Сборщик RSS-лент

În urmă cu o lună, Pavăl Holding, vehi­culul de investiţii al familiei Pavăl, care deţine, printre altele, retailerul de bricolaj Dedeman, a devenit oficial proprietarul operaţiunilor Carrefour în România, după ce tranzacţia a primit acordul Consiliului Concurenţei.

Studiul pilot a urmărit femei cu supraponderalitate sau obezitate care participau la un program de slăbire cu durata de șase luni, potrivit ScienceDaily.

Cele care au mâncat într-un interval zilnic de aproximativ opt până la nouă ore au înregistrat o îmbunătățire mai mare la anumite teste de gândire decât participantele care și-au repartizat mesele pe o perioadă de aproximativ 12 ore.

„Pierderea în greutate în sine va preveni o parte din declinul cognitiv asociat îmbătrânirii. Aceste este date sugerează că ar putea exista beneficii suplimentare dacă încetați să mâncați cu 4 ore înainte de culcare și reduceți intervalul de alimentație la 8-9 ore pe zi, comparativ cu intervalul obișnuit de 12 ore pe zi”, a declarat Sue Shapses, cercetătoarea principală a studiului.

Momentul meselor și riscul de demență

Boala Alzheimer și alte forme de demență devin din ce în ce mai frecvente pe măsură ce populația îmbătrânește. Femeile și persoanele cu supraponderalitate sau obezitate tind, de asemenea, să prezinte un risc mai mare de a dezvolta aceste afecțiuni.

Cercetătorii studiază de mult timp modul în care dieta și alte obiceiuri de viață sunt corelate cu riscul de demență. Cu toate acestea, relativ puține studii clinice au testat dacă schimbarea acestor comportamente poate reduce direct acest risc.

Noul studiu a inclus 47 de femei cu vârste cuprinse între 50 și 79 de ani, care prezentau supraponderalitate sau obezitate. Fiecare participantă a primit îndrumări pentru a-și reduce aportul caloric zilnic cu 500 de calorii.

De asemenea, 26 de femei au fost instruite să consume toate alimentele într-un interval de mai puțin de nouă ore pe zi. Restul participantelor au continuat să mănânce pe parcursul unui interval zilnic mai obișnuit, de aproximativ 12 ore.

Femeile din grupul cu alimentație limitată în timp au consumat, în general, alimente între orele 10:00 și 18:00. Perioada medie de alimentație a acestora a fost de 8,2 ore pe zi, comparativ cu o medie de 12,3 ore în rândul femeilor din grupul cu alimentație standard.

Pierdere în greutate similară, dar rezultate cognitive diferite

După șase luni, participantele au slăbit, în medie, aproximativ 6,8 kilograme. Pierderea în greutate a fost similară în ambele grupuri.

Totuși, femeile care au mâncat într-un interval de opt până la nouă ore au obținut rezultate semnificativ mai bune la testele care măsurau planificarea spațială și rezolvarea problemelor decât cele care au continuat să mănânce pe parcursul a 12 ore.

Grupul cu alimentație cu interval orar limitat a avut, de asemenea, tendința de a face mai puține greșeli la testele care implicau memoria și învățarea, deși această diferență nu a atins semnificația statistică.

Cercetătorii nu au constatat diferențe semnificative între grupuri la testele privind timpul de reacție sau capacitatea de a efectua mai multe sarcini simultan.

Răzvan „RvPLegend” Puiu a devenit duminică seara primul român care câștigă campionatul mondial oficial al actualului format EA Sports FC / FC Pro, organizat direct de EA Sports.

În vârstă de 22 de ani și legitimat la organizația Hyperspirit, Puiu a avut un parcurs remarcabil pe tot parcursul turneului. A intrat în competiție prin faza Play-Ins, a încheiat faza de grupă pe locul 11, cu trei victorii, un egal și două înfrângeri, apoi a trecut, în fazele eliminatorii, de adversari din Turcia, Brazilia și Bulgaria, înainte de a se impune categoric în semifinală.

În finală, Puiu l-a învins pe germanul Levy „levyfinn” Rieck cu scorul de 6-5, cucerind titlul mondial și un premiu de 250.000 de dolari, cel mai mare din cariera sa.

Performanța îl propulsează de pe locul 30 direct pe locul 4 în clasamentul mondial al jucătorilor.

Campion în eSuperligă

„Visul oricărui jucător Pro de EAFC este să ajungă campion mondial, iar eu am reușit să-mi îndeplinesc cel mai mare vis al meu. Nimic nu este imposibil, prin muncă și dorință se poate realiza orice.”, a precizat Răzvan Puiu.

Finala a reunit, între 22 și 26 iulie, la Paris, cei mai buni 36 de jucători din lume. Competiția este considerată cea mai importantă întrecere individuală din fotbalul virtual, adunând un fond total de premii de 1,5 milioane de dolari.

Palmares în esports-ul românesc

Titlul lui Răzvan Puiu se adaugă unui palmares tot mai bogat al esports-ului românesc la nivel internațional. Ovidiu „Ovvy” Pătrașcu, fost jucător de fotbal de performanță la Universitatea Craiova, a fost primul român care a urcat pe treapta cea mai înaltă a unui campionat mondial la jocul de fotbal, în 2008, la World Cyber Games.

Ana „ANa” Dumbravă, care a practicat fotbalul de performanță în copilărie și adolescență, a fost desemnată cea mai bună jucătoare de Counter-Strike din lume trei ani la rând, în 2022, 2023 și 2024.

Andrei „Odoamne” Pascu a devenit primul român campion european la League of Legends, câștigând LEC Summer Split 2022 alături de Rogue. Iar Mihai „iM” Ivan, component al echipei NAVI, a scris istorie devenind primul român care câștigă un titlu mondial de Counter-Strike, la Major-ul de la Copenhaga din 2024.

Aceste rezultate individuale se adaugă performanței de echipă a Nexus Gaming, campioană mondială la Counter-Strike 2 în cadrul Campionatului Mondial de Esports, titlu deținut în prezent de România.

Recunoașterea întârzie

Perfomanțele jucătorilor români cresc în ciuda lipsei unei recunoașteri oficiale a esports-ului în România. Proiectul de lege care ar recunoaște esports-ul ca disciplină sportivă oficială a fost depus în Parlament în 2021 și se află încă în diverse etape ale procesului legislativ.

„Când un român urcă pe podium, România este menționată în presa internațională alături de cele mai puternice națiuni din domeniu. Esports-ul românesc are nevoie de recunoaștere oficială pentru a se putea dezvolta sănătos, pentru a atrage investiții și pentru a oferi jucătorilor un cadru legal și instituțional real. Pași importanți au fost făcuți, în primul rând prin depunerea în Parlament a unui proiect de lege. Suntem convinși că adoptarea lui va aduce și mai multe performanțe românești pe plan mondial.”, a precizat Tudor Dăescu, președinte Esports Summit.

Directorul executiv al companiei, Iryna Terekh, afirmă că armamentul produs de Fire Point este folosit în majoritatea operațiunilor ucrainene de lovire a infrastructurii și obiectivelor militare rusești aflate la mare distanță de front, scrie The Guardian.

Atacuri aproape zilnice asupra Rusiei

Potrivit șefei companiei, în ultimele luni au existat, în medie, între cinci și 15 atacuri pe zi în care au fost utilizate rachete sau drone produse de Fire Point. Compania fabrică și dronele FP-1 și FP-2, într-un ritm de câteva sute de unități pe zi. Acestea sunt folosite în special pentru lovirea rafinăriilor și a altor obiective strategice din Rusia. Dronele FP-1 au o autonomie de peste 1.600 de kilometri, iar, potrivit companiei, au contribuit la reducerea producției de combustibil din unele rafinării rusești și la apariția unor probleme de aprovizionare pe piața internă.

Rachetele ucrainene ajung la peste 1.800 de kilometri

Fire Point susține că rachetele de croazieră Flamingo pot transporta focoase de aproximativ 1.150 de kilograme, capabile să penetreze structuri din beton. Una dintre aceste rachete a fost utilizată în luna iunie într-un atac asupra unei fabrici de componente militare din orașul rus Ceboksarî, aflat la peste 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

Rafinărie din Moscova, avariată după un atac masiv cu drone al Ucrainei. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto

Din cauza traseului complex de zbor, racheta ar fi parcurs aproximativ 1.800 de kilometri, una dintre cele mai lungi misiuni raportate pentru un astfel de tip de armament. Compania afirmă că o rachetă Flamingo costă puțin sub 600.000 de dolari, semnificativ mai puțin decât o rachetă americană Tomahawk, evaluată la aproximativ 3,5 milioane de dolari.

Industria militară ucraineană se dezvoltă rapid

În doar câțiva ani, Fire Point a trecut de la un start-up înființat după invazia rusă din 2022 la unul dintre principalii producători de armament ai Ucrainei. Compania operează în prezent 83 de fabrici pe teritoriul Ucrainei și încă una în Danemarca, având aproximativ 6.000 de angajați, aproape dublu față de sfârșitul anului trecut.

Fostul comandant al forțelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, consideră că dezvoltarea industriei de apărare ucrainene reprezintă una dintre cele mai importante schimbări produse în timpul războiului. Potrivit acestuia, Ucraina dispune acum de armament capabil să lovească cu precizie ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei și să depășească sistemele de apărare antiaeriană.

Kievul dezvoltă și rachete balistice

Compania lucrează și la dezvoltarea primelor rachete balistice produse integral în Ucraina, care ar putea fi testate până la sfârșitul acestui an. În paralel, Fire Point participă și la proiectul european Freyja, o inițiativă la care iau parte Ucraina și alte nouă state europene și care urmărește dezvoltarea unei alternative la sistemul american Patriot pentru apărarea antiaeriană. Compania va produce lansatoarele și interceptoarele noului sistem, estimând un cost de aproximativ 1 milion de dolari pentru fiecare interceptor.

Sistem de rachete Patriot. Sursa foto: X. Fotografie cu caracter ilustrativ

Ucraina vrea să devină un mare exportator de tehnologie militară

Potrivit conducerii Fire Point, dezvoltarea accelerată a industriei de apărare reflectă transformarea economiei ucrainene în timpul războiului. „Nu vrem să mai fim cunoscuți doar ca grânarul Europei. Ucraina trebuie să devină un exportator de produse cu valoare adăugată ridicată”, a declarat Iryna Terekh. Deocamdată, întreaga producție este destinată armatei ucrainene, însă compania estimează că, după încheierea războiului, industria de apărare ar putea deveni unul dintre principalele motoare ale economiei țării.

Un suspect a fost arestat iar poliția caută un altul după ce au izbucnit focuri de armă la un festival culinar din Seattle, potrivit AP.

Trei persoane au murit iar alte patru au fost rănite

În urma atacului armat, trei persoane au murit iar alte patru au fost rănite, inclusiv un copil.

Anchetatorii cred că cei doi suspecți trăgeau unul în celălalt și. Deși unul dintre ei a rămas în libertate, adjunctul șefului poliției din Seattle a declarat duminică seara că nu există nicio amenințare continuă la adresa publicului.

Poliția nu avea o descriere a suspectului rămas în libertate, potrivit sursei.

Două persoane au murit la fața locului, iar o a treia a murit la spital. Cei patru răniți, inclusiv un băiat de 2 ani, au fost spitalizați și în stare stabilă. Restul răniților erau adulți. Adjunctul șefului poliției nu a putut spune dacă vreuna dintre victime a fost implicată în conflict.

Focurile de armă au început în jurul orei locale 18:00, în ultimele ore ale unui festival anual de trei zile. Evenimentul atrage sute de vânzători de alimente și articole cu amănuntul, precum și artiști, mai arată sursa citată.

Un suspect s-a predat la fața locului

Zeci de ofițeri asigurau securitatea la eveniment, iar unii l-au văzut pe unul dintre suspecți trăgând. Un suspect s-a predat la fața locului, dar celălalt a fugit. Forțele de ordine l-au căutat, însă fără succes.

Un număr mare de polițiști și echipaje de urgență au intervenit la fața locului. Aceștia au început să evacueze zona din jurul vastului campus Seattle Center.

Martorii prezenți la festival au declarat că au auzit între șapte și opt focuri de armă, iar unul dintre participanți a afirmat că i s-a părut că s-au tras „cel puțin douăzeci de focuri”.

Acestea promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război sau a unor importanți lideri ai mișcării legionare, potrivit raportului publicat, luni, de Institutul „Elie Wiesel”. 

Fenomenul a fost observat în special în mediul online, pe rețelele sociale sau platforme video, în cadrul cărora au circulat postări ce prezentau narațiuni antisemite clasice, dar și teorii conspiraționiste adaptate la diferite contexte locale sau globale, amplificate de conturi cu zeci sau sute de mii de urmăritori.

În același timp, reacția autorităților publice este mai vizibilă, atât la nivelul intervențiilor privind conținutul online, cât și al investigațiilor și al finalizării anchetelor judiciare, deși este dificil de evaluat impactul real în termenii combaterii acestor fenomene.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul „Elie Wiesel” la finalul anului 2025, 40% dintre români, cu 18% mai mulți decât cu patru ani în urmă, au ajuns să creadă că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”.

Numărul românilor care cred că „ar trebui să fie limitat numeric accesul evreilor în anumite profesii/ocupații” (35%) sau celor care învinovățesc evreii pentru „instaurarea comunismului în România” (29%). 11% dintre români consideră astăzi că minoritatea evreiască este „o problemă” sau „o amenințare”, un procent dublu față de anul 2021.

40% dintre români, adepți cred în teoriile conspirației

De asemenea, peste 40% dintre români aderă la teorii conspiraționiste antisemite vechi de secole sau actualizate, precum cea a milioanelor de apartamente pregătite pentru evreii care ar urma să vină în România. Deși aceste mesaje au fost des dezmințite de presă sau instituții ale statului, mesajele continuă să se răspândească în spațiul public.

Intens dezbătut în ultima perioadă a fost subiectul Legii Vexler, inițiată de deputatul și președintele FCER, Sivliu Vexler, care prevede combaterea antisemitismului și xenofobiei. Au existat și amenințări cu moartea, dar și mesaje violente cu substrat antisemit, direcționate deputatului sau chiar persoanelor publice care susțin această lege.

În ceea ce privește reprezentarea în memoria publică a unor personaje asociate cu trecutul fascist sau cu Holocaustul din România, cele mai polarizante subiecte în mediul online au fost legate de ștergerea picturilor reprezentându-i pe Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu de pe o biserică din București, controversele din jurul piesei asociate eronat lui Radu Gyr cântată în Catedrala Națională sau decizia Filarmonicii Banatul de a elimina din repertoriul concertului de Crăciun colindele lui Radu Gyr.

Institutul acuză că unele primării refuză să redenumească străzi ale unor personaje controversate

Institutul Național „Ellie Wiesel” mai acuză că Primăria Cluj-Napoca, Primăria Timișoara sau Primăria Municipiului București, refuză de ani buni redenumirea străzilor Radu Gyr și Mircea Vulcănescu sau a altor străzi denumite după personaje din trecutul fascist.

Propagarea în spațiul public a mesajelor antisemite și pro-legionare a fost vizite în cadrul unor proteste a dreptei radicale, la unele comemorări anticomuniste, dar și creații artistice sau culturale, realizarea de grafitty sau chiar vinderea cărților cu teme legionare pe internet.

De asemena, potrivit institutului, există o tendință recentă de înmulțire și promovare a artiștilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste, precum și intenția organizării unui astfel de festival internațional în România. Este vorba despre festivalul de black metal neonazist din Buzău, care a fost anulat, înainte de desfășurarea sa.

Folosind aceste informații, escrocii trimit solicitări false de plată, greu de deosebit de comunicările autentice, avertizează specialiștii în securitate cibernetică, citați de publicația Bild.

Hackerii folosesc informații reale despre rezervări

Potrivit informațiilor publicate de presa germană, infractorii cibernetici desfășoară o campanie complexă care începe cu atacuri de tip phishing asupra hotelurilor partenere Booking.com. După compromiterea conturilor acestora, atacatorii obțin acces la informații sensibile despre clienți, inclusiv numele acestora, perioada sejurului și numerele de telefon.

Cu aceste date, escrocii contactează turiștii, pretinzând că reprezintă hotelul la care aceștia au făcut rezervarea. Mesajele sunt transmise prin aplicații de mesagerie și susțin că plata cazării nu ar fi fost procesată cu succes, solicitând efectuarea unei noi plăți prin intermediul unui link inclus în conversație.

De ce este atât de convingătoare înșelătoria

Specialiștii citați de publicația germană explică faptul că succesul fraudei se bazează pe utilizarea unor informații reale despre rezervare. Deoarece numele hotelului, perioada călătoriei și datele personale coincid cu cele ale clientului, mesajele par autentice și ridică puține suspiciuni.

În plus, atacatorii aleg să trimită solicitările cu puțin timp înainte de începerea vacanței, când mulți turiști sunt preocupați de organizarea călătoriei și pot reacționa mai puțin atent la eventualele semnale de alarmă.

Linkurile incluse în mesaje conduc către pagini de plată create pentru a imita aspectul unor platforme oficiale. Odată introduse datele cardului bancar, acestea ajung în posesia infractorilor.

În unele cazuri, mesajele frauduloase sunt primite aproape simultan cu notificări reale de securitate trimise de platforma de rezervări, ceea ce face și mai dificilă identificarea tentativei de înșelăciune.

Recomandările experților

Experții în securitate cibernetică recomandă utilizatorilor să trateze cu suspiciune orice solicitare de plată primită prin aplicații de mesagerie, chiar dacă aceasta pare să provină de la hotel.

În cazul în care există dubii, verificarea rezervării ar trebui făcută exclusiv prin aplicația sau site-ul oficial, ori prin contactarea directă a hotelului, folosind un număr de telefon obținut din surse oficiale și nu din mesajul primit. De asemenea, orice comunicare suspectă ar trebui raportată serviciului de asistență al platformei.

Dacă datele cardului au fost deja introduse pe o pagină suspectă, specialiștii recomandă blocarea imediată a cardului și sesizarea autorităților.

Ce înseamnă pentru turiștii români

Metoda îi poate afecta și pe românii care își rezervă vacanțele prin Booking.com, una dintre cele mai utilizate platforme de rezervări hoteliere. În contextul sezonului concediilor, experții atrag atenția că nicio solicitare urgentă de plată primită prin aplicații de mesagerie nu ar trebui acceptată fără o verificare suplimentară, chiar dacă mesajul conține informații corecte despre rezervare.

diconium România, subsidiara locală a companiei de tehnologie a grupului german Volkswagen, şi-a majorat afacerile cu 35% în 2025, la 43,7 mil. lei (8,7 mil. euro), şi şi-a redus substanţial pierderea, la 0,9 mil. lei, de la 3,3 mil. lei în 2024, arată bilanţul depus la Ministerul Finanţelor.

Mortalitatea infantilă rămâne ridicată în România, iar cauza nu este infrastructura, în care s-a investit mult în ultimii ani, ci lipsa de resursă umană, eliminată din Sănătate în urma tăierilor fără discernământ aplicate de Guvernul Bolojan în ultimul an.

Este opinia exprimată luni de Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății.

Acesta acreditează ideea că deficitul de personal din Sănătate este principala cauză pentru care nou-născuții își pierd viața în România anului 2026.

„Prin Planul Național de Redresare și Reziliență a existat o componentă importantă pentru dezvoltarea neonatologiei.

Au fost investite aproape 200 de milioane pentru această componentă.

Au fost înființate paturi noi. Inclusiv la Marie Curie există o construcție nouă și o extindere cu 12 paturi de ATI neonatologie, lucruri făcute prin PNRR”, explică Rogobete, care insistă pe ideea că, indiferent cât de mari sunt investițiile în infrastructura spitalicească, dacă nu există personal medical, activitatea este blocată, cu consecințe extrem de grave.

„Degeaba avem paturi noi, dacă tăiem personal cu barda, de sus până jos”

„Dacă, în ultimele 12 luni, viziunea, unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos în mod egal, aici este răspunsul.

Degeaba avem, pentru prima dată după Revoluție, spitale noi, paturi moderne, echipamente de ultimă generație, dacă nu avem personal și dacă, în viziunea unora, economia se poate face de oriunde, se taie cu barda de sus până jos.

Sunt oameni care nu înțeleg contextul, sunt oameni care nu au viziune pe termen lung și singurul obiectiv este să-și atingă gloria care a redus deficitul cu orice preț”, ironizează Rogobete măsurile administrației Bolojan.

Infrastructura a recuperat din deficit, dar adevărata problemă e lipsa resursei umane

Dar mortalitatea infantilă a fost constant ridicată în România, țară care ocupă un trist loc de frunte în Uniunea Europeană la acest capitol.

Ideea lui Rogobete rămâne centrată pe lipsa acută de personal, la care, în anii anteriori, s-a adăugat și lipsa infrastructurii.

Infrastructură care a reușit, totuși, să se redreseze: secțiile de Terapie Intensivă Neonatologie sunt mult mai bine echipate, numărul de paturi s-a mărit, peste o sută de paturi sunt dotate la capacitate maximă.

Acum, adevărata problemă este lipsa medicilor:

„Peste 36 de maternități au beneficiat de investiții majore pentru creșterea calității și siguranței actului medical.

Peste 36 de maternități au avut paturi extinse, iar în total în România capacitatea secțiilor de ATI pentru nou-născuți s-a extins cu 94 de paturi, iar alte 124 de paturi existente au fost dotate la capacitate maximă.

De ce avem această mortalitate? Pentru că nu avem resursă umană”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ministerul Educației a publicat rezultatele finale ale examenului național pentru definitivare în învățământul preuniversitar, după soluționarea contestațiilor. Încă 513 candidați au obținut medii finale de cel puțin 8, ceea ce le conferă dreptul de practică în învățământul preuniversitar.

În urma reevaluării celor 2.023 de contestații depuse, rata de promovare a crescut de la 70,94% la 76,68%. Totodată, procentul este superior celui înregistrat în sesiunea din 2025, când promovarea a fost de 69,24%.

În total, au promovat 6.854 de candidați.

În această sesiune, proba scrisă a fost susținută la 106 discipline de 9.269 de candidați, reprezentând 96,4% din cei 9.615 candidați care aveau drept de participare. Examenul s-a desfășurat în 42 de centre.

Din cei prezenți, 318 candidați s-au retras, trei au fost eliminați pentru tentativă de fraudă, iar lucrările a nouă candidați au fost anulate din cauza folosirii unor semne distinctive.

După soluționarea contestațiilor, dintre cei 8.939 de candidați care au primit note la proba scrisă, 8.009 au obținut note între 5 și 9,49. Un număr de 417 candidați au fost notați cu valori cuprinse între 9,50 și 9,99, iar 47 au obținut nota 10. În același timp, 466 de lucrări au fost evaluate cu note sub 5.

Conform metodologiei, nota de la proba scrisă reprezintă 70% din media finală, iar pentru promovarea examenului este necesară obținerea unei medii de minimum 8. Pentru a susține proba scrisă, candidații au trebuit să îndeplinească mai multe condiții, printre care un stagiu de predare de cel puțin un an, calificativul „Bine” sau „Foarte bine” pentru anul școlar în curs și o medie de minimum 8 la inspecțiile la clasă și evaluarea portofoliului profesional.

Bărbatul înota la câțiva metri de țărm când a fost mușcat, conform publicației locale Positano News.

Rănit grav, a cerut imediat ajutor. Potrivit Corriere della Sera, turistul urma un tratament anticoagulant, ceea ce ar fi agravat hemoragia.

Alți înotători au alertat salvamarii de pe plaja vecină. Aceștia l-au preluat rapid, i-au acordat primul ajutor și au reușit să oprească sângerarea înainte de transportul la spital. Starea bărbatului este acum stabilă.

Ce specii de pești sunt suspectate

Adâncimea rănii i-a surprins atât pe experți, cât și pe localnici. Aceștia nu au reușit să identifice cu certitudine peștele responsabil, dar avansează două ipoteze.

Prima variantă este peștele-balistă, o specie prezentă în Marea Mediterană, cu o mandibulă deosebit de puternică. Acesta poate deveni agresiv atunci când își apără teritoriul, în special în perioada de reproducere din lunile de vară.

A doua ipoteză este micul baracudă, cunoscut și drept „becuna cu gura galbenă”. Deși specia se regăsește în mod tradițional în ape mai calde, este observată tot mai des în Marea Mediterană. Fenomenul este atribuit încălzirii apei mării. Are dinți ascuțiți și poate provoca mușcături adânci.

Potrivit Corriere della Sera, mai mulți înotători au semnalat recent mușcături mici la picioare sau glezne. Incidentele au avut loc pe coasta amalfitană și în peninsula Sorrento. Aceste răni ar fi însă provocate de pești mai mici și sunt considerate incomparabile cu cea suferită de turistul elvețian.

Allianz Services, entitatea prin care grupul german de asigurări Allianz şi-a înregistrat în 2025 o firmă de servicii în Bucureşti, a primit o infuzie de 50 de milioane de lei de la unicul său acţionar, compania de tehnologie a grupului - Allianz Technology SE din München, printr-o majorare de capital realizată aproape integral sub formă de primă de emisiune, potrivit unei decizii a asociatului unic din 3 decembrie 2025, publicată recent în Monitorul Oficial.

În cadrul unor declarații de presă susținute luni, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a fost întrebat despre criza în sănătate care va începe mâine.

Dacă va fi sau nu retrasă legea salarizării, așa cum cer sindicatele, fostul ministru a declarat „e greu să vă spun dacă va fi sau nu retrasă. Cert este că varianta actuală a legii salarizării pentru sănătate este un dezastru”.

„Un dezastru pe termen mediu și lung”

„Nu este un dezastru doar pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung. Imaginați-vă că salariile pentru medici ATI, de exemplu, scad între 3.000-4.000 lei în anumite situații”, a adăugat el.

Rogobete afirmă că „va exista un exod al medicilor din anumite specialități, atei, urgență, chirurgie, cardiologie, fără precedent. Acest exod s-a oprit în ultima perioadă”.

În vremea în care era ministru al Sănătății, „români care au profesat în Franța, în Germania sau în alte țări au hotărât să se întoarcă acasă. Tocmai pentru că salarizarea era câte cât în regulă, condițiile au început să fie mai bune. Oricum, cu această lege, exodul va continua și nu vom mai avea predictibilitate”.

„Nimeni nu contestă deficitul de personal”

Alexandru Rogobete a transmis că „vor ajunge pacienții la spital și nu vor putea fi operați pentru că anestezistul este în Franța. De altă parte, am văzut și sus la comisii, nimeni nu contestă deficitul cronic de personal în acest domeniu. În schimb, am vorbit și cu domnul Rafila, care acuză lipsă de voință politică din ultimii doi ani de zile pentru a se veni cu un sistem de performanță. Un sistem de criterii de performanță care să fie uniformizat la nivelul unităților spitalicești”.

„Nu cred că e neapărat o lipsă de voință politică. Eu vă spun ce am făcut concret. Este adevărat că reforma în sănătate trebuie să continue”, susține Rogobete.

„Dacă premierul demis și-ar dori să facă cu adevărat o reformă, reforma ar fi la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Dacă ar crește tarifele și le-ar adapta la anul 2026, de exemplu, și spitalele ar fi plătite la costurile de astăzi, nu de acum 10 ani, automat acel procent se va reduce și lucrurile vor intra în normal”, a conchis fostul ministrul al Sănătății.

Sesiune extraordinară de cinci zile

Luni, parlamentarii revin pentru o sesiune extraordinară de cinci zile. Motivul central al convocării Parlamentului îl reprezintă proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Pe agenda Camerei Deputaților se află și aprobarea acordului prin care România poate împrumuta 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare și infrastructură strategică.

Legea salarizării unitare, unul dintre cele mai sensibile angajamente din PNRR, nu se află însă pe actuala ordine de zi, în lipsa unui acord politic asupra formei proiectului.

Într-o prezentare pe care OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, a publicat-o săptămâna trecută apar câteva detalii interesante legate de implementarea proiectului Neptun Deep.