Dragoș Pîslaru a afirmat că, deși Guvernul nu a primit încă o confirmare oficială privind pierderea fondurilor europene, riscul este major.
„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut bani, repet. Dar, așa cum a spus și prim-ministru, șansele de a-i recupera după această amânare sunt extrem de reduse”, a spus Pîslaru, miercuri, după ședința CCR.
Ministrul a spus că Guvernul va continua să susțină reforma pensiilor magistraților: „Guvernul trebuie să continue să împingă pentru această reformă. Există foarte clar necesitatea de a comunica cauzalitatea pierderii banilor potențiali. Guvernul trebuie să rămână pe poziții pentru a putea, într-adevăr, să vedem că această lege va fi promulgată până la capăt”.
Pîslaru a respins ideea că scrisoarea trimisă de premierul Bolojan Curții Constituționale ar fi o formă de presiune. „În condițiile date, cu amânările date și cu consecințele date, nu este vorba de nicio presiune, este vorba de a conștientizarea importanței naționale a acestui document”.
„Eu cred că am spus ce am avut de spus. Cred că era timp de studiat orice era de studiat”, a mai declarat ministrul.
Judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților, fiind a cincea amânare din dosar.
Fostul judecător de la CCR, Augustin Zegrean, a vorbit miercuri, la Digi24, despre solicitarea Instanței Supreme care a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților. El a fost întrebat dacă o astfel de cerere ar duce la o nouă amânare.
„Asta dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea asta. Pentru că dacă se acceptă cerea de sesizare a Curtei Europeane de Justiție, trebuie să se trimită dosarul acolo și dosarul lor de la București se suspendă până vine răspunsul de la Curtea Europeană de Justiție. Și din practică, eu vă spun, când se face o astfel de cerere, durează cam 2 ani de zile”, a spus Augustin Zegrean.
„Până acum, Curtea Constituțională o singură dată s-a adresat Curții Europene de Justiție. Dar să știți că, în Europa, foarte multe instanțe și judecători se adresează acestei curți pentru că și ei, și noi avem posibilitatea aceasta de a cere Curții Europene de Justiție să se pronunțe dacă un text dintr-o lege este conform cu legislația europeană, pentru că știți foarte bine că avem obligația să respectăm legislația europeană”, a mai spus fostul judecător CCR.
CCR a amânat miercuri pentru 18 februarie luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților. Este a 5-a amânare a CCR în acest controversat dosar.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026″.
Marți, Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.
România se află într-un moment-cheie al tranziției energetice, fiind una dintre puținele țări din Europa – și posibil din lume – care au reușit să decupleze masiv creșterea economică de poluare, scrie, într-o amplă analiză, The Guardian.
Între 1990 și 2023, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu 88%, iar emisiile totale cu 75%, în timp ce PIB-ul real s-a dublat.
Cu alte cuvinte, economia românească produce astăzi de aproape zece ori mai puțină poluare pentru fiecare dolar generat decât la începutul anilor ’90.
Această performanță nu a fost rezultatul unei strategii climatice coerente inițiale, ci consecința prăbușirii industriei grele moștenite din comunism, extrem de poluante și ineficiente energetic. Închiderea fabricilor și minelor după 1989 a dus la o scădere bruscă a emisiilor, un „eveniment istoric”, nu o decarbonizare planificată.
Intensitatea emisiilor din producția de electricitate a scăzut de peste cinci oriA doua etapă decisivă a venit odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007.
Standardele de mediu mai stricte, piața certificatelor de emisii, fondurile europene pentru modernizare și investițiile în energie nucleară și regenerabilă au transformat structural sectorul energetic.
În perioada post-aderare, intensitatea emisiilor din producția de electricitate a scăzut de peste cinci ori mai rapid decât în intervalul anterior.
În paralel, economia s-a mutat treptat spre servicii, agricultura s-a restrâns și modernizat, iar pădurile s-au extins pe terenuri abandonate, crescând semnificativ capacitatea naturală de absorbție a carbonului, scrie publicația citată.
Costuri sociale și tranziție „brutală”Succesul climatic a avut însă un preț ridicat.
Regiunile dependente de minerit și industrie grea s-au depopulat, comunități întregi au fost lăsate fără alternative economice, iar migrația masivă a forței de muncă a devenit o supapă socială. Tranziția a fost rapidă, dar inegală, iar beneficiile creșterii economice nu au fost distribuite uniform.
Această memorie colectivă a pierderii explică de ce, astăzi, sprijinul public pentru politici climatice ambițioase este scăzut, comparativ cu media UE.
Mulți români se tem să nu fie din nou „victimele unei tranziții”.
Un viitor contradictoriu: regenerabile vs. gazeÎn prezent, România investește masiv în energie regenerabilă – inclusiv unele dintre cele mai mari parcuri solare din Europa – dar, simultan, își consolidează rolul de producător de gaze naturale. Proiecte majore din Marea Neagră și conversia centralelor pe cărbune în centrale pe gaz ridică semne de întrebare privind coerența direcției energetice.
Experții și activiștii avertizează că aceste investiții riscă să devină nerentabile pe termen mediu, forțând o a doua tranziție costisitoare după 2035, în contextul înăspririi legislației climatice europene.
România a ajuns la emisii nete de doar 3 tone de CO₂ pe cap de locuitorÎn ciuda tuturor contradicțiilor, România a ajuns la emisii nete de doar 3 tone de CO₂ pe cap de locuitor, fiind depășită în UE doar de Suedia.
Experiența sa arată că o economie industrială poate reduce rapid emisiile și poate crește nivelul de trai, dar și că decuplarea timpurie s-a bazat pe circumstanțe istorice greu de replicat.
Prin urmare, tranziția energetică poate funcționa, dar nu trebuie idealizată: fără politici sociale solide, fără coerență pe termen lung și fără sprijin public, progresul climatic rămâne fragil și reversibil.
