul Philippe Al României, care se autointitulează prințul Paul, a obținut de la o instanță din țară o decizie definitivă care îi recunoaște dreptul de a fi împroprietărit cu 50 de hectare de teren agricol în Zorleni, județul Vaslui, conform gandul.ro.
Terenul fusese revendicat în calitatea de moștenitor, recunoscută de instanța supremă, și nu pe cale dinastică. Decizia a venit la aproximativ 18 ani de la hotărârea definitivă prin care i s-a admis dreptul de a solicita restituirea „imobilului teren agricol aparţinând Moşiei Regale Zorleni”.
Paul Philippe Al României s-a judecat cu Casa Regală pentru a fi recunoscut drept prinţ moştenitor şi pentru a dobândi o parte din averea acesteia.
În februarie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a recunoscut sentinţa din 1955 a unei instanţe din Lisabona prin care tatăl prințului Paul, Carol Mircea Grigore, era recunoscut ca fiu al regelui Carol al II-lea.
ICCJ i-a recunoscut însă lui Paul Philippe Al României calitatea de nepot al regelui Carol al II-lea şi drepturile ce decurg de aici în ce priveşte averea fostului rege exilat, nu averea Casei Regale. Potrivit Casei Regale a României, decizia Înaltei Curţi din 2012 nu a creat niciun drept dinastic şi nici nu a stabilit apartenenţa lui Paul Philippe Al României la familia regală.
Cronologia deciziilor judecătorilor este detaliată în hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție din 23 noiembrie 2021, în dosarul nr. 1804/1/2021, respectiv recursul în casație formulat și câștigat de avocatul Robert Roșu, care fusese condamnat în dosarul Ferma Băneasa, decizie care i-a adus achitarea și eliberarea din penitenciar.
Articolul Decizie favorabilă în instanță pentru Prințul Paul: primește 50 ha de teren în Vaslui apare prima dată în Mediafax.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș a nu cunoștea cu exactitate situația și amploarea acestui fenomen, cazul fiind descoperit de jurnaliști, a transmis un site dedicat mamelor din România, Totul despre mame.
„Am aflat și noi din presă. Am trimis imediat echipe în teren pentru a verifica aceste informații”, a declarat un reprezentant al DGASPC Maramureș, după ce jurnaliștii au publicat cazul.
Astfel de cazuri sunt întâlnite în toată țara, în special în mediul rural, în familiile în care nivelul de sărăcie este acut.
Potrivit studiilor realizate, două treimi din totalul minorelor gravide sau mame nu urmează o formă de învățământ sau au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate.
Studiile atrag atenția asupra gravității situațieiAnual, România se află în fruntea clasamentelor Eurostat privind numărul de nașteri la adolescente, alături de Bulgaria. Rata în România este de aproape 34 de nașteri la mia de fete între 15 și 19 ani, iar în Bulgaria, 37 la mie.
În România, rata nașterilor în rândul fetelor de 10–14 ani este de 8.5 ori mai mare decât media europeană, iar la grupa de vârstă 15–19 ani, de 3.4 ori mai mare, potrivit unui raport UNICEF.
Rata natalității în rândul fetelor cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani s-a dublat între 1990 și 2020, de la 0.18% (procentul nașterilor în rândul fetelor cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani din totalul nașterilor din România) la 0.37% în 2020.
Între 2011 și 2019, rata medie a natalității la adolescentele cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani a fost de 0.31%. 23 de județe au raportat o rată mai mare decât media națională pentru această perioadă (54.8%).
Potrivit studiului, 1 din 10 copii din România se naște dintr-o mamă adolescentă, iar 1 din 6 adolescente care au avut un copil înainte de vârsta de 15 ani vor avea un al doilea copil înainte de vârsta de 18 ani.
Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, arată datele unui studiu realizat de Salvați Copiii România.
Numai în 2022, 746 de nașteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, alte 1.286 de nașteri fiind la mame care aveau 15 ani. Aproape jumătate dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă.
Dinamica nașterilor mamelor minorePotrivit Eurostat, numărul nasterilor la mamele care au sub 15 ani s-a menținut între 2018 și 2022, în România:
• 2018: 8.621 de nașteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu au împlinit
15 ani;
• 2019: 8.457 de nașteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani;
• 2020: 8.276 de nașteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani;
• 2021: 8.024 de nașteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani;
• 2022: 7.538 de nașteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani.
În total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.
Statul continuă să ofere sprijin mamelor minoreBursele destinate reinserției școlare a mamelor minore vor fi menținute, în cuantumul actual, în ciuda contextului dificil generat de criza bugetară, a anunțat public Mirabela Amarandei, consilier onorific al ministrului Educației, Daniel David.
Potrivit Mirabelei Amarandei, ministrul Educației, Daniel David, și-a reafirmat angajamentul față de această măsură, considerând-o esențială pentru sprijinirea tinerelor mame aflate în situații vulnerabile și pentru ruperea cercului vicios al sărăciei, abandonului școlar și excluziunii sociale.
„Ministrul Daniel David anunțase acum câteva săptămâni, la primele discuții despre măsurile din educație, că bursele pentru mamele minore nu sunt un subiect de negociere, înțelegând impactul și importanța lor. Astăzi (sâmbătă – n.r.) am rediscutat cu el tema și mă bucur că ministrul David și-a reconfirmat poziția, respectiv de menținere a acestora în pachetul de măsuri asumat de Ministerul Educației. Bursele destinate reinserției mamelor minore rămân. În cuantumul existent. (…) Există niște argumente și raționale și juste pe care se structurează actualele măsuri și mă bucur că incluziunea mamelor minore rămâne, și pentru ministrul Daniel David, un subiect care nu se negociază în criză”, a transmis Mirabela Amarandei.
Articolul Tot mai multe minore devin mame. Caz alarmant într-un sat din județul Maramureș: mai multe fete sub 12 ani sunt însărcinate apare prima dată în Mediafax.
Cintula a apărut marți în fața Tribunalului Penal Specializat din Banská Bystrica, unde a strigat „Trăiască democrația, trăiască cultura liberă”, transmite AP.
Atacul a avut loc pe 15 mai 2024, când Cintula a deschis focul asupra lui Fico în timp ce premierul își saluta susținătorii după o ședință de guvern în orașul Handlová. Fico a fost împușcat în abdomen și a necesitat două operații – una de cinci ore și alta de două ore.
Inițial, Cintula fusese acuzat de tentativă de omor. Procurorii au schimbat acuzația cu cea de terorism pe baza unor probe obținute de anchetatori, dar nu au dat detalii.
Oficialii guvernamentali au declarat inițial că atacul a fost motivat politic și comis de un „lup singuratic”Ulterior au anunțat că ar fi putut fi implicată o terță parte care „a acționat în beneficiul autorului”.
Fico însuși a declarat că nu crede că a fost vorba de un atac individual și a dat în repetate rânduri vina pe opoziția liberală și pe mass-media pentru tentativa de asasinat.
Premierul slovac este o figură controversată care a revenit la putere pentru a patra oară în 2023, după o campanie cu mesaj pro-Rusia și anti-american. Criticii săi susțin că Slovacia a abandonat cursul pro-occidental sub conducerea sa.
Cintula a fost arestat imediat după atac și se află în închisoare de atunci.
Articolul Ce pedeapsă riscă bărbatul care l-a împușcat pe Fico. Este judecat pentru terorism apare prima dată în Mediafax.
