Reamintim că, sâmbătă, Consiliul de Administrație al Metrorex a propus creșterea tarifelor la bilete de călătorie cu metroul, de la 5 la 7 lei, măsură care ar putea fi aplicată de la 1 mai.
„Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piața transporturilor de călători din România. (…) O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susținută de o motivație economică solidă și vizibilă în calitatea serviciilor”, a scris, luni, pe Facebook, Adrian Negrescu.
Acesta precizează că realitatea din teren este cu totul alta. „Călătorii se confruntă zilnic cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri majore în livrarea noilor garnituri din contractele publice”, scrie Negrescu.
Acesta a precizat că veniturile obținute strict din vânzarea biletelor și a abonamentelor sunt insuficiente pentru a ține metroul în mișcare, afirmând și că Metrorex se bazează an de an pe subvenții de la bugetul de stat, precizând că ajutoarele depășesc pragul de 700 sau chiar 800 de milioane de lei.
„Datele bugetare oficiale din 2025 arată o discrepanță uriașă în gestionarea fondurilor. Salariile și sporurile reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli curente. Mai exact, cheltuielile cu personalul au ajuns să reprezinte 37,95% din totalul bugetului. Asta înseamnă un efort financiar de aproximativ 1,05 miliarde de lei direcționat exclusiv către angajați”, acuză Adrian Negrescu.
Acesta precizează că suma destinată salariilor este mai mare decât restul cheltuielilor de exploatare adunate, care însumează 1,02 miliarde de lei, adică o pondere de 36,75%.
Acesta mai afirmă că achiziția de bunuri și servicii esențiale abia atinge 25,07%. În acest procent mic intră plata pentru energia electrică necesară circulației, piesele de schimb, utilitățile și mentenanța zilnică a trenurilor, fiind alocat un buget de doar 697 de milioane de lei.
Negrescu: „Este revoltător că Ministerul Transporturilor închide ochii”„Este revoltător faptul că Ministerul Transporturilor închide ochii la derapajele financiare, iar interesele călătorilor rămân complet neapărate. Din cauza acestei lipse cronice de viziune, Metrorex a devenit prototipul perfect al companiei de tip «gaură neagră» pentru bugetul național”, este de părere Adrian Negrescu.
Legat de propunerea Metrorex de scumpire a biletelor de metrou, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a precizat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX că ministerul va analiza această măsură.
Reamintim că, ultima scumpire a avut loc în ianuarie 2025, când biletele de călătorie au crescut de la 3 la 5 lei. Atunci, creșterile tarifelor la biletele de călătorie au fost puse pe seama pe seama echilibrării bugetului și a reducerii cheltuielilor de exploatare.
Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a cerut luni Parchetului European să acţioneze „fără întârziere” în ceea ce priveşte urmărirea în justiţie în cazul a 11 deputaţi greci, implicați într-un dosar de fraudă cu subvenții agricole.
„Solicit Parchetului European – în urma ridicării imunității parlamentarilor noștri – să procedeze rapid cu toate acțiunile de investigație și să stabilească dacă, câte și ce persoane intenționează să le pună sub acuzare”, a declarat Mitsotakis la un post de radio grec, potrivit DPA.
Solicitarea premierului grec vine după ce săptămâna trecută, procurorul-șef al UE, Laura Codruța Kövesi, a solicitat în mod oficial ridicarea imunității a 11 deputați greci din partidul de guvernământ „Noua Democrație”. Dosarul ar viza și doi foști miniștri, scrie Euractiv.
Concret, aceștia sunt acuzați că au acordat favoruri alegătorilor prin obținerea de subvenții ilegale.
Săptămâna trecută, Parchetul European a precizat faptul că solicitarea de ridicare a imunității parlamentare a celor 11 deputați se referea la evenimente petrecute în 2021.
Ancheta se concentrează în special pe „incitarea la abuz de încredere, fraudă informatică și eliberarea de documente false”, potrivit aceleiași surse. Parchetul European a anunțat anul trecut că investighează fraude „masive și sistematice” și „activități de spălare de bani” legate de acordarea de subvenții agricole europene fermierilor greci.
O parte din plățile frauduloase efectuate către persoane care nu erau întotdeauna fermieri a fost folosită pentru achiziționarea de „bunuri de lux, călătorii și vehicule”, potrivit Parchetului European.
Un profesor universitar din SUA a construit o aplicație dotată cu inteligență artificială și o platformă web care anunță sosirea agenților de la agenția americană pentru Imigrație și Vamă (ICE), potrivit Futurism.
Profesorul care este și programator se numește Rafael Concepcion și a predat la Universitatea Syracuse. El se află în spatele mai multor aplicații mobile concepute pentru a contracara activitățile ICE. A început cu o aplicație pentru a-i învăța pe imigranți cum să-și exercite drepturile constituționale atunci când sunt abordați de agenții ICE. Pentru a o construi, a folosit instrumente de inteligență artificială.
Practic, Concepcion a reușit să le ofere imigranților instrumente egale cu cele ale agenților. ICE folosește un sistem de supraveghere cu inteligență artificială pentru a urmări, prinde și deporta civilii. În cele din urmă, Concepcion și-a dat seama că simpla educare a imigranților cu privire la drepturile lor nu ajută prea mult.
El a decis să îmbunătățească aplicația pe care a numit-o „DEICER”. Aceasta le-a oferit utilizatorilor posibilitatea de a raporta activitatea ICE cu ajutorul unor indicatoare pe o hartă, iar persoanele apropiate de aceste locuri primeau o alertă pe telefon cu informații și fotografii ale agenților ICE.
Aplicația a fost descărcată de peste 3.000 de ori în câteva zile de la apariția în App Store și a atins un vârf de 30.000 de utilizatori. Profesorul a primit amenințări cu moartea și Guvernul a reușit să elimine aplicația din App Store. Nefiind descurajat, Concepcion a lansat o versiune web a aplicației sale și a început să colaboreze cu o organizație pentru drepturile imigranților din Carolina de Nord. Nici măcar un atac cibernetic nu l-a oprit, profesorul anunțând că va continua lupta sa.
Acordul cu industria aerospațială israeliană „va fi semnat în curând și va crește semnificativ rata de producție, precum și cantitatea de interceptoare ale sistemului Arrow, ca parte a pregătirilor pentru conflictul în evoluție”, se arată în comunicat, potrivit Le Figaro.
„Statul Israel este puternic și puternic, gata să continue campania atât timp cât este necesar și continuă să își consolideze capacitățile de apărare și atac, continuând în același timp lupta ”, a declarat ministrul Apărării, Israel Katz, în comunicat.
Sistemul Arrow este nivelul superior al sistemului de apărare aeriană al Israelului.
Conflictul, declanșat pe 28 februarie de un atac comun al SUA și Israelului împotriva Iranului, nu dă semne de ameliorare, iar atacurile iraniene asupra Israelului continuă zilnic.
București, aprilie 2026 – În apropierea Paștelui, una dintre perioadele din an în care masa în familie capătă o semnificație aparte, Agricola Internațional lansează studiul „Mesele în familie la români”, care arată că pentru români, mesele luate împreună sunt asociate cu alegeri alimentare mai bune, timp de calitate petrecut cu cei apropiați și mai multă grijă față de familie. Potrivit datelor, aproape 71% dintre respondenți spun că au o alimentație mai bună atunci când iau masa cu familia, iar peste 84% cred că mesele împreună contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase pe termen lung.
Conform cercetării realizate în perioada 20-31 martie 2026, masa în familie rămâne un obicei prezent în viața multor români. Peste jumătate dintre respondenți (53,53%) spun că mănâncă zilnic împreună cu familia, iar aproape un sfert (24,64%) fac acest lucru de câteva ori pe săptămână. La polul opus, 14,86% declară că mesele împreună se întâmplă rar sau aproape niciodată, semn că acest ritual este tot mai des pus sub presiunea ritmului cotidian.
Cel mai adesea, familiile din România se reunesc la cină, indicată de 51,56% dintre respondenți drept principalul moment al mesei luate împreună. Alți 24,32% menționează prânzul, iar doar 5,82% micul dejun. Datele sugerează că pentru cei mai mulți români, masa în familie rămâne momentul de reîntâlnire de la finalul zilei, atunci când membrii familiei reușesc să se reconecteze în jurul aceleiași mese.
„Studiul Agricola confirmă un lucru important, și anume că tradiția mesei luate în familie rămâne mai puternică decât ritmul impus de viața modernă. Chiar dacă programele diferite, oboseala și presiunea cotidiană fac tot mai greu de păstrat acest obicei, românii continuă să îl asocieze cu o alimentație mai bună și cu timp de calitate petrecut alături de cei dragi. Ne bucură mai ales faptul că aproape 80% dintre respondenți consideră important ca produsele să poată fi preparate împreună cu familia, inclusiv cu cei mici. Astfel, aceștia învață mai ușor ce înseamnă alegerile alimentare bune, își formează obiceiuri sănătoase pe termen lung și se conectează firesc la viața de familie.”, a declarat Cristian Călin, Managerul de Relații Publice și Comunicare al Grupului Agricola.
Programul diferit al membrilor familiei, principalul obstacol în calea meselor luate împreunăDeși mesele în familie sunt asociate cu beneficii clare pentru alimentație și relațiile dintre membrii familiei, studiul surprinde și dificultățile care stau în calea acestui obicei. Astfel, 74,43% dintre respondenți spun că principalul obstacol este programul diferit al membrilor familiei, urmat de preferințele alimentare diferite, oboseala și lipsa timpului pentru gătit. Cu alte cuvinte, problema nu este lipsa dorinței de a mânca împreună, ci faptul că viețile tot mai aglomerate sunt din ce în ce mai greu de sincronizat.
Acest ritm de viață influențează și felul în care românii își percep alimentația. Peste 75% dintre respondenți (75,47%) consideră că stilul actual de viață afectează calitatea alimentației familiei lor. În acest context, masa în familie capătă o valoare suplimentară, devenind nu doar o rutină zilnică, ci și un reper de echilibru, grijă și apropiere.
„Masa în familie nu este doar un context de dezvoltare a bunelor obiceiuri alimentare, ci un mecanism psihologic complex care susține reglarea emoțională, relațiile și dezvoltarea sănătoasă a copiilor. A mânca devine un ritual care aduce multă predictibilitate și siguranță în familie, cu consecințe pozitive pentru reglarea stresului și a altor emoții dificile. Acest tip de interacțiune repetitivă, întărește sentimentul de apartenență și siguranță relațională. Conversațiile informale din timpul mesei sunt un context natural de conectare, în care se construiesc relații mai apropiate și mai stabile între părinți și copii. De asemenea, mesele sunt un „micro-laborator social”, în care copiii învață să asculte, să își aștepte rândul, să exprime opinii și să observe emoțiile și comportamentele celorlați. Astfel, masa împreună contribuie la dezvoltarea empatiei, a abilităților de comunicare și a autoreglării comportamentale. Cercetările longitudinale[1] arată corelații între mesele regulate în familie, caracterizate de conversații calde, fără mesaje de critică și niveluri mai scăzute de depresie și anxietate, comportamente de risc reduse și imagine de sine mai stabilă.”, Diana Stănculeanu, Specialist în educație parentală, Psihoterapeut.
Mâncarea gătită acasă rămâne standardul de referință pentru o alimentație sănătoasăStudiul arată și că mâncarea gătită acasă continuă să fie percepută drept cea mai bună opțiune pentru mesele în familie. Astfel, 92,51% dintre respondenți spun că mesele gătite acasă sunt mai sănătoase decât cele comandate. Atunci când aleg produse rapide pentru masa în familie, românii apreciază în primul rând ingredientele naturale, gustul apropiat de mâncarea gătită acasă, timpul scurt de preparare și prețul accesibil.
O masă reușită în familie nu înseamnă însă doar mâncare bună, ci și felul în care acel timp este trăit împreună. 64,45% dintre respondenți pun pe primul loc calitatea alimentației, iar 61,02% vorbesc despre timpul petrecut împreună, fără a fi grăbiți. Masa în familie rămâne astfel spațiul în care grija se vede atât în ceea ce pui pe masă, cât și în disponibilitatea de a fi prezent alături de cei apropiați.
*Studiul „Mesele în familie la români” a fost realizat cu ajutorul platformei iVox Research, în perioada 20-31 martie 2026, pe un eșantion de 1.121 de respondenți adulți din România.
[1] Fulkerson, J. A., et al. (2010). Family meals and adolescent emotional well-being: findings from Project EAT. Journal of Adolescent Health. Eisenberg, M. E., Olson, R. E., Neumark-Sztainer, D., Story, M., & Bearinger, L. H. (2004). Correlations between family meals and psychosocial well-being among adolescents. Archives of Pediatrics & Adolescent Medicine, 158(8), 792–796.
Eisenberg, M. E., et al. (2008). Family meals and substance use: is there a long-term protective association? Journal of Adolescent Health.
Larson, N. I., Fulkerson, J. A., Story, M., & Neumark-Sztainer, D. (2013). Shared meals among young adults are associated with better diet quality and predicted by family meal patterns during adolescence. Public Health Nutrition.
Pentru detalii:
Cristian Călin – Corporate PR Manager, pr@agricola.ro, 0743 108 459
Ruxandra Manu, Communication Consultant, ruxandra.manu@rogalski.ro, 0728 869 871
Dacă creșterea prețurilor la energie se va dovedi a fi temporară, necesitatea unei ajustări a politicii monetare va fi limitată, a declarat Stournaras, membru al Consiliului guvernatorilor BCE și guvernator al Băncii Greciei, în cadrul adunării anuale a acționarilor băncii centrale grecești, care a avut loc la Atena, scrie Reuters.
El a adăugat că se așteaptă o orientare mai restrictivă a politicii monetare dacă presiunea exercitată de creșterea prețurilor la energie se va dovedi mai puternică și mai persistentă, afectând așteptările privind inflația pe termen mediu și evoluția salariilor.
Președintele american Donald Trump a afirmat în această săptămână că Iranul este condus acum de un nou grup de lideri, pe care l-a descris drept „mai puțin radical și mai rezonabil”. Trump a susținut că eliminarea unor lideri ai regimului în timpul conflictului ar echivala cu o schimbare de regim. În opinia multor analiști, însă, schimbarea persoanelor aflate la conducere nu înseamnă neapărat transformarea sistemului politic, arată CNN.
Sistemul politic rămâne acelașiPolitologii subliniază că o schimbare reală de regim presupune modificarea structurii de guvernare a statului. În cazul Iranului, sistemul teocratic instaurat după Revoluția Islamică din 1979 continuă să funcționeze. Experții spun că războiul a consolidat influența facțiunilor militare dure, în special a Gardienilor Revoluției Islamice. Potrivit unor analiști, noul lider suprem Mojtaba Khamenei are legături strânse cu această organizație militară, ceea ce ar putea întări influența acesteia asupra deciziilor politice.
Temeri privind o represiune mai durăMai mulți specialiști consideră că noua conducere ar putea intensifica represiunea internă. Analiștii spun că multe dintre persoanele numite în poziții cheie au fost implicate anterior în acțiuni de reprimare a protestelor. În ultimele luni, autoritățile iraniene au intervenit violent pentru a opri proteste la nivel național și au efectuat mai multe execuții. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, represiunea ar putea deveni și mai severă dacă regimul se simte amenințat. Guvernul iranian continuă să mențină un control strict asupra internetului și fluxului de informații. Monitorii internaționali spun că întreruperile de internet la nivel național au depășit o lună. În același timp, autoritățile ar fi intensificat cenzura online și monitorizarea activității digitale.
Analiștii cred că tensiunile militare ar putea determina conducerea iraniană să accelereze dezvoltarea programului nuclear. Potrivit acestora, noua conducere ar putea considera arma nucleară drept un instrument de descurajare împotriva unor noi atacuri externe. Unii specialiști compară situația Iranului cu cea a Coreei de Nord, unde dezvoltarea armelor nucleare a contribuit la descurajarea intervențiilor militare externe.
Incertitudini privind evoluția regimuluiOficiali americani au adoptat o poziție mai prudentă în evaluarea situației. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există tensiuni interne în structura de putere din Iran, dar nu este clar dacă acestea vor duce la schimbări reale. În opinia experților, evoluția politică a Iranului rămâne incertă, iar schimbările recente ar putea întări, nu slăbi, structurile de putere existente.
