Rezultatele preliminare și parțiale ale alegerilor indică faptul că Costa Rica este aproape de a alege continuitatea în detrimentul schimbării în cursa prezidențială, potrivit AP.
Cu majoritatea voturilor deja numărate, candidatul susținut de actualul președinte a obținut un avans clar, evitând un tur secund probabil.
Potrivit Tribunalului Suprem Electoral, rezultatele din 88,4% dintre secțiile de votare o arată pe Laura Fernández în frunte, cu 48,5% din voturi.
Ea reprezintă Partidul Poporului Suveran și este succesoarea preferată a președintelui Rodrigo Chaves.
Fernández se apropie de pragul victoriei din primul turCel mai apropiat contracandidat al lui Fernández, economistul Álvaro Ramos din Partidul de Eliberare Națională, a obținut 33,3% din voturi.
Ramos și-a recunoscut înfrângerea duminică seara, angajându-se să conducă o opoziție fermă, dar constructivă, în următoarea etapă politică.
Legea electorală din Costa Rica impune obținerea a cel puțin 40% din voturi pentru o victorie din primul tur.
În condițiile în care Fernández a depășit deja acest prag în rezultatele preliminare, un tur doi pare, în prezent, puțin probabil.
Continuitate, criminalitate și stil politicFernández a candidat promițând continuarea agendei reformiste și tensionate a lui Chaves, cu accent pe schimbarea instituțională și managementul economic.
Creșterea criminalității a devenit o preocupare majoră pentru alegători, opiniile fiind împărțite privind impactul actualei administrații.
Fost ministru al planificării naționale și ulterior ministru al președinției, Fernández a intrat în cursă ca favorită clară.
Alinierea sa strânsă cu Chaves a mobilizat susținătorii care își doresc continuitate politică.
Cursă fragmentată și mizele parlamentareDouăzeci de candidați au concurat pentru funcția de președinte, însă niciunul, în afară de Fernández și Ramos, nu a depășit pragul de 5%.
Alegătorii au votat și pentru un Parlament de 57 de locuri, unde partidul lui Chaves este așteptat să obțină câștiguri, fără a atinge însă o majoritate.
Aproximativ 3,7 milioane de cetățeni din Costa Rica au fost eligibili pentru vot, participarea reflectând tradiția democratică solidă a țării.
Bogdan Ivan a explicat că schema de sprijin pentru gaze naturale este gândită special pentru perioada sezonului rece din cursul anului viitor.
„Din punct de vedere al consumatorilor vulnerabili pe segmentul de energie și gaze naturale, propunerea venită din partea Partidului Social Democrat este una foarte clară, și anume, pentru bugetul anului 2026, pentru acei consumatori care au venit sub 2500 de lei, în cazul gazelor naturale, să beneficieze de o bonificație de 100 de lei lunar în sezonul rece, care începe la 1 octombrie și se termină la 31 martie”, a declarat ministrul Energiei.
În ceea ce privește energia electrică, ajutorul financiar va fi aplicat pe parcursul întregului an, pentru a compensa eliminarea plafoanelor de preț.
„În cazul energiei electrice, trebuie să continue schema de sprijin pentru consumatorii care de asemenea au până în 2500 de lei venituri nete, de 50 de lei minus la factură, în perioada cuprinsă între 31 martie 2026 și 31 martie 2027”, a precizat Ivan.
3,7 milioane de beneficiariMinistrul a oferit și cifre legate de impactul social al acestor măsuri, subliniind numărul mare de puncte de consum vizate.
„În total vorbim despre aproximativ 2,1 milioane locuri de consum pentru energie electrică, asta înseamnă circa 3,7 milioane de oameni beneficiari, iar în cazul gazelor naturale vorbim de 1 milion de oameni, 1 milion de puncte de consum, adică 1,7 milioane de beneficiari”, a adăugat Ivan.
Ministrul a susținut că aceste bonificații sunt necesare pentru a proteja populația afectată de schimbările legislative din piața de energie de anul trecut.
„Este o măsură propusă de Partidul Social Democrat, care vine să-i sprijine pe românii care au cele mai mici venituri, care au fost afectați în cursul anului trecut de eliminarea plafonului la energie electrică. Venim cu această schemă de sprijin pentru oamenii care au venituri mici și medii atunci când vorbim despre plata facturilor la energie electrică și la gaze naturale”, a conchis Ivan.
Partidul Social Democrat a decis, duminică, în ședința Consiliul Politic Național, să susțină adoptarea, în regim de urgență, a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate, cu măsuri pentru protejarea pensionarilor și a altor categorii vulnerabile.
Președintele EMNT, László Tőkés, a vorbit despre criza profundă în care se află atât organizația pe care o conduce, cât și Consiliul Național Secuiesc (SZNT), ambele susținătoare ale diferitelor forme de autonomie. Potrivit Hungary Today, Tőkés a încercat să transmită optimism, dar nu și-a ascuns dezamăgirea față de lipsa de rezultate și de incapacitatea acestor structuri de a atrage segmente noi din societate.
Publicația subliniază că evenimentul a fost dominat de participanți în vârstă, un semn clar al eșecului de a mobiliza tinerii și femeile, considerați esențiali pentru construirea unei mase critice capabile să pună presiune reală pe decidenții politici.
Un exemplu de viziune diferită asupra democrației a fost adus în discuție prin referirea la Andreas Gross, fost membru al Consiliului Național al Elveției, cunoscut pentru promovarea democrației directe.
„Democrația este amenințată de alienarea cetățenilor față de ea. Oamenii vor să participe, să se implice, vor mai mult decât să fie doar reprezentați”, a declarat Andreas Gross, într-un interviu citat de Hungary Today.
Articolul atrage atenția și asupra nemulțumirilor tot mai vizibile din zonele secuiești, interpretate ca un semn al pierderii încrederii în Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), formațiunea politică ce reprezintă comunitatea maghiară în Parlamentul de la București.
Blocaj politic și lipsă de alternativăDeși există partide maghiare de opoziție care critică UDMR pentru eșecul obținerii autonomiei, Hungary Today arată că acestea nu au reușit să ofere soluții viabile. Propunerile legislative depuse până acum nu au avut impact real, în lipsa unei mișcări civice unite și constante.
Publicația subliniază că obediența politică a UDMR față de București riscă să ducă la o ruptură cu electoratul maghiar și, implicit, la pierderea influenței parlamentare.
Mai mult, un punct de vedere controversat a fost exprimat de politologul Miklós Bakk, membru al unei organizații numite TEUS, care a descris eforturile pentru autonomie drept un proces cu rezultate indirecte.
„Deși demersurile nu au avut succes direct, ele au dus la adoptarea steagului secuiesc ca simbol comunitar și la legitimarea termenului «Ținutul Secuiesc» prin folosirea sa constantă, inclusiv în spațiul public românesc”, a afirmat Miklós Bakk în cadrul evenimentului.
Acesta a menționat și faptul că problema autonomiei a ajuns pe agenda inițiativelor cetățenești europene, chiar dacă șansele de aprobare sunt reduse. Tot Bakk a atras atenția asupra riscului pierderii județelor secuiești în contextul viitoarei reforme administrative din România.
„Dispariția lor ar fi extrem de dureroasă și ar avea consecințe negative din perspectivă istorică” a spus acesta.
Continuarea luptei pentru autonomieAlți participanți la dezbatere au pledat pentru continuarea luptei. Liderul Alianței Maghiare din Transilvania (EMSZ), Zoltán Zakariás, a susținut că lipsa succeselor din ultimii 35 de ani nu trebuie să ducă la abandonarea ideii de autonomie. Președintele SZNT, Balázs Izsák, a propus analizarea respingerilor oficiale primite până acum și informarea publicului român în legătură cu acestea.
Totodată, Zsolt Szilágyi, vicepreședinte al Alianței Libere Europene, a sugerat testarea sprijinului popular printr-un referendum.
Publicația consideră că, paradoxal, viitoarea criză economică și reducerea fondurilor europene ar putea redeschide discuțiile despre autonomie. După aderarea României la Uniunea Europeană, interesul pentru astfel de modele regionale a scăzut, pe fondul promisiunilor de dezvoltare și modernizare.
Analiza publicației oferă o recunoaștere indirectă a eșecului strategiei autonomiste din ultimii 30 și ceva de ani. Chiar actorii maghiari vorbesc despre stagnare, impas, lipsă de mobilizare și despre faptul că proiectul nu mai reușește să scoată oamenii în stradă sau să creeze presiune reală. Întrucâtva, asta confirmă că autonomia este mai mult o veleitate a unor vârstnici maghiari, nu este o cerere susținută masiv și coerent, ci mai degrabă un subiect menținut de o elită politică îmbătrânită.
Poliția din Oslo a declarat că Høiby a fost reținut aseară în urma unor noi acuzații. Acestea includ vătămări corporale, amenințări cu cuțitul și încălcarea unei interdicții judecătorești de a avea contacte cu alte persoane. Aceste acuzații se adaugă la cazul deja existent, care este în curs de judecare.
Høiby a fost arestat pentru prima dată pe 4 august 2024, după un incident violent și vătămarea corporală a fostei sale iubite, în vârstă de 20 de ani, cunoscută sub numele de „Frogner”.
Când a fost arestat pentru a treia oară pe 18 noiembrie, iar acuzațiile au fost extinse pentru a include și agresiune, a avut loc o audiere de reținere în acest caz la Tribunalul Districtual din Oslo. Poliția a solicitat apoi reținerea sa în arest preventiv pentru două săptămâni, dar a stat în arest doar 1 săptămână.
Pe 19 ianuarie a acestui an, tânărul în vârstă de 29 de ani a fost acuzat de noi infracțiuni – posesie de droguri cu caracter agravant, două încălcări ale unui ordin de restricție și trei încălcări ale Codului Rutier. El a recunoscut acest lucru.
În total, acuzațiile la adresa fiului prințesei moștenitoare Mette-Marit includ 38 de capete de acuzare, susține presa norvegiană. Printre cele mai grave se numără patru presupuse violuri, precum și violență fizică și psihologică asupra mai multor foști parteneri. Potrivit anchetei, unele dintre infracțiuni au fost comise când victimele dormeau sau erau în stare de ebrietate puternică.
Poliția susține că are fotografii și imagini video. Høiby a recunoscut anterior că a acționat sub influența cocainei și a alcoolului și că are de mult timp probleme cu drogurile. În cazul unei condamnări, acesta riscă o sentință de până la 16 ani de închisoare.
Marius Borg Høiby este fiul lui Mette-Marit, prințesa moștenitoare a Norvegiei, și fiul vitreg al lui Haakon, prințul moștenitor al Norvegiei.
Manole a spus că în primul rând, este vorba despre sprijinul pentru pensionari.
„Este vorba aici despre trei categorii: pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei, care vor primi un cuantum de 1.000 de lei în două tranșe, înainte de Paște și înainte de Crăciun, pensionarii cu pensia sub 2.000 de lei, adică între 1.500 și 2.000 de lei, care vor primi tot în două tranșe o sumă totală de 800 de lei și pensionarii care au pensia maximă de 3.000 de lei, care vor primi un sprijin de 600 de lei”, spune ministrul Muncii.
A doua categorie dintre propunerile PSD se referă la copii.
„În oglindă cu înghețarea alocațiilor, propunem sprijin pentru aceia dintre copiii din România care sunt în cele mai dificile situații. Și vă dau două exemple: copiii cu dizabilități, care au astăzi venituri, beneficii sociale, foarte scăzute, între 80 și 450 – 460 de lei, și copiii din familii monoparentale. Avem genul acesta de copii care primesc venit minim de incluziune și unde ne dorim o creștere, și tot aici intră și sprijinul pentru copiii care merg la grădiniță și care vin din familii foarte sărace, tot așa, familiile beneficiare de venit minim de incluziune”, a mai spus ministrul.
Potrivit ministrului Muncii, este vorba de un impact bugetar de 320 de milioane de lei, iar în cazul sprijinului pentru pensionari este vorba de un impact bugetar în jur de 2,3 miliarde de lei.
O altă categorie de măsuri propusă de PSD este de renunțare la CASS pentru mame, pentru veterani de război și pentru beneficiarii de venit minim de incluziune.
„Aici este vorba de peste 500.000 de familii. Sunt 147.000 doar beneficiarii de mamele care plătesc astăzi CASS. Este un pachet care ține cont, pe de o parte, de restricțiile bugetare, dar pe de altă parte nu putem să lăsăm fără sprijin pe cei care, în contextul creșterii prețurilor, au nevoie de sprijinul nostru”, a mai spus Manole.
