Сборщик RSS-лент

Un nou muzeu va fi deschis în București, dar de data aceasta, nu va avea o expoziție permanentă și nici măcar un sediu fix.

„MuzA călătoare” va avea prima oprire peste trei săptămâni la București, apoi echipele vor merge la Băile Gorova si Brăila, iar la finalul acestui voiaj se va întoarce în Capitală.

„Ceea ce părea o constrângere – absența unui sediu – e transformată într-o metodă inovatoare. În loc să aștepte publicul într-un spațiu fix, muzeul însuși merge către oameni, descoperă și activează spații aflate în transformare, cercetează, adună povești și invită vizitatorii la o formă de cunoaștere prin experiență directă și călătorie. Din toate aceste întâlniri și interacțiuni se naște și crește, treptat, MuzA”, a declarat Ilinca Păun Constantinescu, coordonatoarea programului MuzA.

Potrivit oficialilor OAR, MuzA este un muzeu călător, care explorează arhitectura direct în teritoriu, acolo unde este trăită, făcută, contestată sau apărată. În următorii patru ani, muzeul va funcționa ca un program curatorial de cercetare, arhivare și expunere, mutându-și sediul la câteva luni și construind progresiv o expoziție cumulativă și o arhivă vie. Pentru cei care vor să contribuie la colecția MuzA, organizatorii au lansat un apel, cu termen de înscriere 31 mai, pentru imagini și texte personale despre cum arată ideea de „acasă” în București.

Materialele selectate vor face parte din prima expoziție MuzA, dedicată temei Fanteziei, care va avea loc în iunie, la București.

MuzA este un muzeu de arhitectură călător, inițiat de Ordinul Arhitecților din România, care crește, timp de patru ani, printr-o succesiune de expoziții, cercetări și intervenții în 11 orașe din România. Programul derulat de Asociația IDEILAGRAM explorează arhitectura în teritoriu, activând spații și comunități.

Primul loc în care MuzA explorează această relație dintre imaginație, spațiu și locuire are loc într-o clădire deschisă publicului după 17 ani: Palatul Creditului Funciar Rural din București (str. Doamnei 22), între 11-14 iunie.

Clădirea actuală este alcătuită dintr-un corp istoric din 1875, proiectat de Paul Gottereau, conceput ca obiect autonom, orientat către o curte de onoare, și o extindere realizată de Paul Smărăndescu în 1933, care reconectează palatul la dinamica orașului modern. În trecut, între 1952-1959, palatul a fost sediul și biblioteca Comitetului de Stat pentru Construcții și Arhitectură, iar mai târziu, între 1995-1998, sediu al Centrului de Documentare în Construcții, Arhitectură și Sistematizare, arată organizatorii.

Programul va include expoziții, tururi ghidate, conversații despre arhitectură, intervenții artistice și activități pentru copii, împreună cu invitați din România și din străinătate. Palatul și expoziția MuzA vor rămâne deschise și vor putea fi vizitate în fiecare weekend până la finalul lunii iunie.

Tema Fanteziei va continua în august, la Băile Govora, și în octombrie, la Brăila, unde MuzA va explora alte forme ale imaginarului arhitectural.

Muzeul de Arhitectură din România își începe în iunie 2026 călătoria de patru ani spre 11 locuri din România, în care documentează, cercetează și expune felul în care arhitectura influențează viața de zi cu zi și relația dintre oameni și spațiile construite. Prima stație – 11-14 iunie, București, Palatul Creditului Funciar Rural – inaugurează o clădire inaccesibilă publicului, precum și tema anului din programul pilot propus de Asociația Ideilagram pentru primii patru ani de MuzA, Fantezia: Cum visăm și ne imaginăm spațiul înainte ca el să existe?

MuzA – Muzeul de Arhitectură din România, aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, finanțat prin Timbrul Arhitecturii, derulat de Asociația Ideilagram în perioada 2026-2029. Constituirea acestui muzeu reprezintă un gest fondator de interes public prin care O.A.R. își propune să regândească ideea de ‘museu special’ – inclusă în primul statut al Societății Arhitecților Români din 1891 -, și anume o platformă națională pentru reflecție și dialog public, educație culturală și valorizarea patrimoniului construit.

Lansat ca un program pilot de patru ani, MuzA propune un nou tip de muzeu în România: fără un sediu fix, mobil, muzeul merge către locurile în care arhitectura este trăită, contestată sau apărată, activând spații și comunități. Timp de patru ani, călătorește în 11 locuri, de la București la Băile Govora, Brăila, Reșița, Cluj, Eforie, Brașov, Văleni (Neamț), Timișoara, Petrila și înapoi în București.

Potrivit organizatorilor, călătoria MuzA va funcționa ca o expoziție itinerantă cumulativă. Fiecare oprire va contribui la realizarea unui modul expozițional, realizat prin cercetare locală, împreună cu o rețea de peste 300 de colaboratori – arhitecți, curatori, artiști, organizații locale și filiale ale O.A.R. MuzA implică și o echipă de cercetători și jurnaliști culturali care contribuie constant la construcția unei arhive vii și a unei arhive documentare pentru radiografierea extinsă a spațiilor în care se oprește. Expoziția muzeului va crește cu noi module expoziționale, formând o structură mobilă, care se construiește progresiv în teritoriu, ca un bulgăre de zăpadă. Aceste module se vor uni și vor fi prezentate integral la București în 2029.

Cu fiecare destinație, MuzA își propune să aducă să aducă oamenii în centrul discuției despre arhitectură, să stimuleze participarea locuitorilor la evenimente, discuții și la construcția expozițiilor. Arhitectura devine, astfel, o platformă de dialog și de cunoaștere, o ocazie de a recupera memoria profesională și a descoperi noi forme echitabile și durabile de a construi și locui împreună.

„De peste un secol, ideea unui muzeu de arhitectură în România revine ca un proiect necesar. Prin MuzA, acest demers devine realitate – nu sub forma unei clădiri, ci a unei mișcări. MuzA aduce arhitectura mai aproape de oameni și o privește ca parte a vieții de zi cu zi, propunând un cadru pentru cercetare, dialog și reflecție asupra felului în care locuim. De la conservare și renovare până la politici publice, muzeul își propune să deschidă întrebări și conversații despre viitorul spațiilor în care trăim. Iar acest proces nu poate începe decât în locuri reale, împreună cu cei care le trăiesc”, a delcarat Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, în comunicatul oficial.

Programul muzeului este structurat în jurul a patru teme curatoriale anuale, care pot fi citite, totodată, ca etapele unui parcurs afectiv:

• 2026 – Fantezia: Cum visăm și ne imaginăm spațiul înainte ca el să existe?
• 2027 – Seducția: Cum ne atrage arhitectura prin imagini, discursuri și promisiuni?
•  2028 – Complicitatea: Cum folosim și negociem spațiul în viața de zi cu zi?
• 2029 – Transformarea: Cum schimbăm, în timp, spațiile prin degradare, adaptare, reutilizare sau demolare?

Tema inaugurală a MuzA este Fantezia, un concept care explorează imaginația arhitecturală ca formă de memorie, proiecție și interpretare a spațiului.

„Chiar și atunci când credem că nu știm nimic despre arhitectură, vorbim despre ea prin experiențele spațiilor pe care le locuim, prin impresiile pe care le lasă asupra noastră, prin reprezentări ale unor locuri pe care nu le-am văzut niciodată sau care au dispărut. În acest sens, fantezia este privită atât ca început al unui proiect de arhitectură, dar și ca un mod de a citi realitatea construită și de a imagina alte forme de locuire”, au conchis organizatorii.

Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, Bugnar a remarcat că, deși filmele lui Mungiu sunt adesea „desființate” în spațiul critic din țară, acestea ajung să fie validate la cel mai înalt nivel internațional.

„Partea amuzantă e că la noi deja filmul a fost desființat de criticii de film, ca mai toate filmele lui. Noi suntem foarte severi, dacă pe fraierii ăia-i păcălește, pe noi nu”, a scris ea, într-un ton sarcastic.

Aceasta a continuat cu o apreciere directă la adresa regizorului, pe care îl descrie ca pe un artist constant și independent de climatul cultural local.

„Ador acest regizor care-și vede de treaba lui, nu se amestecă în meschinăriile si bisericuțele de aici, ba chiar le respinge fără drept de apel. Un om de-o bună creștere si delicatețe ieșite din comun. Și tobă de cultură”, a mai transmis Bugnar.

În același mesaj, ea a subliniat și dimensiunea de consecvență a parcursului său artistic, considerând că recunoașterea internațională vine ca o validare în timp.

„Uneori lucrurile se mai așază și în ordinea firească și asta îmi dă speranță. Toată admirația pentru acest artist care merge cu încăpățânare pe drumul lui, exact ca ursul, în timp ce latră câinii”, a mai scris aceasta.

Reacția vine în contextul în care „Fjord” a devenit sâmbătă noapte unul dintre cele mai premiate filme ale ediției Cannes 2026, consolidându-l pe Cristian Mungiu drept unul dintre puținii regizori europeni cu două Palme d’Or în palmares.

Câștigătoarea partidei dintre FCSB și FC Botoșani va disputa finala barajului pe 29 mai, în deplasare, împotriva lui Dinamo București, într-un meci care va decide ultima echipă calificată în cupele europene din România.

FCSB a încheiat pe locul 2 în play-out-ul din Superliga, cu 37 de puncte. FC Botoșani s-a situat pe locul 4, cu 33 de puncte.

Confruntarea de la București vine după un sezon în care cele două formații s-au întâlnit de trei ori. FC Botoșani a obținut două victorii, în timp ce FCSB s-a impus o dată.

În turul sezonului regulat, FC Botoșani s-a impus cu 3-1, pe teren propriu, în timp ce la returul de pe Arena Națională bucureștenii s-au impus cu 2-1. În meciul din play-out, jucat pe 3 aprilie, la Botoșani, gazdele s-au impus cu 3-2.

Partida marchează și un moment important pentru banca tehnică a FCSB, unde Marius Baciu debutează oficial, având la dispoziție întregul lot, fără probleme majore de efectiv.

Meciul va fi condus de o brigadă de elită, cu Istvan Kovacs la centru.

Grație noilor reguli ale Academiei Americane de Film, anunțate anul acesta, pelicula româno-norvegiană intră automat în cursa pentru o nominalizare la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

Noile reguli ale Academiei acordă eligibilitate automată pentru categoria Cel mai bun film internațional producțiilor câștigătoare ale marelui premiu la șase festivaluri majore, printre care se numără și Cannes.

Astfel, „Fjord” nu mai depinde de calcule legate de selecția națională sau de alte criterii preliminare și pornește deja dintr-o poziție favorabilă în sezonul premiilor.

Victoria de pe Croazetă oferă astfel filmului lui Mungiu un statut privilegiat în competiția pentru Oscarurile din 2027. Mai ales într-un an în care Festivalul de la Cannes a fost dominat exclusiv de producții non-anglofone, fără niciun laureat american în competiția principală.

Filmul lui Mungiu, o dramă morală plasată în Norvegia și centrată pe o familie de români evanghelici prinsă într-un conflict cu sistemul social norvegian, și-a consolidat profilul internațional după ce a devenit unul dintre cele mai premiate titluri ale ediției din acest an a festivalului.

Pe lângă Palme d’Or, „Fjord” a obținut și Premiul FIPRESCI, acordat de critica internațională; Premiul Juriului Ecumenic, pentru dimensiunea umană și morală a poveștii; François Chalais Prize, dedicat filmelor cu relevanță civică și socială; Citizenship Prize (Prix de la Citoyenneté), acordat producțiilor cu mesaj social puternic.

Prin succesul de sâmbătă, Cristian Mungiu a devenit al zecelea cineast din istoria festivalului de la Cannes care obține de două ori marele trofeu. Distincția vine la 19 ani după succesul cu 4 Luni , 3 Săptămâni și 2 Zile.

Triumful de la Cannes îi oferă lui Mungiu și cea mai puternică platformă de lansare către Oscar din întreaga sa carieră. Cu filmul „După dealuri” (2012), Cristian Mungiu a ajuns pe lista scurtă de 9 filme, dar nu a prins selecția finală de 5 nominalizări pentru Oscar.

Rodiul are simbolul chimic Rh și numărul atomic 45. Face parte din grupa metalelor platinei, alături de paladiu, iridiu și platină. Este strălucitor, alb-argintiu și extrem de rezistent la coroziune, potrivit as.com.

Raritatea este principala explicație. Rodiul nu se extrage direct din sol. Este recuperat ca subprodus la rafinarea altor metale, în special a platinei. Procesul este complex și costisitoare. Oferta globală este mică, producătorii sunt puțini, iar cererea rămâne ridicată.

Prețul depășește 20.000 de euro pe uncie – adică 30 de grame. Aurul și platina rămân mult în urmă.

Africa de Sud și Rusia controlează împreună aproximativ 80% din producția mondială. Zimbabwe are și ea o prezență relevantă. Canada și SUA produc cantități mici, de obicei ca subprodus al nichelului.

Principalele surse sunt trei complexe miniere majore. Complexul Bushveld din Africa de Sud este cel mai important din lume. Aici activează companii precum Anglo American Platinum și Impala Platinum. Norilsk, în Rusia, este una dintre cele mai mari exploatări de nichel și metale din grupa platinei. Great Dyke, în Zimbabwe, este o centură minerală bogată în platină, paladiu și rodiu.

Industria auto este principalul consumator. Rodiul este folosit în catalizatoare, dispozitive care reduc emisiile poluante ale vehiculelor. Transformă gazele toxice în compuși mai puțin nocivi.

Este folosit și în bijuterii, ca strat protector pentru aur alb sau argint. Le conferă strălucire și rezistență la uzură. Are aplicații și în electronică și în industria chimică, datorită conductivității ridicate și rezistenței la temperaturi extreme.

Producția de rodiu depinde aproape în totalitate de mineritul de platină. Concentrarea în câteva țări îl face extrem de vulnerabil la fluctuații de preț. Puțini producători, ofertă limitată, cerere constantă, o ecuație care explică de ce rodiul rămâne cel mai scump metal de pe planetă.

Condusă de Jalen Brunson, autor a 30 de puncte, formația din New York a controlat partida din primul până în ultimul minut și conduce acum seria cu 3-0. Mikal Bridges a contribuit cu 22 de puncte, iar OG Anunoby a adăugat alte 21.

Knicks a impresionat prin eficiența ofensivă, terminând partida cu 43 de reușite din 77 de aruncări, inclusiv 11 coșuri de trei puncte din 28 de tentative, dar și cu 24 de transformări din 27 de aruncări libere.

Formația newyorkeză poate închide seria și obține calificarea încă de luni, devenind totodată prima echipă din ultimele decenii care reușește două serii consecutive câștigate fără înfrângere în play-off.

Knicks este a șaptea echipă din istoria NBA cu cel puțin 10 victorii consecutive într-un parcurs de play-off, ultima fiind Boston Celtics, campioana din 2024.

Potrivit statisticilor, diferența totală de puncte a echipei din New York în ultimele 10 meciuri (+225), reprezintă cea mai mare marjă înregistrată vreodată în NBA într-o perioadă de 10 jocuri, indiferent dacă este vorba despre sezonul regulat sau play-off.

Pentru Cleveland, Donovan Mitchell a înscris 23 de puncte, iar James Harden a încheiat cu 21. Gazdele au avut dificultăți atât de la aruncările de la distanță, unde au încheiat cu 12 din 41, cât și de la linia de fault, cu 12 transformări din 19 încercări.

Knicks au început în forță și au condus cu 9-1 după mai puțin de două minute, încheind primul sfert cu avantaj de 37-27. Cavaliers au revenit și au egalat la 50, însă oaspeții au răspuns imediat cu un parțial de 10-1 și au intrat la pauză în avantaj, 60-54.

În sfertul al treilea, Brunson a marcat șase dintre cele 12 puncte ale sale din sfert într-un parțial de 8-1 care a desprins New York la 83-70. Cleveland a redus diferența la nouă puncte înaintea ultimului sfert, 91-82, dar soarta partidei a fost decisă după ce Landry Shamet a reușit trei aruncări consecutive de la distanță în doar 99 de secunde, ducând scorul la 105-94. În final, New York a câștigat cu 121-108.

Indiferent de modelul de telefon pe care îl ai sau de cât timp îl folosești, este foarte probabil ca pe smartphone-ul tău să ai instalată aplicația WhatsApp.

Această platformă de mesagerie a Meta a devenit principalul mod în care comunicăm cu familia, prietenii și cunoștințele noastre, arată El Economista.

Și deși toată lumea folosește această aplicație pentru că este simplă, comodă și gratuită, adevărul este că fiecare o folosește în mod diferit.

Există utilizatori care petrec ore întregi pe WhatsApp vorbind constant cu oamenii, comentând diverse lucruri în grupuri și folosind diferitele instrumente pe care le oferă.

În timp ce alții sunt mai austerii și preferă să folosească WhatsApp cât mai puțin, întârzie să răspundă la mesaje și nici măcar nu își pun o poză de profil.

Deși acest lucru depinde de fiecare, adevărul este că există o serie de tipare psihologice comune în modul în care folosim această rețea socială.

Există explicații pentru toate, iar de această dată psihologul Rebeca Cáceres, directoarea Tribeca Psicólogos și profesoară la Universitatea Internațională din Valencia, a explicat caracteristica care definește persoanele care nu vorbesc niciodată în grupurile de WhatsApp.

„Nu există o modalitate «corectă» de a te comporta în grupurile de WhatsApp. Este ca și viața însăși: depinde de o mulțime de factori și nu putem căuta profiluri de personalitate în acest mod concret de a acționa, indiferent dacă se răspunde sau nu”, explică Cáceres.

Pentru psiholog, în multe cazuri, tăcerea este doar o alegere personală.

„Faptul că cineva nu scrie într-un chat de grup nu este un gest de dispreț și nici un mesaj implicit împotriva cuiva. Este o decizie personală pe care trebuie să o respectăm. A gândi «mă ignoră» sau «nu-i pasă de mine» ține mai mult de interpretarea noastră emoțională decât de intenția reală a celeilalte persoane”.

Cáceres subliniază că a nu răspunde poate fi, de asemenea, o formă de grijă față de sine.

„Există persoane care nu se simt confortabil să se exprime în spațiile digitale. Este o formă de respect față de sine, deoarece implică a acționa în concordanță cu propriile valori, gusturi și moduri de a fi în lume”.

Ea concluzionează că „conviețuirea digitală necesită, de asemenea, acorduri și limite”, de aceea nu trebuie să judecăm ceea ce fac sau nu fac alții pe WhatsApp.

Nasire Best, în vârstă de 21 de ani, a tras asupra unui punct de control în jurul orei 18:10, după ce a fost văzut mergând într-un mod ciudat în sus și în jos pe strada 17th St. Northwest, au declarat surse pentru The Post.

A reușit să tragă doar câteva focuri înainte de a fi împușcat mortal într-o ploaie de gloanțe trase de agenții federali.

Cel puțin un trecător a fost lovit și rănit grav în timpul schimbului de focuri, au declarat sursele.

Deși motivul atacului nu a fost confirmat, sursele au spus că Best este o persoană cu probleme psihice, bine cunoscută Serviciului Secret pentru că se învârtea în mod repetat în jurul diverselor puncte de acces și care a încălcat o hotărâre judecătorească anterioară de a se ține la distanță de Casa Albă.

„FBI-ul se află la fața locului și sprijină Serviciul Secret în răspunsul la focurile de armă trase în apropierea incintei Casei Albe – vom informa publicul pe măsură ce vom putea”, a postat directorul FBI, Kash Patel, pe X.

Sunetul focurilor de armă din timpul incidentului i-a îngrozit pe membrii presei care își desfășurau activitatea normală de reportaj la Casa Albă, inclusiv pe un reporter ABC care a fost văzut aruncându-se la pământ pentru a se adăposti în timpul unei transmisiuni în direct.

„Eram în mijlocul înregistrării pe iPhone pentru un videoclip de socializare de pe peluza nordică a Casei Albe când am auzit focurile de armă”, a spus Selina Wang, corespondent senior al ABC la Casa Albă.

I was in the middle of taping on my iPhone for a social video from the White House North Lawn when we heard the shots. It sounded like dozens of gunshots. We were told to sprint to the press briefing room where we are holding now. pic.twitter.com/iqdQwh4soq

— Selina Wang (@selinawangtv) May 23, 2026

Serviciul Secret a închis rapid Casa Albă și le-a spus reporterilor să se adune pe peluza nordică și să fugă în sala de conferințe de presă. După aproximativ o jumătate de oră, închiderea a fost ridicată.

Best, care a fost imobilizat de membrii Diviziei în uniformă a Serviciului Secret, fusese internat involuntar pe 26 iunie pentru obstrucționarea traficului rutier la intersecția dintre 15th Street și E Street NW, înainte de a fi arestat din nou pe 10 iulie pentru intrare ilegală.

În acel incident, Best a ocolit un punct de control pietonal restricționat al Casei Albe, trecând printr-o bandă de ieșire cu turnichet. Acesta a făcut declarații nebunești când poliția din D.C. și agenții Serviciului Secret l-au reținut.

„[Best] a susținut că este Iisus Hristos și că dorea să fie arestat”, se arată în procesele-verbale ale instanței referitoare la incident.

Deși nu se știe dacă împușcăturile au avut vreun motiv politic, liderii de pe ambele părți ale spectrului politic au condamnat violența politică după incident.

Focurile de armă au răsunat la aproximativ o lună după ce un trăgător a deschis focul la Cina  Corespondenților de la Casa Albă, la care participa Trump.

Opt persoane aflate în apropiere au fost salvate, în timp ce alte 11, inclusiv șeful de șantier, au reușit să scape, a declarat Jay Pelayo, ofițerul de informații al orașului Angeles, pentru postul de radio DZBB, citat de Reuters.

Aproximativ 30-40 de persoane au fost date dispărute, conform informațiilor furnizate de șeful de șantier, a declarat Pelayo pentru DZBB.

Operațiunile de căutare și salvare sunt în curs, a spus Pelayo. Nu a fost clar imediat ce a cauzat prăbușirea, dar inginerul orașului examinează istoricul construcției, a spus el.

Pelayo a mai spus că eforturile de salvare ar putea fi dificile, deoarece structura este din beton, ceea ce face dificilă îndepărtarea resturilor.

Imaginile difuzate de DZBB arătau clădirea redusă la o grămadă de beton și metal contorsionat, acoperită cu plasă verde.

„Evaluarea nu s-a încheiat încă. Sistemul de comandă unificat lucrează în continuare la acest lucru și este prea devreme pentru a determina cauza prăbușirii, care este încă în curs de evaluare”, a spus Pelayo.

„Liniile electrice au fost afectate și sunt acum securizate. Facem apel la locuitorii din zonă să coopereze cu autoritățile, astfel încât operațiunile de salvare a celor blocați să nu fie întârziate și nimeni altcineva să nu fie pus în pericol”.

Sub zgomotul elicelor de hidroavion și al vâslelor de caiac, un semnal sonar verde a apărut pe monitorul lui Phil Parisi, relatează DailyGalaxy.

Vehiculul operat de la distanță, numit Finn, înainta fără vizibilitate prin apa de culoarea sticlei mate.

Apoi, forma a devenit clară. O cocă de lemn, verticală și intactă, se afla în apele puțin adânci ale unuia dintre cele mai circulate lacuri urbane din Seattle.

Deasupra, traficul zumzăia pe Podul Aurora. La doar câteva sute de metri distanță, mulțimile ieșite la prânz stăteau la coadă la restaurantele de pe mal.

La o adâncime de 4,5 metri, se odihnea un vas pe care nimeni nu îl mai inspectase de zeci de ani.

„Faptul că existau epave chiar în curtea noastră, pe care nu am reușit să le identificăm complet sau să înțelegem ce se află acolo, a rezonat cu mine la nivel personal”, a declarat Parisi pentru KING-TV.

Acest impuls s-a transformat într-un efort sistematic de a documenta ceea ce cercetătorii numesc acum „Shipwreck City” (Orașul Epavelor), o colecție vastă de vase care acoperă fundul Lacului Union.

După 21 de ore de explorare și 34 de ținte cartografiate, echipa lui Parisi a confirmat vizual peste 20 de epave și a descoperit cel puțin două care erau anterior necunoscute.

Printre epavele catalogate, puține au importanța navei Gypsy Queen, un dragor de mine cu cocă de lemn, construit pentru Marina SUA în 1941.

Denumit inițial YMS-105, vasul de 41 de metri a fost fabricat din lemn special pentru a evita activarea minelor magnetice. Echipajele aveau un motto dur: „Oriunde merge flota, noi am fost deja acolo”.

Marina a vândut vasul după război. Un cuplu de pensionari din Seattle l-a cumpărat în 1958, cu planul de a-l remorca până în Alaska pentru a-l transforma într-o fabrică plutitoare de procesare a peștelui.

Gypsy Queen nu a mai plecat niciodată. S-a scufundat la debarcader în 1968.

Fotografiile subacvatice realizate de scafandrul Dan Warter în 2011 au confirmat faptul că epava rămâne bine conservată, structura sa de lemn fiind încă ușor de recunoscut.

Declarațiile lui Machado au fost făcute în timpul unei întâlniri în Panama cu mai mulți lideri ai opoziției venezuelene.

Ele vin la mai mult de patru luni după ce Casa Albă a decis să o excludă și să colaboreze în schimb cu un loialist al partidului de guvernământ din Venezuela, după capturarea de către armata SUA a președintelui de atunci, Nicolás Maduro.

Machado se află în exil din decembrie, când a ieșit din ascunzătoarea în care a stat 11 luni undeva în Venezuela și a călătorit în Norvegia, unde a fost onorată cu Premiul Nobel, potrivit AP.

Ea a declarat reporterilor din Panama City că ea și ceilalți lideri ai opoziției prezenți la întâlnire rămân dedicați unei tranziții democratice „prin alegeri prezidențiale libere și corecte, la care să voteze toți venezuelenii din țară și din străinătate”.

Totuși, nu este clar când vor avea loc alegerile prezidențiale în Venezuela.

Donald Trump și înalți oficiali ai administrației au lăudat-o pe succesoarea lui Maduro, președinta interimară Delcy Rodríguez.

Aceasta deschis industria petrolieră a Venezuelei investițiilor americane într-un moment în care prețurile petrolului sunt în creștere, legate de războiul din Iran.

Administrația Trump a temperat, de asemenea, discuțiile despre alegeri, care sunt prevăzute de Constituția Venezuelei în termen de 30 de zile de la momentul în care președintele devine „indisponibil permanent”.

Machado a afirmat că organizarea unor alegeri în condiții democratice ar necesita între șapte și nouă luni de pregătiri.

Schimbările necesare includ numirea unor autorități electorale neutre, actualizarea listelor electorale și posibilitatea candidaților din opoziție de a candida fără interferența guvernului.

Machado a devenit cea mai puternică adversară a lui Maduro în ultimii ani, dar guvernul său i-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024.

Ea a declarat reporterilor că va candida împotriva oricărui alt candidat la președinție într-o „alegere impecabilă”.

Jurnaliștii aflați la fața locului au relatat că au auzit ceea ce au descris ca fiind o serie masivă de lovituri cu rachete asupra capitalei Ucrainei în jurul orei 1:00, ora locală, și apoi din nou la ora 3:00.

Au fost emise alerte de raid aerian pentru toate regiunile țării, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că zeci de rachete se îndreptau spre capitală în jurul orei 00:30, ora locală.

La scurt timp după aceea, Forțele Aeriene au emis avertismente cu privire la o posibilă lansare de către Rusia a unei rachete balistice cu rază medie de acțiune de tip Oreshnik care viza Ucraina la ora 00:55.

Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului Kiev, a raportat pagube la mai multe locuri de impact din oraș, inclusiv în districtele Obolon, Șevcenko, Holosiiv, Solomiansk, Desna, Darnîța, Dnipro și Podil din Kiev.

Oficialii au declarat că au fost raportate cel puțin cinci răniți în oraș.

Au fost semnalate pagube cauzate de resturi în districtul Șevcenko din Kiev, după ce fragmente de rachetă au căzut pe o clădire rezidențială de 24 de etaje, a raportat primarul Vitali Klitschki.

Fragmentele au căzut și în apropierea unei zone „nerezidențiale” și pe terenul unei școli.

Resturile au lovit, de asemenea, acoperișul unei clădiri înalte din districtul Darnîța, în timp ce locuințe au fost avariate în districtele Solomiansk și Dnipro, a spus Tkachenko.

Două clădiri rezidențiale din districtul Obolon au raportat, de asemenea, pagube după ce au fost lovite de proiectile rusești.

Printre alte pagube aduse infrastructurii din Kiev, rachetele și dronele rusești au lovit o clădire de supermarket, un cămin, un garaj și mai multe depozite din diferite cartiere ale orașului.

În alte părți ale Ucrainei, au fost auzite explozii și în orașele Cerkasi și Kropivnîțki, precum și în regiunea Hmelnițki, în timpul atacului, a raportat postul public de televiziune Suspilne.

Cel mai recent atac survine la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia pregătește un asalt mai amplu în toată țara, inclusiv posibila utilizare a rachetei sale cu rază medie de acțiune Oreshnik împotriva Ucrainei.

Jurnaliștii care lucrau la Casa Albă au relatat că au auzit o serie de focuri de armă și li s-a cerut să se adăpostească în sala de conferințe de presă, potrivit AP.

Într-o postare pe rețelele de socializare, directorul FBI, Kash Patel, a declarat că ofițerii răspundeau la focurile de armă trase și a spus că va „informa publicul pe măsură ce vom putea”.

Donald Trump se afla în interiorul Casei Albe în acel moment.

Dovezile împușcăturilor erau vizibile pe trotuarul din fața complexului Casei Albe, unde banda galbenă de delimitare a scenei crimei se întindea pe pavaj.

Ofițerii Serviciului Secret al SUA au plasat zeci de marcaje portocalii pentru probe pe sol.

Au fost observate și materiale medicale, inclusiv ceea ce păreau a fi mănuși chirurgicale violet și truse utilizate de obicei de personalul medical de urgență.

Serviciul Secret a confirmat decesul suspectului și rănirea unui trecător, potrivit The Independent.

Serviciul Secret al SUA a dat o declarație oficială în care prezintă o cronologie preliminară a incidentului armat:

„Sâmbătă, puțin după ora 18:00, o persoană s-a apropiat de un punct de control al Serviciului Secret din zona străzii 17 și a bulevardului Pennsylvania NW. O anchetă preliminară indică faptul că, pe măsură ce persoana se apropia, a scos o armă din geantă și a început să tragă asupra ofițerilor aflați la post. Ofițerii de poliție ai Serviciului Secret au ripostat, lovindu-l pe suspect, care a fost transportat la un spital din zonă, unde a decedat ulterior. În timpul schimbului de focuri, un trecător a fost, de asemenea, lovit de gloanțe. Nu este încă clar dacă trecătorul a fost lovit de focurile inițiale trase de suspect sau în timpul schimbului de focuri care a urmat. Personalul Serviciului Secret nu a suferit răni. Președintele se afla la Casa Albă în timpul incidentului, dar nu a fost afectat. Incidentul rămâne în curs de investigare”.

Creșterea nivelului mării se accelerează, iar oamenii de știință știu acum exact de ce

Pe măsură ce temperaturile globale cresc, oceanele se dilată sub efectul căldurii. Topirea ghețarilor și a calotelor glaciare adaugă și mai multă apă în mări, potrivit ScienceDaily.

Cercetătorii spun că acest proces este extrem de greu de oprit și va continua mult timp de acum înainte.

Conform noului studiu, nivelul global al mării a crescut cu o rată medie de 2,06 milimetri pe an începând cu 1960. Însă ritmul a crescut dramatic în ultimele decenii, ajungând la 3,94 milimetri pe an între 2005 și 2023.

Cercetătorii au descoperit că încălzirea oceanelor este principalul factor, fiind responsabilă pentru 43% din creștere. Pe măsură ce apa mării se încălzește, se dilată și ocupă mai mult spațiu, determinând creșterea nivelului mării în întreaga lume.

Topirea gheții a devenit, de asemenea, un factor din ce în ce mai important. Ghețarii montani reprezintă 27% din creșterea nivelului mării din 1960, în timp ce calota glaciară a Groenlandei contribuie cu 15%. Cea a Antarcticii adaugă încă 12%. Modificările în stocarea apei pe uscat reprezintă restul de 3%.

Oamenii de știință avertizează că aceste tendințe vor continua probabil timp de decenii.

Timp de ani de zile, cercetătorii s-au confruntat cu o neconcordanță frustrantă între creșterea observată a nivelului mării și estimările combinate ale cauzelor sale cunoscute. Măsurătorile efectuate de sateliți și de mareografele de coastă nu se aliniau pe deplin cu calculele bazate pe încălzirea oceanelor și topirea gheții.

Cercetătorii afirmă că aceste descoperiri confirmă o realitate îngrijorătoare legată de schimbările climatice. Chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră se vor stabiliza în cele din urmă, creșterea nivelului mării nu se va opri în curând.

Oceanele absorb căldura lent și continuă să se încălzească la adâncime, sub suprafață, pe perioade lungi de timp.

În același timp, calotele de gheață și ghețarii masivi continuă să se topească mult timp după ce temperaturile cresc.

Din cauza acestei enorme inerții planetare, oamenii de știință se așteaptă ca nivelul mării să continue să crească timp de multe secole.

Un rezervor care conține aproximativ 7.000 de galoane de metacrilat de metil, o substanță extrem de volatilă și inflamabilă utilizată la fabricarea plasticului, era în pericol de a ceda, au avertizat oficialii.

Mii de oameni au primit ordine de evacuare ca măsură de precauție, potrivit BBC.

Sâmbătă, oficialii au declarat că temperatura din rezervor era mai ridicată decât se credea inițial și continua să crească.

Șeful diviziei Autorității de Pompieri din Orange County, Craig Covey, a declarat că se pregătesc pentru două scenarii: „Se va sparge și se va vărsa conținutul, sau va exploda?”

Unitatea aerospațială din orașul Garden Grove se află la aproximativ 8 km de parcul tematic Disneyland, care se află în afara zonei de evacuare și funcționează normal.

Cauza defectării rezervorului este în curs de investigare, iar echipele de urgență au stropit rezervorul cu apă pentru a încerca să stabilizeze temperatura.

Oficialii au declarat că o „supapă defectă” a creat „provocări operaționale suplimentare”.

Sâmbătă, șeful Covey a declarat că temperatura rezervorului avariat a crescut la 32 °C (90 °F) și creștea cu aproximativ un grad (Fahrenheit) pe oră.

Vineri seara, oficialii au folosit drone pentru a măsura nivelurile de căldură exterioare și au crezut că au răcit rezervorul la aproximativ 16 °C (61 °F).

Însă, atunci când echipajele au reușit să se apropie și să citească indicatorul rezervorului, au realizat că temperatura internă era mult mai ridicată, a spus Covey.

El și-a exprimat speranța că echipele de urgență vor putea încetini ritmul reacțiilor chimice care provocau încălzirea substanțelor și creșterea presiunii în interiorul rezervorului.

„Să lăsăm acest lucru să se defecteze și să explodeze este inacceptabil pentru noi”, a spus Covey.

Autoritățile elaborau „planuri foarte agresive” pentru un scenariu în care integritatea rezervorului ar fi cedat.

De asemenea, construiau diguri și baraje pentru a reține eventualele substanțe chimice în cazul în care rezervorul s-ar fi spart, ceea ce, potrivit lui Covey, ar fi împiedicat ca substanțele să ajungă în canalele de scurgere sau în ocean.

Școlile locale s-au închis din precauție, iar ieșirile de pe mai multe drumuri principale au fost închise pentru a limita accesul în zonă.

Dr. Regina Chinsio-Kwong, responsabilă cu sănătatea publică din Orange County, a spus că oricine observă „un miros fructat și puternic” ar trebui să alerteze autoritățile.

Dr. Chinsio-Kwong a spus că inhalarea vaporilor ar putea provoca probleme respiratorii, iritații ale ochilor și amețeli.

Covey a avertizat vineri că „au mai rămas literalmente două opțiuni: rezervorul cedează și se varsă… sau, doi, rezervorul intră într-o reacție termică în lanț și explodează”.

„Aspectele finale și detaliile acordului sunt în prezent în discuție și vor fi anunțate în curând”, a scris Trump, potrivit SkyNews.

El adaugă că „pe lângă multe alte elemente ale acordului, Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă”.

Postarea vine după ceea ce președintele SUA descrie ca fiind o „convorbire foarte bună” cu liderii din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Pakistan, Turcia, Iordania și Bahrain.

Trump mai spune că a avut o convorbire separată cu prim-ministrul israelian Netanyahu, care „a decurs foarte bine”.

Anunțul marchează cea mai mare activitate de când SUA nu s-au prezentat la negocierile de pace de la Islamabad din 24 aprilie.

Zeci de muzee și instituții culturale și-au deschis porțile publicului, într-un program desfășurat pe parcursul zilei de sâmbătă, cu activități și expoziții dedicate vizitatorilor din toate categoriile de vârstă.

Printre obiectivele incluse în circuit s-au numărat Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Palatul Cotroceni, Arcul de Triumf, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” și sediul Primăriei Municipiului București.

Noaptea Muzeelor 2026 s-a desfășurat și în alte orașe din țară, inclusiv Cluj-Napoca, Constanța și Oradea, unde publicul a avut acces la muzee, monumente istorice, expoziții și tururi ghidate.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este printre cele mai atractive obiective culturale din Capitală. Sute de vizitatori au stat la coadă pentru a putea intra și vizita gratuit muzeul.

La intrarea în muzeu s-a format, de asemenea, o coadă lungă de vizitatori, mulți dintre ei însoțiți de copii, care au așteptat să descopere colecțiile de obiecte tradiționale românești.

La Muzeul Geologic Național s-a format o coadă lungă de vizitatori, unde zeci de persoane au așteptat să vadă exponatele cunoscute.

Muzeul Național de Istorie, cel mai important muzeu al statului român, a strâns sute de vizitatori care așteptau să-l viziteze în mod gratuit.