Schimbarea importantă anunțată de MInisterul Educației: bursa socială se acordă și în vacanțele școlare, cu anumite excepții.
Ce burse pot primi eleviiÎn anul școlar 2026-2027 sunt prevăzute patru tipuri principale de burse: bursa de merit – 450 de lei pe lună, bursa socială – 300 de lei pe lună, bursa tehnologică – 300 de lei pe lună, bursa pentru mame minore – 700 de lei pe lună.
Bursa de merit este destinată elevilor de gimnaziu, liceu și învățământ profesional, inclusiv dual.
Bursa socială se acordă elevilor din învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional, inclusiv dual. Bursa tehnologică este destinată elevilor din învățământul profesional, inclusiv dual.
Cine poate primi bursa de meritBursa de merit este acordată, în general, pentru maximum 15% dintre elevii fiecărei clase de gimnaziu și liceu.
Elevii trebuie să aibă media generală de cel puțin 9,00.
Bursa poate fi acordată și elevilor care au aceeași medie cu ultimul elev aflat în limita de 15%.
Pentru bursa de merit este necesară și media 10 la purtare în anul școlar anterior.
Există reguli speciale pentru clasele a V-a și a IX-a.
Elevii de clasa a V-a sunt evaluați pe baza rezultatelor din primele două intervale de cursuri, iar pentru clasa a IX-a se ia în calcul media de admitere.
Părinții nu trebuie să depună cerere pentru bursa de merit. Lista este întocmită de profesorul diriginte și transmisă secretariatului școlii.
Bursa socială: 300 de lei și în vacanțeBursa socială are un cuantum minim de 300 de lei pe lună.
Ea este destinată, între altele, elevilor proveniți din familii cu venituri mici, copiilor aflați în situații sociale vulnerabile, elevilor orfani și celor cu anumite situații medicale speciale.
Pentru elevii din familii cu venituri mici, venitul mediu net pe membru de familie trebuie să fie mai mic de 50% din salariul minim net pe economie.
Bursa socială se acordă și în vacanțe.Există reguli speciale pentru vacanța de vară.
Nu primesc bursa în această perioadă elevii care nu au promovat anul școlar.
De asemenea, dacă un elev este corigent la mai mult de o disciplină și are peste 20 de absențe nemotivate într-un an, nu primește bursa în vacanța de vară.
Important: alocația copilului nu este luată în calcul la stabilirea venitului pentru bursa socială.
Bursa socială poate fi primită împreună cu bursa de meritUn elev poate primi în același timp bursă socială și bursă de merit, dacă îndeplinește condițiile pentru ambele.
Bursa socială poate fi cumulată și cu bursa tehnologică.Totuși, pentru bursele de merit, sociale și tehnologice există o condiție legată de absențe: dacă elevul acumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună, nu primește bursa respectivă pentru luna respectivă.
Bursa tehnologică este de 300 de leiElevii din învățământul profesional, inclusiv dual, pot primi 300 de lei pe lună prin bursa tehnologică.
Scopul acestei burse este să sprijine participarea elevilor la învățământul profesional și dual și formarea competențelor necesare pentru viitoarea integrare pe piața muncii.
Bursa pentru mame minore: 700 de leiElevele care au născut și revin la școală pot primi o bursă de 700 de lei pe lună.
Regulile prevăd că sprijinul poate fi acordat și după împlinirea vârstei de 18 ani, în condițiile legii.
Când se primesc baniiBursele se plătesc lunar, pentru luna precedentă, în jurul datei de 20 a fiecărei luni.
Pentru începutul anului școlar 2026-2027, prima plată este programată pentru 20 noiembrie 2026 și va include bursele aferente lunilor septembrie și octombrie.
Școlile trebuie să transmită până la 20 octombrie listele și sumele estimate către inspectoratele școlare.
Dacă data de 20 cade într-o zi nelucrătoare, plata se face în ziua lucrătoare anterioară.
Ce trebuie să știe părințiiPentru bursa de merit, părinții nu depun cerere.
Profesorii diriginți întocmesc listele elevilor eligibili.
Pentru bursa socială, este necesară cererea și documentele care dovedesc situația financiară, socială sau medicală, după caz.
Termenul obișnuit pentru depunerea dosarului este 1 octombrie 2026, însă cererile pot fi depuse și ulterior dacă apar modificări ale situației copilului sau a familiei.
Polițiștii au fost sesizați prin apel 112 și s-au deplasat de urgență la fața locului.
Potrivit Poliției Capitalei, la adresă, polițiștii Secției 13 au constatat că cele sesizate se confirmă și au identificat copilul, care ar fi căzut de la etajul al doilea al imobilului în care locuia.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că băiatul a căzut de la balcon, de la etajul 2, pe capota unei mașini parcate. A fost găsit conștient. El a suferit cel mai probabil o fractură de femur și este în operație.
Copilul era în casă cu mamaEste vorba despre fiul fratelui rap-erului Puya. Copilul se afla cu mama sa în casă și este posibil ca aceasta să fi consumat alcool. În acest caz a fost anunțată și DGASPC.
Aceleași surse au arătat că părinții copilului sunt separați, fiind în proces de divorț.
Un echipaj medical a intervenit pentru acordarea primelor îngrijiri pentru copil, care are și alte probleme medicale.
Ulterior, copilul a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale suplimentare.
Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a situației de fapt și dispunerea măsurilor legale care se impun. Totodată, urmează să fie sesizată unitatea de parchet competentă.
În ședința grupurilor parlamentare ale PNL, Siegfried Mureșan a enumerat trei motive pentru care spune că nu va renunța la mandat înaintea votului de învestitură.
„Este evident că, din următoarele trei motive, noi vom duce procedura până la capăt și ne vom prezenta la votul din Parlament”, le-a transmis Mureșan liberalilor, potrivit surselor MEDIAFAX.
Primul motiv invocat este „respectul pentru președintele României și pentru procedura constituțională”. Premierul desemnat a spus apoi că dorește să prezinte în Parlament „o viziune modernă” și „o viziune pentru o Românie pro-europeană, reformată”.
Al treilea argument este legat de votul partidelor.
„Pentru a vedea oamenii cum votează fiecare partid. Oamenii să știe care este situația din Parlament. Parlamentul nu a fost testat la modul serios în ultimele luni”, le-a spus Mureșan parlamentarilor PNL, conform acelorași surse.
Mesajul este în linie cu declarațiile publice făcute anterior de premierul desemnat. Mureșan spunea luni seară că va merge „categoric” în Parlament pentru a-și prezenta programul și pentru ca alegătorii să vadă cum votează fiecare formațiune.
Reducerea numărului de parlamentari, comasări de agenții și reforma pensiilor specialeÎn ședința PNL, Mureșan a prezentat și câteva dintre direcțiile viitorului program de guvernare.
Premierul desemnat a susținut că reforma trebuie să înceapă cu statul și a indicat reducerea numărului de parlamentari, raportat la populația rezultată din recensământ, precum și comasarea unor agenții ale statului.
Pe lista prezentată parlamentarilor liberali se află și reforma pensiilor speciale și eliminarea cumulului dintre pensie și salariul de la stat.
În ceea ce privește companiile de stat, Mureșan le-a spus liberalilor că acestea trebuie să beneficieze de „un management performant”. ANAF ar urma, în viziunea sa, să își concentreze activitatea în special asupra marilor fraude fiscale.
Mureșan: Nu este nevoie de creșteri de taxe și nici de majorarea TVAPremierul desemnat a respins și scenariul unor noi majorări fiscale.
„Nu este nevoie de creșteri de taxe și impozite și nici a TVA-ului. Sigur că ieri, în ședința PSD, au anunțat asta. Nu am spus niciodată asta. Nu facem asta”, a spus Mureșan în ședință, potrivit surselor MEDIAFAX.
Mureșan declarase și luni seară că un eventual Guvern condus de el nu va majora taxele. El a afirmat chiar că și-ar dori revenirea TVA de la 21% la 19%, dar numai atunci când situația bugetară va permite acest lucru.
Mesaj pentru parlamentarii PSD: „Nu aș vrea să fiu în pielea lor”Siegfried Mureșan a adus din nou în discuție și posibilitatea alegerilor anticipate, în cazul în care blocajul pentru formarea unui Guvern continuă.
„Este clar că președintele României nu a fost favorabil până acum scenariului alegerilor anticipate, dar este clar că acum sunt două variante: guvernul nostru sau alegeri anticipate”, a spus Mureșan, potrivit surselor MEDIAFAX.
Premierul desemnat a transmis și un avertisment politic parlamentarilor care ar putea vota împotriva Cabinetului său.
„Nu aș vrea să fiu în pielea unui parlamentar PSD care riscă să rămână fără mandat dacă se ajunge la alegeri anticipate. Sau în pielea unui parlamentar dintr-un partid sau grup mic care riscă să nu mai facă pragul”, a afirmat Mureșan.
Alegerile anticipate nu pot fi însă declanșate automat după o eventuală respingere a Guvernului Mureșan. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul numai dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
PSD a anunțat că nu votează Guvernul MureșanContextul discuțiilor din PNL este complicat de decizia PSD de a nu susține Cabinetul Mureșan. Sorin Grindeanu a anunțat luni, după ședința conducerii social-democrate, că PSD „votează doar un guvern din care face parte” și a cerut premierului desemnat să își depună mandatul dacă nu poate construi o majoritate.
Potrivit calculelor MEDIAFAX, PNL, USR și UDMR au împreună 169 de parlamentari, în timp ce pentru învestirea Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Chiar într-un scenariu maximal, în care Mureșan ar obține voturile celor 17 deputați ai minorităților și până la 23 de parlamentari neafiliați, totalul ar ajunge la 209 voturi, cu 24 sub pragul necesar.
Mureșan a respins însă marți posibilitatea de a renunța la mandat. Întrebat de jurnaliști dacă ia
Obținerea acordului de mediu trebuie corelat cu emiterea hotărârii de Guvern de expropriere terenuri utilitate publică, elaborarea Documentației Tehnice pentru Autorizarea Construirii (DTAC) și actualizare proiect conform avizelor primite, ceea ce va face posibilă actualizarea autorizației de construire, potrivit surselor Medifax din cadrul Hidroelectrica.
Mai mult, acordul de mediu va putea fi atacat în instanță, similar cu ceea ce s-a întâmplat și în cazul altor proiecte, ceea ce ar putea duce la întârzieri.
O altă provocare pentru Hidroelectrica, din informațiile Mediafax, este că are încheiate contracte istorice cu Hidroconstrucția, Energomontaj, Caromet, UCMH, și toți executanții fie au fost într o situație de insolvență fie au activitate de bază diminuată.
Conform actualelor estimări, termenele pentru finalizarea proiectelor sunt anul 2031, în cazul Câineni, și anul 2032, pentru Lotrioara.
Hidroelectrica – companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni, implicit cea mai mare parte a dividendelor din profit – este cel mai mare producător de energie din România, cu un portofoliu de energie 100% regenerabilă, cel mai mare furnizor de energie electrică pe piața concurențială și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, fiind o companie vitală pentru un sector strategic, cu implicații în siguranță națională.
Lista oficială a proiectelor HidroelectricaHidroelectrica are o listă cu nouă obiective de investiții prioritare de amenajări hidrologice, au transmis oficialii Hidroelectrica, la contactați de Mediafax.
Solicitarea privind lista, capacitatea și stadiul proiectelor a venit în contextul în care președintele Nicușor Dan a promulgat așa-numita „lege a hidrocentralelor” pe care o trimisese anterior spre reexaminarea Parlamentului, respectiv Legea nr.185 din 9 septembrie 2026 pentru completarea art. 561 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului publicata in M.Of. nr. 767/9 sep. 2026
Gradul de realizare ale amenajărilor hidroenergetice, potrivit oficialilor Hidreoelectrica:
1. Obiectivul de investiții Amenajarea Hidroenergetică Pașcani este prevăzut în schema cadru de amenajare complexă a bazinului hidrografic Siretul superior.
Lucrările executate în proporție de 80%.
2. Obiectivul de investiții AHE a râului Olt-defileu pe sector CORNETU-AVRIG
2.1. Amenajarea/Treapta CHE Lotrioara
Lucrările executate în proporție de 1%.
2.2. Amenajarea/Treapta CHE Caineni
Lucrările executate în proporție de 25%.
2.3. Amenajarea/Treapta CHE Racovița
Lucrările executate în proporție de 95%.
Centrala este în funcțiune deja, cu regulament de exploatare aprobat noiembrie 2023.
3. Obiectivul de investiții Surduc – Siriu, treapta Surduc – Nehoiașu
Lucrările executate în proporție de peste 80%.
P.I. = 55 MW, Energie = 152.00 GWh/ an
3.1.Obiectiv de investiții CERNA MOTRU – TISMANA
Lucrările executate în proporție de peste 90%.
P.I. = 10 MW, Energie = 18.85 GWh/ an
4. Obiectivul de investiții AHE Bumbești Livezeni
5. Obiectivul de investiții AHE Cerna-Belareca. Treapta Belareca
6. Obiectivul de investiții AHE Răstolița, etapa 1
7. Obiectivul de investiții AHE Pașcani pe râul Siret
8. Obiectivul de investiții AHE Cosmești Movileni. Treapta Cosmești
9. Obiectivul de investiții AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre. CHE Islaz
Potrivit comunicatului transmis luni, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis acordul de mediu pentru finalizarea amenajării hidroenergetice Cornetu-Avrig, pe râul Olt, în județele Sibiu și Vâlcea, acord care stabilește condițiile de protecție a mediului care trebuie respectate atât pe durata lucrărilor, cât și în perioada de funcționare.
Investiția Hidroelectrica va contribui la producția națională de energie din surse regenerabile cu o cantitate estimată de 156,8 GWh pe an, echivalentă consumului anual a peste 52.000 de gospodării, au transmis oficialii ministerului.
„România are nevoie de investiții care să îi întărească siguranța energetică, realizate cu respectarea legislației și pe baza unor evaluări riguroase. Investițiile nu sunt opuse respectării prevederilor legale pe mediu. Cele două obiective pot coexista. Susținem finalizarea proiectelor hidroenergetice acolo unde soluțiile sunt fundamentate tehnic, cu măsuri de reducere a impactului și monitorizare pe întreaga perioadă de funcționare”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor, conform documentului citat.
Proiectul vizează lucrările rămase de executat în cadrul amenajării hidroenergetice aprobate în anul 1989, a cărei schemă cuprinde cinci trepte: Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița. Lucrările pentru care a fost emis acordul includ finalizarea treptelor Câineni și Lotrioara, precum și intervenții necesare funcționării amenajării Racovița la parametrii proiectați.
Potrivit ministerului, evaluarea proiectului a avut la bază trei studii de specialitate: raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvată și studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă. Concluziile acestora au fost integrate în condițiile acordului, prin măsuri de prevenire și reducere a impactului, precum și prin cerințe de monitorizare pentru etapa de execuție și pentru funcționarea amenajării în integralitatea sa.
„Soluția tehnică selectată ține cont de lucrările deja executate și de necesitatea protejării infrastructurii de transport din defileul Oltului. Aceasta urmărește păstrarea, pe cât posibil, a căii ferate și a DN7 pe amplasamentele actuale, cu realizarea lucrărilor suplimentare de protecție necesare. La Racovița sunt prevăzute intervenții pentru protejarea podurilor de cale ferată, care să permită îndepărtarea pragului din avalul centralei și funcționarea acesteia fără restricțiile de nivel existente”, a transmis luni Ministerul Mediului.
Oficialii instituției au precizat ca acordul de mediu nr. 4 din 21 septembrie 2026 include și condițiile impuse prin avizul Ministerului Culturii pentru protejarea monumentului istoric Turnul Spart. Procedura de evaluare a inclus consultarea publicului și dezbateri organizate la Câineni și Boița, iar în etapa de consultare a deciziei de emitere și a proiectului acordului de mediu au fost primite patru mesaje cu observații, din partea a trei persoane fizice și a unei persoane juridice, au trasmis responsabilii.
Relațiile dintre Kiev și Budapesta s-au tensionat din nou după ce premierul Péter Magyar a respins două proiecte susținute de Ucraina: noul format de cooperare între statele din regiunea Carpaților și planul privind păstrarea unor rezerve ucrainene de combustibil în Ungaria.
Șeful diplomației ucrainene a reacționat luni seara, pe X, la declarațiile făcute de Péter Magyar în Parlamentul Ungariei. Andrii Sîbiha s-a declarat surprins de ceea ce a numit poziția „inutil de conflictuală” a premierului ungar față de Ucraina.
Kievul, surprins de refuzul categoric al UngarieiPrima dispută privește Inițiativa de Integrare Carpatică, noul format de cooperare regională lansat de Ucraina. Proiectul vizează opt țări din regiune – Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia – și urmărește dezvoltarea cooperării în domenii precum energia, infrastructura, transporturile și comerțul.
Ungaria a participat la reuniune doar în calitate de observator și nu a aderat la inițiativă. Péter Magyar a explicat ulterior în Parlamentul de la Budapesta că țara sa a avut „motive importante” pentru această decizie.
„Suntem surprinși de declarațiile inutil de conflictuale ale premierului Ungariei față de Ucraina. Inițiativa de Integrare Carpatică urmărește dezvoltarea întregii noastre regiuni, contribuind la prosperitate, interconectare și proiecte reciproc avantajoase în cele opt țări carpatice”, a scris Sîbiha. Potrivit oficialului ucrainean, motivele refuzului categoric al Budapestei „rămân necunoscute”.
România a fost reprezentată la primul summit, organizat pe 18 septembrie în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, de președintele Nicușor Dan.
Sîbiha: „Când politica intervine în afaceri, nu iese nimic bun”Proiectul energetic dintre Naftogaz și MOL este al doilea punct de dispută între Kiev și Budapesta. În cadrul Forumului Economic Carpatic, desfășurat cu prilejul summitului „Carpathian Eight”, compania ucraineană de stat și grupul energetic ungar au semnat un memorandum privind construirea unor capacități de stocare a produselor petroliere în Ungaria, în apropierea frontierei cu Ucraina.
Potrivit Naftogaz, compania națională de petrol și gaze a Ucrainei, depozitele ar urma să deservească piața ucraineană. Amplasarea unei părți a capacităților de stocare în afara țării ar proteja astfel rezervele de combustibil de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.
Premierul Péter Magyar s-a opus însă proiectului. El a declarat luni în Parlament că, atât timp cât guvernul condus de partidul său, Tisza, se află la putere, un asemenea depozit nu va fi construit în Ungaria. Magyar a susținut că guvernul său nu a fost implicat în înțelegerea dintre cele două companii.
Magyar a amintit că statul ungar deține 25% din MOL și a avertizat conducerea grupului că trebuie să țină cont de poziția guvernului în calitate de acționar, sugerând că în caz contrar ar putea exista consecințe.
MOL a precizat că documentul semnat este doar un memorandum, iar pregătirea unui eventual proiect ar putea dura ani.
Sîbiha a criticat intervenția premierului ungar în relația dintre cele două companii.
„O altă evoluție surprinzătoare au fost declarațiile care pun sub semnul întrebării cooperarea directă, pragmatică și reciproc avantajoasă dintre companiile energetice ucrainene și ungare, convenită printr-un memorandum bilateral”, a transmis ministrul ucrainean.
„Când politica intervine în afacerile pragmatice, nu iese nimic bun”, a adăugat oficialul.
Sîbiha: „Orbán a plecat”, politicile sale continuăKievul a comparat poziția actualului guvern de la Budapesta cu politica urmată de Viktor Orbán în relația cu Ucraina.
„Ceea ce auzim în ultima vreme de la Budapesta ne nedumerește. Se pare că, deși Viktor Orbán a plecat, politicile sale de obstrucționism și izolaționism continuă să prospere”, a scris Sîbiha.
Potrivit ministrului ucrainean, „orbanismul nu a adus nimic bun în trecut, nici Ungariei, nici regiunii în ansamblu – și nu va aduce nimic bun nimănui nici de acum înainte”.
Andrii Sîbiha a transmis totodată că Ucraina își menține disponibilitatea pentru dezvoltarea unei cooperări bilaterale cu Ungaria, pe care a descris-o drept „reciproc avantajoasă, pragmatică și bazată pe respect”.
Péter Magyar conduce Ungaria din primăvara anului 2026, după victoria partidului Tisza în fața formațiunii Fidesz a lui Viktor Orbán. Schimbarea guvernului a modificat o parte dintre pozițiile Budapestei față de Kiev: Ungaria nu mai blochează aprobarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei și a condamnat atacurile rusești asupra Ucrainei.
Budapesta își menține însă refuzul de a acorda ajutor militar Ucrainei.
