Echipajul misiunii Artemis II au intrat pe traiectoria de întoarcere pe Pământ, după ce luni au finalizat, cu succes, survolarea Lunii.
Cunoscută sub numele de traiectorie lunară cu întoarcere liberă, această rută fără oprire pentru aterizare profită de gravitația Pământului și a Lunii, reducând astfel necesarul de combustibil, scrie Euronews.
Zborul în jurul Lunii a venit la pachet cu o pierdere temporară a semnalului dintre echipaj și centrul de control al misiunii NASA din Houston, după ce nava a ieșit din linia directă de vedere a Pământului, trecând în spatele părții îndepărtate a Lunii.
Approaching the near side of the Moon.
The Artemis II astronauts have surpassed the record for the distance from Earth at 1:56 ET (1756 UTC). This record was previously set during the Apollo 13 mission when the astronauts traveled 248,655 miles from Earth. The Moon continues to… pic.twitter.com/OapAGgGMex
— NASA Artemis (@NASAArtemis) April 6, 2026
Centrul de control al misiunii NASA din Houston a restabilit contactul cu echipajul după 40 de minute.
„E minunat să primim din nou vești de pe Pământ”, a spus astronauta Christina Koch, în momentul în care membrii echipajului au putut să comunice din nou cu centrul de control de pe Pământ.
După ce au restabilit legătura cu centrul de control al misiunii, echipajul a asistat și la o eclipsă totală de Soare.
Artemis II a stabilit un nou recordDe asemenea, Artemis II a doborât recordul de distanță stabilit de misiunea Apollo 13 din 1970, de 248.655 mile (400.171 kilometri), continuând să se îndepărteze de Pământ cu încă peste 6.600 de kilometri.
Potrivit BBC, călătoria de întoarcere a echipajului va dura aproximativ patru zile. Amerizarea, prevăzută pentru ora 20:07 (ora de est a SUA), va avea loc pe 10 aprilie în largul coastei de vest a Statelor Unite, în Oceanul Pacific.
Astronauții vor fi preluați din apă cu elicoptere și vor fi duși la o navă a Marinei SUA din apropiere. Aceștia vor fi supuși unor controale medicale la bordul navei în timp ce se îndreaptă spre țărm, potrivit NASA.
Democrații cer demisia șefului Pentagonului, Pete Hegseth, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Nexta. Congresmena Yassmin Ansari l-a acuzat pe Pete Hegseth de „crime de război” și de încălcarea Constituției.
De asemenea, ea a cerut înlăturarea din funcția a lui Donald Trump în temeiul celui de-al 25-lea amendament. Totuși, acest lucru este puțin probabil, deoarece Congresul este controlat de republicani.
CBS susține că peste 370 de militari americani au fost deja răniți în operațiunea împotriva Iranului. Unii s-au întors în serviciu, dar există și răniți grav.
Anthropic, creatorul modelului de inteligență artificială generativă Claude, a anunțat luni o creștere „exponențială” a veniturilor sale, care s-au triplat într-un singur trimestru, până la punctul de a revendica pentru prima dată un venit anualizat care îl depășește pe cel al principalului său rival OpenAI, compania-mamă a ChatGPT, potrivit Le Figaro. „Veniturile noastre anualizate”, adică extrapolate din veniturile recente, „au depășit acum 30 de miliarde de dolari, comparativ cu aproximativ 9 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025”, a declarat startup-ul cu sediul în San Francisco într-un comunicat de presă.
OpenAI, care revendică un număr record de 900 de milioane de utilizatori săptămânali pentru ChatGPT, a anunțat la sfârșitul lunii martie venituri de două miliarde de dolari pe lună, sau o rată anualizată de aproximativ 24 de miliarde de dolari. Aceste cifre anualizate nu sunt conturi auditate, ci proiecții ale celor două companii, ținând cont de veniturile în creștere generate de inteligența artificială generativă.
Anthropic și OpenAI investesc foarte multAmbele companii încă operează cu pierderi semnificative, deoarece aceste venituri rămân mult sub investițiile și cheltuielile suportate pentru construirea și operarea centrelor de date gigantice necesare pentru goana după inteligența artificială.
Însă această rată de creștere ilustrează adoptarea dinamică a instrumentelor de inteligență artificială în economie. Prin comparație, Google a avut nevoie de treisprezece ani și Amazon de șaisprezece pentru a ajunge la venituri anuale de 30 de miliarde de dolari. Anthropic, fondată în 2021 de foști angajați OpenAI, ar atinge această etapă importantă în cinci ani, dacă acest ritm continuă. Compania, condusă de frații Dario și Daniela Amodei, a beneficiat de popularitatea largă a instrumentelor profesionale bazate pe modelul său Claude. Aceasta susține că are acum peste 1.000 de clienți care cheltuiesc peste 1 milion de dolari anual, o dublare în mai puțin de două luni.
OpenAI, mult mai populară în rândul publicului larg datorită ChatGPT, a început să se concentreze din nou pe instrumentele sale profesionale mai profitabile, ceea ce a dus, de exemplu, la închiderea rețelei sale sociale de video generate de inteligență artificială, Sora2, la sfârșitul lunii martie. Performanța Anthropic contrastează puternic cu dificultățile sale cu administrația Trump, care a desemnat-o drept un „risc” pentru securitatea națională după refuzul acesteia de a permite Pentagonului să îl folosească pe Claude pentru supravegherea în masă a cetățenilor americani sau pentru a opera arme complet autonome.
Investiții în infrastrucura americanăAceste cifre actualizate de la Anthropic au fost publicate în legătură cu acordul semnat cu Google și Broadcom pentru implementarea unei capacități de calcul de mai mulți gigawați, începând cu 2027. „Marea majoritate a acestei noi capacități va fi instalată în Statele Unite”, a declarat Anthropic, încadrând acest proiect în angajamentul său de a investi 50 de miliarde de dolari în infrastructura americană. Construcția accelerată a centrelor de date mari consumatoare de energie în Statele Unite generează o opoziție tot mai mare din partea cetățenilor americani, majoritatea fiind sceptici sau îngrijorați de ascensiunea inteligenței artificiale, conform sondajelor de opinie.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că „în primele ore ale zilei de marți, 7 aprilie, forțele Federației Ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei, în zona de nord a județului Tulcea”.
Potrivit MApN, „Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis, la ora 00.58, un mesaj RO-ALERT”.
„Sistemele de apărare antiaeriană au monitorizat două ținte aeriene care au evoluat în zona de frontieră, fără să pătrundă în spațiul aerian național”, iar „alerta aeriană a încetat la ora 1.46”, arată MApN.
La rândul său, ISU Tulcea a transmis că „a fost emis un mesaj RO-Alert de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru zona de nord a județului prin care locuitorii sunt informați despre faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”.
ISU Tulcea a mai precizat că mesajul a fost unul „de informare și avertizare”. Potrivit instituției, populația a fost rugată „să urmeze recomandările transmise dacă situația o impune și să apeleze numărul unic de urgență 112 dacă observă obiecte care cad din cer și pun în pericol bunurile materiale și integritatea personală”. „Ora transmiterii mesajului a fost 01:04”.
Explicația nu ține de un singur motiv, ci de o combinație de factori politici, economici și tehnologici care au făcut ca interesul pentru misiuni lunare cu echipaj uman să scadă rapid după succesul programului Apollo. Contextul în care oamenii au ajuns pe Lună a fost dominat de rivalitatea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, scrie Il Post.
Competiția spațială a început în 1957, când Uniunea Sovietică a lansat Sputnik, primul satelit artificial al Pământului. Patru ani mai târziu, cosmonautul Yuri Gagarin a devenit primul om care a zburat în spațiu, consolidând avantajul tehnologic al sovieticilor. Pe acest fond, președintele american John F. Kennedy a anunțat în 1961 obiectivul ambițios ca Statele Unite să trimită un om pe Lună până la sfârșitul deceniului.
Programul Apollo și primele aselenizăriStatele Unite au reușit acest obiectiv în 1969, când misiunea Apollo 11 a dus primii astronauți pe Lună. În următorii ani au urmat alte cinci aselenizări cu echipaj uman, ultima fiind realizată de Apollo 17 în decembrie 1972. Modelul de explorare care a permis aceste misiuni fusese însă conceput pentru a câștiga o competiție geopolitică, nu pentru a susține un program spațial pe termen lung. Programul Apollo a fost extrem de costisitor. În anii ’60, NASA primea până la 4,4% din bugetul federal al Statelor Unite, un nivel record pentru agenția spațială. În prezent, bugetul NASA reprezintă aproximativ 0,3% din cheltuielile federale. După primul succes lunar, interesul politic pentru finanțarea unor noi misiuni a scăzut. Cheltuielile legate de războiul din Vietnam și de reformele interne din SUA au redus sprijinul pentru programele spațiale ambițioase.
Schimbarea priorităților în explorarea spațiuluiLa începutul anilor ’70, administrația americană a decis să își reorienteze strategia spațială. În locul misiunilor lunare, NASA s-a concentrat pe dezvoltarea programului Space Shuttle, un sistem de lansare reutilizabil conceput pentru operațiuni în orbita joasă a Pământului. Navetele spațiale au fost folosite pentru numeroase misiuni, inclusiv pentru construirea și întreținerea Stației Spațiale Internaționale. Programul a funcționat între 1981 și 2011, dar a fost marcat și de două tragedii majore: accidentele Challenger din 1986 și Columbia din 2003. De-a lungul deceniilor au existat mai multe planuri de revenire pe Lună. Unele dintre ele au fost anunțate de administrațiile americane succesive, dar multe au fost abandonate din cauza costurilor sau a schimbărilor politice. Printre aceste inițiative s-au numărat Space Exploration Initiative, propusă în 1989, și programul Constellation, lansat în 2001 și anulat în 2010.
Programul Artemis și planurile pentru viitorÎn ultimii ani, interesul pentru explorarea Lunii a reapărut. Programul Artemis al NASA urmărește trimiterea unui nou echipaj uman pe Lună și stabilirea unei prezențe umane permanente. Scopul este ca satelitul natural al Pământului să devină o bază pentru viitoare misiuni către Marte. Proiectul implică cooperare internațională și participarea mai multor agenții spațiale și companii private. Explorarea spațiului nu mai este astăzi dominată exclusiv de competiția dintre state. În ultimii ani au apărut și actori privați interesați de exploatarea resurselor și de dezvoltarea infrastructurii spațiale. Această evoluție ridică noi întrebări privind regulile care ar trebui să guverneze activitățile umane în spațiu. Pentru mulți cercetători, viitorul explorării Lunii va depinde de cooperarea internațională, de finanțarea pe termen lung și de stabilirea unor reguli clare privind utilizarea spațiului cosmic.
Se pare că utilizarea excesivă a antibioticelor în medicină nu este singurul factor care favorizează apariția microorganismelor rezistente. Noua cercetare sugerează, de asemenea, că ceea ce se întâmplă în afara spitalelor, în solul Pământului, ar putea avea un impact asupra rezistenței la antibiotice și în mediul medical, potrivit ScienceAlert.
Studiul, realizat de cercetători de la California Institute of Technology (CIT), relevă faptul că seceta poate concentra antibioticele naturale din sol – determinând microbii să dezvolte gene rezistente la antibiotice.
Pe măsură ce seceta devine mai frecventă, mai intensă și mai răspândită din cauza schimbărilor climatice, microbii care dispun de instrumentele genetice necesare pentru a supraviețui acestor niveluri concentrate de antibiotice din sol au parte de o perioadă de glorie.
Bacteriile produc antibiotice în sol cu mult înainte ca noi să valorificăm aceste compuși în medicină, ca o modalitate de a obține un avantaj față de concurenții lor microbieni.
Probe de sol colectate din SUA, China și EuropaPentru a răspunde la această întrebare, echipa CIT a analizat cinci seturi de date provenite din studii asupra probelor de sol colectate în SUA, China și Europa. Acestea au surprins efectele secetei asupra comunităților de microbi din sol într-o gamă variată de medii, inclusiv terenuri agricole, pășuni, păduri și zone umede.
În toate cele cinci seturi de date, condițiile de secetă au mers mână în mână cu o creștere a abundenței materialului genetic provenit de la bacteriile producătoare de antibiotice, precum și a genelor cunoscute pentru conferirea rezistenței la antibiotice.
Cu alte cuvinte, bacteriile din probele de sol afectate de secetă păreau mai bine adaptate pentru a supraviețui expunerii la antibiotice.
Scenariul de „secetă”În cadrul experimentelor de laborator însoțitoare, oamenii de știință au adăugat un antibiotic într-un ecosistem de sol în miniatură, pe care l-au uscat pentru a simula seceta. Aceste condiții au crescut concentrația antibioticului respectiv în sol.
Speciile de bacterii din sol care erau deja rezistente la antibiotic au supraviețuit la fel de ușor în solurile uscate ca și în cele umede, dar tulpinile sensibile la antibiotic au dispărut aproape în totalitate în scenariul de „secetă”.
Printre cele care au supraviețuit s-au numărat unele bacterii producătoare de antibiotice (care sunt inerent rezistente la propriii lor compuși). În final, solul a fost îmbogățit atât cu producători de antibiotice, cât și cu bacterii rezistente la antibiotice.
Într-o analiză a spitalelor din 116 țări, cercetătorii au descoperit o legătură extrem de puternică între frecvența rezistenței la antibiotice în interiorul spitalelor și indicele local de ariditate – adică cât de uscat este climatul – din exterior.
Această legătură s-a menținut chiar și atunci când cercetătorii au ținut cont de venitul național, un factor care poate afecta utilizarea antibioticelor și sistemul de sănătate în ansamblu.
Deși nu există suficiente dovezi pentru a afirma că secetele cauzează o rezistență crescută la antibiotice în mediul clinic, acest lucru sugerează că schimbările climatice – și în special secetele pe care le intensifică – ar putea crește riscurile.
„Studiul nostru oferă un exemplu clar al modului în care schimbările climatice au potențialul de a interacționa cu ecologia microbiană pentru a modela rezultatele în materie de sănătate publică… [subliniind] importanța integrării perspectivelor de mediu și clinice…”, menționează autorii.
Trump le-a spus astronauților că au „inspirat întreaga lume”, potrivit SkyNews.
„Astăzi ați scris istorie și ați făcut întreaga Americă foarte mândră, incredibil de mândră”, a spus Trump.
„Ați inspirat cu adevărat întreaga lume. Avem multe lucruri de care să fim mândri în ultima vreme, dar nimic nu se compară cu ceea ce faceți voi, înconjurând Luna pentru prima dată în mai bine de jumătate de secol și doborând recordul absolut pentru cea mai mare distanță față de planeta Pământ”.
Președintele SUA i-a numit pe astronauți „pionieri ai zilelor noastre” și i-a felicitat pentru „o călătorie incredibilă printre stele”.
El a spus, de asemenea, că speră să stabilească o prezență permanentă pe Lună, adăugând că așteaptă cu nerăbdare viitoarele misiuni pe Marte.
Trump a întrebat echipajul: „Care este partea cea mai de neuitat a acestei zile cu adevărat istorice?”
Reid Wiseman a răspuns: „Am văzut peisaje pe care niciun om nu le-a văzut vreodată, nici măcar cei din misiunea Apollo, și asta a fost uimitor pentru noi”. El a adăugat că apelul președintelui a fost „cu siguranță foarte special pentru noi toți”.
Președintele SUA a încheiat promițând că îi va primi la Casa Albă odată ce se vor întoarce din misiune. El a spus că le va cere autografe, ceva ce „nu cere de obicei”, adăugând „dar voi meritați asta”.
„Vă voi saluta cu mândrie”, a spus Trump, înainte de a adăuga „Ne vedem la Biroul Oval”.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, face astăzi ultimele audieri în procedura de numire a șefilor marilor parchete.
Comisia special constituită la ministerul Justiției îi va audia pe cei trei procurori care au obținut avize negative la Secția pentru Procurori a CSM:
În cazul procurorilor Alex Florența și Marius Voineag, propuși pentru funcțiile de adjuncți ai Parchetului General și DIICOT, timp de patru ședințe, Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea un vot clar, pozitiv sau negativ, rezultatul fiind de 3 pentru, 3 contra.
În cazul acestei situații de balotaj, se consideră că Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea aviz, astfel că propunerile pentru numirea celor doi procurori vor fi înaintate direct președintelui Nicușor Dan.
Procurorii Viorel Cerbu, actualul adjunct al DNA și Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, sunt singurii procurori de rang înalt care au primit vot în unanimitate pozitiv de 6 la 0 din partea Secția pentru Procurori a CSM. Și în cazul lor, propunerile pentru numirile la șefia DNA și DIICOT vor fi înaintate șefului statului.
Nicușor Dan: „Sunt în complet dezacord cu ceea ce speculează în social media”Președintele Nicușor Dan a spus la începutul lunii martie, la Varșovia, că este „în complet dezacord” cu ceea ce speculează în social media despre numirea procurorilor de rang înalt.
„Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment. M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată. Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media.
Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”, a spus președintele Nicușor Dan.
Ce prevede legeaPotrivit legii, Președintele României poate aproba sau refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.
Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.
Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.
Într-un eseu publicat pe site-ul său, senatorul Chris Murphy a afirmat că președintele SUA și-a „intensificat” amenințarea „de a începe să comită crime de război în masă”, odată cu emiterea unui ultimatum către Iran pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit Al Jazeera.
Murphy, membru senior al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a afirmat că planul lui Trump de a lovi instalațiile energetice și podurile din Iran „va ucide zeci de mii de iranieni nevinovați care lucrează în fabrici și circulă pe drumuri”.
„Asta este o crimă de război”, a spus el.
„Oamenii din jurul său – cei care îi permit să facă asta – ar trebui să-l oprească să comită aceste crime de război. Și noi ar trebui să ne exprimăm cu voce tare pentru a ne asigura că o fac”.
Incapacitatea UE de a lua decizii unificate – cum ar fi deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, impunerea de sancțiuni asupra coloniștilor violenți din Cisiordania și implementarea de măsuri împotriva Rusiei – expune o paralizie sistemică, au declarat pentru POLITICO nouă diplomați, oficiali, parlamentari și experți ai UE.
Miza depășește procesul intern: pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, al războiului Rusiei în Ucraina și al tensiunilor din relațiile transatlantice, diplomații afirmă că UE riscă să se marginalizeze într-un moment în care deciziile geopolitice se iau mai repede decât poate face față sistemul său.
Frustrarea față de impasul creat se manifestă în mod deschis, un grup tot mai mare de țări, condus de Germania și Suedia, făcând presiuni pentru a limita sever – sau a elimina complet – drepturile de veto naționale care permit unei singure capitale să blocheze acțiunile.
„Ar trebui să abolim principiul unanimității în UE în politica externă și de securitate înainte de sfârșitul actualei perioade legislative, pentru a fi mai capabili să acționăm la nivel internațional și pentru a deveni cu adevărat maturi”, a declarat sâmbătă ministrul german de externe, Johann Wadephul, potrivit grupului german Funke.
Probleme serioase „în modul în care luăm decizii”Luna trecută, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că discuțiile privind utilizarea votului cu majoritate calificată pentru luarea deciziilor de politică externă vor „reapărea” în rândul liderilor.
Această presiune survine în contextul în care Ungaria — la mai puțin de o săptămână de alegerile din 12 aprilie — a blocat în repetate rânduri decizii majore, inclusiv împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Kievului, sporind îngrijorările din alte capitale că rezultatele politicii externe a UE pot fi ținute ostatice de politica internă. Chiar dacă premierul Viktor Orbán ar pierde puterea, diplomații avertizează că problema de fond ar rămâne, unanimitatea permițând oricărui guvern să preia același rol de blocare.
„Există probleme serioase în modul în care luăm decizii”, a declarat pentru POLITICO deputatul socialist spaniol Nacho Sánchez Amor, membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European. „În fiecare lună apare o nouă problemă care evidențiază această tendință. Trebuie să reacționăm”.
Un alt grup – care include Franța, Belgia și țările membre mai mici, care se tem să nu fie călcate în picioare – se opune cu fermitate pentru a apăra dreptul de veto, argumentând că acesta este esențial pentru interesul lor național.
„Un dezastru total”„Lansarea unei dezbateri acum cu privire la regulile de unanimitate europene ar fi, cred, cea mai scurtă cale de a o pune într-o situație cu adevărat dificilă”, a declarat premierul belgian Bart De Wever reporterilor la Bruxelles luna trecută.
Un punct de vedere se bucură de un consens aproape universal în capitalele europene: sistemul nu funcționează.
„Uitați-vă la sancțiunile împotriva coloniștilor din Cisiordania – este un dezastru total”, a spus un înalt oficial al UE cu cunoștințe în materie, referindu-se la planurile larg susținute de a impune sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni extremiști, dar blocate de Ungaria. „Avem 26 de țări din 27 care susțin inițiativa, chiar și Germania este în favoarea ei, dar nu putem face nimic din cauza uneia singure”.
Luptele pentru teritoriu sunt un simptom, nu o cauzăTensiunile instituționale recente au accentuat sentimentul de derivă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, s-au ciocnit cu privire la cine ar trebui să preia conducerea în politica externă, în timp ce ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a avertizat-o pe șefa Comisiei să respecte limitele rolului său în timpul unei reuniuni a ambasadorilor UE luna trecută.
Însă diplomații și oficialii spun că astfel de lupte pentru teritoriu sunt un simptom, nu o cauză.
„Toată lumea înțelege că Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) nu funcționează așa cum ar trebui”, a declarat un al doilea diplomat al UE dintr-o țară care dorește să păstreze dreptul de veto. „În prezent are loc o dezbatere, deoarece toată lumea este de acord că sistemul nu este optim… dar politica externă rămâne o competență națională și nu ar trebui să trecem la votul cu majoritate calificată”.
În culise, discuțiile sunt deja în curs. „Schimburi informale, la nivel înalt” au loc între marile țări membre, care explorează posibile soluții, inclusiv acordarea unei importanțe mai mari politicii externe în cadrul reuniunilor Coreper la nivel de ambasadori și reformarea SEAE pentru a îmbunătăți procesul decizional, a spus diplomatul.
Dar „încă nu avem răspunsurile”, a recunoscut diplomatul.
Pentru mulți, adevărata problemă este unanimitateaUn al treilea diplomat de rang înalt al UE a menționat un episod revelator din 2022, când ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a participat la reuniunile Consiliului Energiei al UE, unde deciziile pot fi luate cu majoritate calificată.
„Se purta ca Szijjártó… atacând în toate direcțiile”, a spus diplomatul. Dar, spre deosebire de politica externă, Budapesta putea fi pusă în minoritate. „Era șocat. Credea că se află încă în cadrul FAC”, Consiliul Afacerilor Externe, a adăugat diplomatul. „În septembrie [când s-au reluat reuniunile Consiliului Energiei], a devenit brusc «domnul ministru simpatic și amabil»”.
În timp ce Emmanuel Macron și Friedrich Merz sunt încă în dezacord pe această temă, grupurile de reflecție și partidele politice se mobilizează pentru a orienta dezbaterea.
Partidul Popular European (de centru-dreapta) a prezentat propuneri de remodelare a arhitecturii politicii externe a UE, solicitând în manifestul său pentru 2024 înlocuirea șefului politicii externe a UE cu un „ministru de externe al UE, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene” și înființarea unui Consiliu de Securitate care să includă și parteneri precum Marea Britanie, Norvegia și Islanda.
Integrarea SEAE în ComisieStefan Lehne, cercetător principal la Carnegie Endowment, a pledat pentru schimbări structurale similare, inclusiv reintegrarea SEAE în Comisie și crearea unui Consiliu de Securitate European pentru a răspunde mai rapid la amenințările emergente, inclusiv dronele și rachetele din Iran.
„Faptul că structurile noastre de politică externă sunt disfuncționale este înțeles de mulți oameni”, a declarat Lehne pentru POLITICO. „Provocările de politică externă și de securitate sunt total diferite de ceea ce erau înainte. Și să nu existe nicio inovație în acest domeniu este cel puțin ciudat.”
Ideea integrării SEAE în Comisie are o oarecare susținere, „mai ales în cabinetul președintelui Comisiei”, a adăugat el.
Nu toată lumea este convinsă„Cred că Comisiei i-ar plăcea foarte mult asta”, a spus un al patrulea diplomat al UE referitor la integrarea SEAE în executivul UE, în timp ce un înalt funcționar al SEAE a respins ideea mai direct: „Ei bine, oamenii scriu articole – este dreptul lor.”
Pentru Sánchez Amor, problema ține mai puțin de structuri și mai mult de voința politică.
„Ar trebui să profităm de faptul că există atât de multe probleme în procesul decizional pentru a ne gândi serios la asta: Să adunăm Consiliul, Parlamentul, Comisia și Înaltul Reprezentant pentru a discuta despre acest lucru”, a spus el, avertizând totodată împotriva modificării tratatului.
Alții susțin că diagnosticul este mai simplu.
„Problema de bază nu s-a schimbat, problema de bază a politicii externe este unanimitatea”, a spus al treilea diplomat de rang înalt al UE. „Poți crea 1.000 de instituții. Atâta timp cât ai unanimitate, nu va funcționa niciodată corespunzător”.
Noua rundă de atacuri împotriva Iranului va fi devastatoare. Acestea vor începe marți la ora 20:00, ora Washingtonului (n.r. – miercuri, 3:00, ora României), potrivit BBC. În patru ore, fiecare pod și centrală electrică din țară vor fi „decimate”. „Foarte puține lucruri sunt interzise”, a declarat Trump luni.
Pentru a evita acest destin, potrivit președintelui, Iranul trebuie să încheie un acord „acceptabil pentru mine”. O componentă a acordului ar trebui să includă „circulația liberă a petrolului” prin Strâmtoarea Ormuz.
Trump ar putea prelungi termenul limităPe măsură ce ultimele ore se scurg, nu există prea multe indicii că Iranul ar fi gata să accepte ultimatumul lui Trump. Aceștia au respins un armistițiu temporar și au emis propria listă de cereri, pe care un oficial american a descris-o ca fiind „maximalistă”.
Acest lucru îl plasează pe președintele american într-o poziție delicată. Dacă nu se ajunge la un acord, Trump ar putea prelungi termenul limită – pentru a patra oară în ultimele trei săptămâni.
Însă a da înapoi după amenințări atât de detaliate, presărate cu injurii și avertismente sumbre, i-ar putea submina credibilitatea pe măsură ce războiul continuă.
Este posibil ca Iranul, și restul lumii, să concluzioneze că, în ciuda puterii militare și a abilităților tactice ale Americii – demonstrate cu ușurință în operațiunea complexă de weekend pentru salvarea a doi piloți doborâți adânc în Iran – aceasta nu negociază dintr-o poziție clară de forță.
„Sunt înfrânți din punct de vedere militar”„Am câștigat”, a insistat Trump în timpul conferinței de presă de luni după-amiază. „Sunt înfrânți din punct de vedere militar. Singurul lucru pe care îl au este mentalitatea: «Oh, o să aruncăm câteva mine în apă»”.
Această „mentalitate” – capacitatea de a descuraja petrolierele să tranziteze Strâmtoarea Ormuz cu ajutorul dronelor, rachetelor și minelor – ar putea fi un atu iranian mai puternic decât a fost dispusă SUA să recunoască.
În timpul conferinței de presă de luni, Trump s-a minunat de precizia militară americană demonstrată în raidul aerian „Midnight Hammer” de anul trecut asupra siturilor nucleare iraniene, capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro în ianuarie și misiunea de salvare de la sfârșitul acestei săptămâni.
El și echipa sa de securitate națională au sărbătorit această ultimă acțiune – care a inclus coordonarea a sute de aeronave și personal militar de elită, precum și utilizarea de manevre de diversiune și de tehnologie de ultimă generație.
Dar efortul, deși remarcabil, a avut scopul de a evita ceea ce secretarul apărării Pete Hegseth a recunoscut că era o „potențială tragedie”.
Chiar dacă acea tragedie a fost evitată, salvarea triumfală a subliniat riscul cu care se confruntă încă forțele americane în Iran. Iar președintele s-ar putea să învețe că puterea militară americană are limitele sale.
„Putem să-i bombardăm până la epuizare”, a spus el. „Putem să-i dăm peste cap. Dar pentru a închide strâmtoarea, este suficient un singur terorist”.
„Le va lua 20 de ani să-și reconstruiască țara”Cealaltă opțiune este ca Trump să-și pună în aplicare amenințările. De mai multe ori luni, el a spus că aceasta era o cale pe care nu dorea să o urmeze.
Deși Trump a afirmat că poporul iranian era dispus să suporte campania militară americană în curs – și, de fapt, a salutat bombele care cădeau asupra orașelor lor –, el a recunoscut, de asemenea, că orice ar distruge SUA acum ar trebui în cele din urmă reconstruit și că SUA ar putea contribui în final la acest efort de reconstrucție.
„Vreau să le distrug infrastructura? Nu”, a spus el. „În acest moment, dacă plecăm astăzi, le va lua 20 de ani să-și reconstruiască țara”.
El a adăugat că, dacă și-ar pune în aplicare amenințările cu bombardamentele, efortul de reconstrucție ar dura un secol.
Nu este chiar „epoca de piatră” la care a avertizat că Iranul va fi redus, dar o criză umanitară care ar urma – inclusiv impactul regional al represaliilor „zdrobitoare” pe care Iranul le-a promis – ar putea fi devastatoare.
„Ne afundăm tot mai adânc”: iranienii se pregătesc pentru lovituri asupra infrastructurii pe măsură ce se apropie termenul limită al lui Trump
Chiar și în acest moment târziu, însă, Trump continuă să nutrească speranța unei soluții.
„Avem un partener activ și dispus să colaboreze de cealaltă parte”, a spus el. „Ei ar dori să poată ajunge la un acord. Nu pot spune mai mult de atât”.
Având în vedere miza atât de mare, opacitatea președintelui este remarcabilă. El are un plan – „fiecare detaliu a fost gândit de noi toți”, a spus el luni – dar nu îl va divulga.
Ar putea fi un indiciu că, în culise, negocierile sunt mai avansate decât s-a recunoscut public. Sau ar putea fi o combinație de bluf și gândire optimistă.
„Au timp până mâine”, a spus Trump. „Vom vedea ce se va întâmpla. Cred că negociază cu bună-credință. Presupun că vom afla”.
Contractele futures pe țițeiul Brent au crescut cu 57 de cenți, sau 0,5%, la 110,34 dolari pe baril la ora 12:02 GMT, în timp ce contractele futures pe țițeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 1,26 dolari, sau 1,1%, la 113,67 dolari, potrivit Reuters.
Trump a amenințat că va dezlănțui „iadul” asupra Teheranului dacă acesta nu respectă termenul limită stabilit de el, marți la ora 20:00 EDT, pentru redeschiderea strâmtorii.
„Ar putea fi eliminați”, a avertizat Trump, promițând măsuri suplimentare dacă nu se ajunge la un acord.
Răspunzând la o propunere a SUA prin intermediul mediatorului Pakistan, Teheranul a respins un armistițiu și a transmis că este necesară o încetare definitivă a războiului, respingând presiunile de a redeschide strâmtoarea.
Închiderea strâmtorii OrmuzForțele iraniene au închis efectiv Strâmtoarea Ormuz după ce atacurile SUA și ale Israelului au început pe 28 februarie, întrerupând o cale navigabilă care transportă de obicei aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol.
„Așteptarea cu ochii pe ceas joacă acum un rol aproape la fel de important pe piețele petroliere ca și fundamentele în sine, în perioada premergătoare termenului limită al ultimatumului lui Trump”, a declarat Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade.
„Posibilitatea unui acord de încetare a focului oferă o anumită contrapondere și ar putea declanșa o mișcare de ușurare în jos dacă capătă avânt, dar îngrijorările persistente legate de aprovizionare din cauza punctului de strangulare de la Ormuz și a instalațiilor energetice avariate mențin prețurile la un nivel minim.”
Luni, Gărzile Revoluționare Iraniene au oprit două tancuri de gaz natural lichefiat din Qatar și le-au ordonat să rămână pe poziție fără a oferi explicații, au declarat surse pentru Reuters. Cu toate acestea, datele privind transportul maritim au arătat o mișcare limitată a navelor prin strâmtoare începând de joia trecută.
Rezoluția Consiliului de Securitate al ONUSe așteaptă ca Consiliul de Securitate al ONU să voteze marți o rezoluție pentru protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Ormuz, dar într-o formă semnificativ diluată, după ce China, care deține dreptul de veto, s-a opus autorizării folosirii forței, au declarat diplomați.
Atacurile din regiune au continuat, marți fiind auzite explozii în capitala siriană, Damasc, și în zona rurală din jur, cauzate de interceptarea de către Israel a rachetelor iraniene, a raportat televiziunea de stat siriană.
Arabia Saudită a transmis marți că a interceptat și distrus șapte rachete balistice lansate către regiunea sa estică, resturile căzând în apropierea instalațiilor energetice, potrivit ministerului apărării.
Conflictul a exercitat presiuni asupra piețelor mondiale de țiței, primele spot pentru țițeiul WTI din SUA atingând niveluri record, în timp ce rafinăriile din Asia și Europa se străduiesc să-și asigure aprovizionarea de înlocuire pe fondul întreruperii fluxurilor din Orientul Mijlociu.
Compania petrolieră de stat a Arabiei Saudite, Aramco, a majorat prețul oficial de vânzare al țițeiului său Arab Light către Asia pentru livrările din luna mai, stabilind o primă record de 19,50 dolari pe baril peste media Oman/Dubai.
Pe lângă preocupările legate de aprovizionare, Rusia a menționat, luni, că drone ucrainene au atacat terminalul Consorțiului Conductelor Caspice de la Marea Neagră, care gestionează 1,5% din aprovizionarea globală cu petrol.
Rusia a raportat daune la infrastructura de încărcare și la rezervoarele de stocare.
OPEC+ a convenit duminică să majoreze cotele de producție de petrol cu 206.000 bpd în luna mai, deși această creștere va fi în mare parte teoretică, deoarece membrii cheie nu pot crește producția din cauza restricțiilor la export impuse de închiderea strâmtorilor.
Însă noile cercetări pun sub semnul întrebării această idee, indicând existența unui sistem mai complex care implică și alte tipuri de celule cerebrale, arată Science Daily.
Un studiu arată că astrocitele, care au fost considerate mult timp celule de susținere, pot juca un rol mult mai activ în reglarea apetitului decât se credea anterior.
Cercetătorii au descoperit o cale de semnalizare necunoscută până acum în hipotalamus, regiunea creierului care controlează foamea și senzația de sațietate. Descoperirile ar putea ajuta în cele din urmă oamenii de știință să dezvolte noi tratamente pentru afecțiuni precum obezitatea și tulburările alimentare.
Cum detectează creierul glucoza după masăProcesul începe cu celule cerebrale specializate cunoscute sub numele de tanycite. Aceste celule căptușesc o cavitate plină cu lichid situată adânc în creier și monitorizează glucoza (zahărul care alimentează organismul) pe măsură ce aceasta se deplasează prin lichidul cefalorahidian.
După masă, nivelul de glucoză crește. Tanicitele răspund prin procesarea acestui zahăr și eliberarea de lactat, un produs secundar al metabolismului, în țesutul cerebral din apropiere. Acest lactat interacționează apoi cu astrocitele vecine, declanșând următoarea etapă a comunicării.
Astrocitele acționează ca mesageri cheie în controlul apetituluiAstrocitele se numără printre cele mai comune tipuri de celule din creier și au fost considerate în mod tradițional celule de susținere care asistă neuronii. Cu toate acestea, acest studiu arată că ele pot prelua un rol de semnalizare mai direct.
Cercetătorii au descoperit că astrocitele poartă un receptor numit HCAR1 care detectează lactatul. Când lactatul se leagă de acest receptor, astrocitele se activează și eliberează glutamat, un mesager chimic. Acest semnal este apoi transmis neuronilor care suprimă apetitul, ducând la senzația de sațietate.
O reacție în lanț care se răspândește în creierÎntr-un experiment, oamenii de știință au introdus glucoză într-un singur tanycit, observând în același timp astrocitele din apropiere. Chiar și această schimbare localizată a declanșat activitatea în mai multe astrocite din jur, arătând cum semnalele se pot răspândi prin rețeaua creierului.
Deși cercetarea a fost efectuată pe modele animale, atât tanicitele, cât și astrocitele există la toate mamiferele, inclusiv la oameni. Acest lucru sugerează că același mecanism ar putea fi la lucru și la oameni.
Următorul pas pentru echipa de cercetare este să testeze dacă modificarea receptorului HCAR1 din astrocite poate influența comportamentul alimentar. Această activitate este esențială înainte de a putea fi dezvoltate orice potențiale terapii.
În prezent, niciun medicament nu vizează direct această cale.
„Există o formațiune reliefală într-un loc frumos de pe Lună, la granița dintre fața vizibilă și fața ascunsă”, a anunțat canadianul Jeremy Hansen în timpul transmisiunii, la scurt timp după ce nava lor a depășit recordul de distanță față de Pământ, potrivit Le Figaro.
„În anumite momente ale tranzitului lunar, îl veți putea vedea de pe Pământ. Este un punct luminos pe Lună, am dori să-l numim Carroll”, a anunțat el.
Reid Wiseman, astronautul american al NASA care comandă misiunea Artemis 2, a izbucnit în lacrimi. La fel și colegii săi, iar toți s-au îmbrățișat. Astronauții au botezat un alt crater „Integrity”, care este numele dat de echipaj navei sale, înainte de câteva ore de observații de aproape ale Lunii.
„Alegem acest moment pentru a lansa o provocare acestei generații și celei viitoare, pentru ca acest record să fie de scurtă durată”, a declarat Jeremy Hansen.
Carroll Taylor Wiseman a decedat în urma unui cancer în 2020, iar Reid Wiseman, fost pilot de vânătoare, își crește singur cele două fiice. Potrivit unui purtător de cuvânt al NASA din Houston, cererea Artemis va fi depusă la Uniunea Astronomică Internațională pentru a oficializa denumirile celor două cratere.
Aceasta vine în urma reacțiilor negative la apariția programată a lui West în iulie, care a determinat retragerea sponsorilor de la evenimentul din Londra și critici din partea politicienilor, potrivit BBC.
Vedeta a lansat anul trecut o melodie intitulată „Heil Hitler” și a vândut tricouri cu svastica. Ulterior, el și-a cerut scuze și a dat vina pe tulburarea sa bipolară.
Melvin Benn, director general al Festival Republic, a declarat: „Iertarea și acordarea unei a doua șanse oamenilor devin o virtute pierdută într-o lume din ce în ce mai divizată”.
Însă grupurile evreiești au criticat sprijinul acordat de Benn vedetei.
Phil Rosenberg, președintele Consiliului Deputaților Evreilor Britanici, a afirmat că declarația șefului Wireless „nu va liniști pe mulți din comunitatea evreiască sau din alte comunități”.
Guvernul analizează dacă lui West ar trebui să i se permită intrarea în Marea Britanie.
Benn, care conduce Festival Republic, compania-mamă a Wireless Festival, a declarat că este un „antifascist profund angajat” și că a locuit într-un kibbutz, o comunitate din Israel, timp de multe luni în anii 1970.
Într-o declarație, el a spus: „Ceea ce a spus Ye în trecut despre evrei și Hitler este la fel de respingător pentru mine pe cât este pentru comunitatea evreiască, pentru prim-ministru și pentru alții care au comentat și – luându-l la cuvânt – pentru Ye însuși acum”.
„Aș ruga oamenii să-i ofere iertare și speranță”Benn a mai spus că, în ultimii 15 ani, a avut în viața sa o persoană care suferă de o boală mintală și că a „asistat la multe episoade de comportament josnic” pe care a trebuit să le ierte.
„Dacă nu eram înainte, am devenit o persoană a iertării și a speranței în toate aspectele vieții mele, inclusiv în muncă”, a spus el.
Wireless Festival nu îi oferă lui West o platformă pentru a „promova opinii de orice natură”, a spus Benn, ci doar pentru a interpreta melodii care sunt difuzate în prezent la radio și pe platformele de streaming și „ascultate și apreciate de milioane de oameni”.
„Aș ruga oamenii să reflecteze asupra reacțiilor lor spontane de dezgust față de posibilitatea ca el să cânte (așa cum a fost și reacția mea) și să-i ofere iertare și speranță, așa cum am decis eu să fac”, a spus Benn.
Controversele din ultimii anEl a adăugat că West are „dreptul legal de a intra în țară și de a cânta în această țară”.
West, cunoscut acum sub numele de Ye, a stârnit indignare în ultimii ani din cauza comentariilor antisemite și pro-naziste.
El a spus că regretă și că este „profund mortificat” de acțiunile sale și că tulburarea sa bipolară înseamnă că „ești maniacal, nu crezi că ești bolnav”.
Rosenberg, președintele organismului reprezentativ Consiliul Deputaților Evreilor Britanici, a declarat pentru BBC: „Cele două fapte cheie rămân că Kanye West s-a proclamat nazist și că Wireless va beneficia financiar de pe urma spectacolului său”.
Între timp, Consiliul de Conducere Evreiesc a declarat că este „profund dezamăgit” de declarația lui Benn, „care demonstrează o clară neînțelegere a problemei în cauză”.
După anunțul că West va fi cap de afiș la Wireless Festival, mărci precum Pepsi, Rockstar Energy și Diageo s-au retras din calitatea de sponsori ai evenimentului.
Festivalul, care se desfășoară în Finsbury Park și atrage până la 150.000 de persoane în fiecare an, este programat să aibă loc în perioada 10-12 iulie.
Deși la prima vedere poate părea sinonim cu „dezordinea”, adevărul este că unii psihologi indică faptul că acest lucru ar putea fi un semn al uneia dintre cele mai râvnite caracteristici în mediile profesionale: creativitatea.
Acest lucru este confirmat de un studiu realizat de cercetătoarea Kathleen Vohs, de la Universitatea din Minnesota, potrivit El Economista.
Conform acestuia, dezordinea are capacitatea de a stimula anumite zone ale creierului nostru, în timp ce spațiile mai ordonate duc la decizii mai prudente și premeditate.
„A te afla într-o cameră dezordonată a generat ceva de care companiile, industriile și societățile au nevoie în cantități mai mari: creativitatea. Un mediu dezordonat, cu un pat nefăcut, de exemplu, pare să încurajeze ruperea cu tradiția și respectarea strictă a rutinelor domestice, ceea ce poate genera idei inovatoare”, explică autoarea studiului.
Două moduri diferite de a lucraPersoanele care simt nevoia urgentă de a-și face patul în fiecare dimineață sunt excesiv de perfecționiste, iar orice mică dezordine le generează deja o mare anxietate și sentimentul că nu au totul sub control. Cu toate acestea, experții subliniază că niciun obicei nu este mai corect decât celălalt, ci că sunt moduri diferite de a „funcționa” la nivel psihologic.
Pe de altă parte, când vorbim despre sănătatea generală, a nu face patul imediat după ce te trezești dimineața ar putea fi opțiunea cea mai recomandată de medici.
Paturile făcute păstrează mai mult căldura, creând un mediu ideal pentru milioanele de acarieni care locuiesc acolo.
Idealul este să lăsați cearșafurile expuse la aer, permițând umidității corporale din noaptea precedentă să se usuce și să se aerisească suficient.
Prin urmare, poate că această practică, care a fost de obicei privită cu dezaprobare, are mult mai multe beneficii decât contraindicații.
