„Până la finalul anului 2025, adică peste trei luni și jumătate, România ar trebui să închidă toate centralele pe carbone pe care le are astăzi în funcțiune. Condiția a fost foarte simplă. Să punem în loc alte centrale pe gaz. România a luat mai multe miliarde de euro din PNRR și, punctual, pe acest jalon, aproximativ 2 miliarde de euro. Între timp, centralele pe gaz și proiectele care trebuiau puse în loc sunt pe hârtie în momentul de față și este evident că cei din Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-au întrebat oameni buni, v-am dat banii sau ne dați banii înapoi dacă vreți să țineți în continuare centralele pe carbone sau le închideți”, a spus Bogdan Ivan, întrebat dacă în România există risc de blackout.
Ivan a precizat că a comandat prin TransElectrica un studiu independent care a arătat că România, în momentul de față, are în față patru scenarii: cel în care dacă ar fi închise grupurile pe carbone de la Complexul Energetic Oltenia, ar fi „cu adevărat în risc de blackout”.
„Am venit cu argumente tehnice. Acest studiu are peste șase mii de pagini. Colegii mei din Minister, împreună cu cei din Comisia Europeană, în ultimele săptămâni, au lucrat și în weekend-uri și noaptea peste program pentru a putea agrementa acest studiu la nivel tehnic. A rămas că în cursul acestei săptămâni să mai transmitem o serie de clarificări către cei din Comisia Europeană și sper foarte mult că argumentele pe care le-am adus vor crea cadrul în care România să nu mai aibă penalități pentru neînchiderea la timp și nerespectarea angajamentelor luate și să putem păstra în continuare cel puțin trei grupuri în funcțiune și alte două grupuri de rezervă din cele cinci care astăzi se află parte din acest jalon”, a mai spus Ivan.
Articolul Există risc de blackout în România? Răspunul ministrului Energiei apare prima dată în Mediafax.
Mesajul a fost prezentat de Cătălina Galer, Consilier de stat, la Palatul Parlamentului, în cadrul evenimentului organizat de Federația Asociațiilor Studenților în Drept din România, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
„Învățământul juridic superior reprezintă mai mult decât o etapă academică: este unul dintre pilonii pe care se sprijină construcția unui stat de drept și a unei justiții eficiente (…) Facultățile de Drept nu formează doar profesioniști ai legii, ci și cetățeni care interiorizează și aplică valorile democrației și independența justiției”, a spus Nicușor Dan.
El a adăugat: „Reformele juridice de substanță nu încep în Parlament. Ele se nasc în amfiteatrele facultăților, în biblioteci, prin programele de masterat și doctorat, acolo unde se formează viitorii magistrați, avocați și funcționari publici”.
Președintele a pledat pentru practică și resurse moderne.
„Studenții trebuie să aibă acces la practică reală, la mentori dedicați, la resurse moderne. Salut inițiativele de digitalizare a bibliotecilor universitare, introducerea examenelor bazate pe gândire critică, diversificarea programelor de masterat și extinderea parteneriatelor internaționale inițiate de facultățile de drept”, a mai spus președintele.
„Voi sprijini orice efort care transformă învățământul juridic într-un model european de excelență și justiția într-un serviciu public destinat cetățeanului (…) Justiția este, înainte de toate, în slujba oamenilor”, a încheiat Nicușor Dan.
Articolul Nicușor Dan: Învățământul juridic superior, pilon al statului de drept și al unei justiții eficiente apare prima dată în Mediafax.
Pe 19 septembrie 2025, la ora 12:05, OMV Petrom (SNP) a depășit Hidroelectrica (H2O) în privința capitalizării bursiere, recâștigând titlul de cea mai valoroasă companie listată la Bursa de Valori București, după aproape doi ani în care producătorul de energie hidro deținea această poziție, potrivit datelor centralizate de ZF din platformele brokerilor.
La momentul listării, pe 12 iulie 2023, Hidroelectrica debuta pe bursă cu o capitalizare de 49,5 miliarde de lei, în timp ce OMV Petrom era evaluată la 33,3 miliarde de lei. Diferența de 16 miliarde părea dificil de recuperat, însă Petrom a reușit nu doar să o recupereze, ci și să o depășească, atingând astăzi o capitalizare de 54,7 miliarde de lei.
„Cred că a venit din două direcţii: pe de o parte, rezultatele financiare bune ale SNP din ultimii doi ani, precum şi politica generoasă de dividend au făcut ca preţul acţiunii să cunoască o creştere. Pe de altă parte, preţul acţiunii H2O a înregistrat o involuţie, determinată de rezultatele financiare în scădere”, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare Estinvest.
Vineri, acţiunile Petrom stagnau la %, la 0,8785 lei/acţiune, reacţionând pozitiv la propunerea de dividende speciale. AGA (Adunare Generală a Acționarilor) este programată pentru 23 octombrie, data ex-dividend fiind 10 noiembrie, iar plata pe 3 decembrie. În același timo, cele ale H2O scădeau cu 1,2% la 121,5 lei.
Ascensiunea acţiunilor SNP a fost alimentată de mai mulţi factori: politica generoasă de dividende, inclusiv anunţul recent al unui dividend suplimentar de 0,02 lei/acţiune (randament brut de 2,3%), planurile ambiţioase de investiţii şi contextul favorabil al pieţei energiei.
De la începutul anului, acţiunile OMV Petrom au crescut cu 24%, în timp ce Hidroelectrica a stagnat, afectată de secetă şi de lipsa unor proiecte de dezvoltare comparabile cu dimensiunea companiei. Contrastul de strategie este evident: Petrom pariază miliarde de lei anual pe proiecte majore, de la Neptun Deep – aflat deja în şantier – până la extinderea în regenerabile, unde ţinteşte un portofoliu de 2,5 GW până în 2030, cel mai mare din România.
Articolul OMV Petrom detronează Hidroelectrica și devine cea mai mare companie de pe Bursa de Valori Bucureşti. Salt spectaculos apare prima dată în Mediafax.
În 16 septembrie 2025 doi deputați au propus mai multe amendamente periculoase care ar restricționa major accesul la avort la cerere, prin modificarea articolului 202 din Codul Penal.
„Proiectul de lege B408/2025 reprezintă o întoarcere într-un trecut sumbru, în care viețile femeilor sunt puse în pericol din cauza lipsei de acces la servicii medicale esențiale. Cadrul legislativ actual deja limitează și criminalizează accesul la avort și contravine standardelor internaționale de sănătate publică. În loc să corecteze aceste probleme și să extindă accesul la servicii medicale sigure, proiectul propus merge și mai departe: restrânge și mai mult un cadru deja restrictiv, neconform cu standardele internaționale și cu Ghidul OMS privind îngrijirea pentru avort; duce la creșterea numărului avorturilor nesigure; implică faptul că mai multe categorii de persoane riscă pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 7 ani dacă sprijină o persoană să acceseze servicii de avort; deschide calea către incriminarea chiar și a avortului terapeutic și a limitării suplimentare a avortului la cerere în condiții de siguranță”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Coaliția pentru Egalitate de Gen.
Reglementările în vigoare arată că avortul la cerere este legal până la 14 săptămâni de sarcină, iar avortul terapeutic este legal până la 24 săptămâni – și ulterior, în interesul mamei sau al fătului (formularea propusă la art. 202 alin. 3 arată clar că inițiatorii vor să incrimineze chiar și avortul terapeutic). În România, până la 24 de săptămâni de sarcină, dacă apar complicații, reglementările legislative și codurile de diagnostic (DRG) specifică iminența unui avort. Abia după 24 de săptămâni codurile de diagnostic pot stabili un risc de naștere prematură, punctând momentul în care fătul ar putea supraviețui în cazul unei nașteri – propunerea legislativă nu respectă prevederile ghidurilor și codurilor de diagnostic în vigoare.
„Inițiatorii trebuie să recunoască faptul că ceea ce încearcă să facă este să restricționeze prin lege accesul femeilor din România la avort și la servicii medicale esențiale pentru protecția vieții sau a sănătății lor. O astfel de abordare compromite drepturile fundamentale ale femeilor, încalcă standardele internaționale în materie de sănătate reproductivă și duce la restricționarea accesului la avort chiar și înainte de limita legală prevăzută în acest moment în legislație. Prin modificarea propusă la art. 202 alin. 1 se încearcă introducerea unui așa-zis „drept la viață” al produsului de concepție, tratat ca și cum ar fi deja o persoană cu drepturi. O astfel de abordare este extrem de periculoasă: în stadiile incipiente ale sarcinii, supraviețuirea în afara uterului este imposibilă, iar sarcina depinde în întregime de corpul femeii. În consecință, drepturile femeii ar fi puse în competiție directă cu presupusele „drepturi” ale sarcinii, ceea ce deschide ușa la abuzuri și la criminalizarea pacientelor. Dacă această propunere devine lege, mii de femei ar putea fi puse în pericol și chiar incriminate pentru situații în care nu au nicio vină: dacă li se prescriu sau iau tratamente medicale care afectează sarcina fără să știe că sunt însărcinate; dacă lucrează în condiții toxice sau periculoase și nu știu că sunt însărcinate; dacă sunt victime ale violenței domestice și, în loc să primească protecție, ajung acuzate că nu au „protejat” sarcina sau că nu au ieșit dintr-o relație abuzivă”, se mai arată în document.
Potrivit Coaliției pentru Egalitate de Gen, inițiatorii folosesc în expunerea de motive inclusiv aspecte ce țin de violența de gen pentru a-și motiva proiectul legislativ care pune în pericol viețile femeilor.
„Nu permitem instrumentalizarea violenței împotriva femeilor pentru a ne fi restricționate drepturi esențiale! Se invocă „protecția fătului” în cazuri de agresiune asupra gravidelor, dar în realitate nu propun măsuri reale pentru prevenirea sau pedepsirea violenței împotriva femeilor, ci folosesc aceste tragedii pentru a restrânge accesul la avort și la servicii medicale esențiale. Inițiatorilor le pasă de femeile agresate doar dacă le pot exploata experiențele de abuz pentru a interzice avortul. Cerem respingerea acestei propuneri legislative și garantarea dreptului la sănătate reproductivă, la autonomie corporală și la avort sigur și legal pentru toate persoanele care pot rămâne însărcinate. România nu trebuie să facă pași înapoi spre un trecut în care femeile mureau din cauza avorturilor clandestine”, potrivit documentului citat.
Mai mult de 10.000 de femei au murit și alte 100.000 au suferit complicații medicale și peste 90.000 de copii au fost instituționalizați în cei 23 de ani în care avortul a fost interzis în România.
Articolul Mai multe ONG-uri acuză amendamente depuse în Parlament care ar restricționa accesul la avort apare prima dată în Mediafax.
„Mai mulți sateliți de testare aflați pe orbită au fost deja inspectați, iar modelele de serie au fost modificate în consecință”, a afirmat Dmitri Bakanov, șeful agenției spațiale ruse Roscosmos, într-un interviu acordat, miercuri, propagandistului rus Vladimir Solovyov.
Susținut de Roscosmos, proiectul își propune să concureze compania aerospațială SpaceX a miliardarului american Elon Musk, ale cărei terminale de internet Starlink au jucat un rol crucial în asigurarea comunicațiilor Ucrainei în timpul războiului, potrivit The Kyiv Independent.
Șeful Roscosmos a descris anterior proiectul, numit Rassvet, ca fiind răspunsul Rusiei la Starlink.
Proiectul va fi realizat, potrivit unor surse, de o companie spațială privată numită Bureau 1440. Compania are sarcina de a lansa 292 de sateliți noi pe orbită până în 2030.
În total, se preconizează că compania va lansa 383 de sateliți, inclusiv 91 de înlocuitori pentru cei care ar putea să nu funcționeze.
Rusia își propune să crească procentul gospodăriilor cu acces la internet de mare viteză la 97% până în 2030 și la 99% până în 2036, a raportat RBC.
În iunie, Bakanov a declarat că Rusia intenționează să înceapă implementarea serviciului său de internet prin satelit începând din decembrie.
De la începutul invaziei rusești la scară largă în 2022, Kievul a primit peste 50.000 de terminale Starlink, Polonia furnizând aproape 30.000, cea mai mare contribuție din partea unei singure țări.
Starlink a suferit două întreruperi majore în ultimele luni.
Pe fondul amenințărilor SUA de a bloca accesul Starlink în Ucraina la începutul acestei ierni, ministrul apărării de atunci, Rustem Umerov, a declarat că Kievul are alternative pentru sistemul de internet Starlink.
Germania finanța, de asemenea, accesul Ucrainei la o rețea de internet prin satelit operată de compania franceză Eutelsat, a declarat Eva Berneke, CEO-ul companiei.
Articolul Rusia își construiește alternativa la serviciul de internet prin satelit Starlink apare prima dată în Mediafax.
„Ne ținem de cuvânt: sprijinul pentru plata facturilor la energie ajunge la cei vulnerabili. Astăzi au fost plătite primele tichete de energie pentru peste 270.000 de beneficiari. Din 23 septembrie, acestea vor putea fi folosite pentru plata facturilor de energie din iulie și august. Îi îndemn pe toți cei care nu au aplicat până acum pentru tichetele de energie să o facă. De asemenea, îi rog pe cei care pot să-i ajute pe cei vulnerabili, care nu s-au descurcat până acum, să-i sprijine”,a scris ministrul Muncii, Florin Manole, vineri, într-o postare pe Facebook.
Beneficiarii vor putea utiliza aceste sume pentru plata facturilor de energie electrică aferente lunilor iulie și august 2025, începând din 23 septembrie. Tichetele au fost emise în urma verificării cererilor validate automat prin aplicația informatică EPIDS. Procesul continuă până pe 27 septembrie
ANPIS precizează că stabilirea eligibilității pentru cererile înregistrate pentru lunile iulie și august 2025 este un proces în derulare, cu termen limită 27 septembrie 2025. După această dată, sprijinul financiar va fi acordat începând cu luna în care este depusă cererea, până la 31 martie 2026.
Ministerul Muncii atrage atenția că tichetele de energie nu trebuie prezentate la achitarea facturilor în oficiile poștale, nu sunt transmisibile și pot fi folosite doar pentru locul de consum pentru care au fost acordate.
Articolul ANPIS: Peste 274.000 de români primesc sprijin pentru facturile de energie din iulie și august. Cum se folosesc tichetele apare prima dată în Mediafax.
Fostul politician și om de afaceri urmează să fie transferat în Republica Moldova pe 25 septembrie, conform planului inițial, informează Ziarul de Gardă.
Alexandru Cernei, procurorul care gestionează unul dintre dosarele lui Plahotniuc, a confirmat oficial că procesul de extrădare în privința lui Plahotniuc a fost reluat.
De asemenea, Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc a confirmat decizia de reluare a extrădării. „Vă anunț oficial că, grație eforturilor și demersurilor făcute de avocații d-lui Vladimir Plahotniuc, Ministerul Justiției din Grecia și-a anulat decizia de suspendare a procesului de extrădare a clientului nostru, Vladimir Plahotniuc. Prin urmare, domnul Plahotniuc va reveni în Republica Moldova conform graficului stabilit anterior”, a anunțat Rogac.
Decizia de revocare a suspendării a fost luată a doua zi după ce autoritățile de la Chișinău au cerut explicații pe marginea motivelor pentru care procesul fusese suspendat.
Agenția Reuters a scris că Ministerul Justiției din Grecia a decis să amâne extrădarea lui Plahotniuc deoarece acesta este anchetat și de România pentru falsificare și i s-a cerut să ofere explicații unui procuror grec în acest caz.
În prezent, asupra lui Plahotniuc este instituită măsura arestului preventiv pentru 30 de zile. După extrădare, acesta urmează să fie plasat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Articolul Grecia a revocat suspendarea procesului de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul va fi transferat la Chișinău pe 25 septembrie apare prima dată în Mediafax.
Richard Moore, șeful Serviciului Secret de Informații – MI6, a spus că nu vede „absolut nicio dovadă” a faptului că președintele Rusiei, Vladimir Putin, dorește să negocieze pacea în Ucraina, potrivit AP. Declarația a fost făcută vineri, la Istanbul. Șeful agenției britanice de informații externe a mai susținut că Putin „ne provoacă”.
„El caută să-și impună voința imperială prin toate mijloacele pe care le are la dispoziție. Dar nu poate reuși. Fără îndoială, Putin a mușcat mai mult decât poate mesteca. A crezut că va obține o victorie ușoară. Dar el – și mulți alții – i-au subestimat pe ucraineni”, a declarat Richard Moore.
Vineri, Moore a ținut un discurs la consulatul britanic din Istanbul, la finalul celor cinci ani petrecuți în funcția de șef al MI6. El va părăsi funcția la sfârșitul lunii septembrie.
Articolul Șeful serviciilor secrete britanice: Nu există „absolut nicio dovadă” că Putin vrea pace în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Vineri dimineață a fost semnată una dintre cele mai mari mutări pe piața serviciilor de telefonie mobilă din România din ultimul deceniu: Telekom România Mobile Communications (TKRM), fostul Cosmote, a fost vândut pentru suma totală de 70 de milioane de euro, către Digi România și Vodafone România. Tranzacția pune capăt prezenței Deutsche Telekom pe piața locală și marchează o schimbare semnificativă în structura industriei, care rămâne acum cu doar trei mari jucători: Orange, Vodafone și Digi.
Vodafone preia rețeaua, clienții și angajații Telekom RomâniaDigi România a plătit 40 de milioane de euro pentru a prelua segmentul de cartele preplătite (prepaid) al Telekom România Mobile (TKRM), alături de anumite licențe de spectru radio și o parte din portofoliul de turnuri de telecomunicații. La rândul său, Vodafone România a achitat 30 de milioane de euro pentru a cumpăra pachetul de acțiuni deținut de OTE în TKRM, preluând astfel și rețeaua de magazine, infrastructura tehnică, angajații și baza de clienți postpaid și business a fostului operator.
„La finalizarea acestei tranzacţii, estimată pentru începutul lunii octombrie a acestui an, Vodafone va dobândi controlul asupra Telekom România, inclusiv angajaţi, clienţi postpaid, clienţi business, reţeaua de magazine şi infrastructura de reţea tehnică”, au transmis reprezentanții Vodafone, citați de Ziarul Financiar.
Tranzacția, aprobată de Consiliul Concurenței în iulieTranzacția a fost posibilă după ce Consiliul Concurenței a aprobat operațiunea în iulie 2025. Valoarea totală estimată a Telekom România Mobile este de 70 de milioane de euro, însă suma finală ar putea fi ajustată în funcție de nivelul datoriilor și al capitalului de lucru la momentul încheierii efective a tranzacției.
„Suntem încântaţi că am ajuns la acest acord important, care se aliniază perfect cu obiectivul strategic al OTE de a-şi optimiza portofoliul şi de a creşte valoarea pentru acţionari”, a declarat Kostas Nebis, Preşedinte şi CEO al OTE – grupul elen care deținea Telekom România Mobile și care a coordonat procesul de vânzare al operatorului.
Pierderi și declin înainte de vânzareVânzarea Telekom România Mobile a devenit o decizie inevitabilă pentru grupul elen OTE, în condițiile în care compania înregistra pierderi operaționale și pierduse o parte semnificativă din baza de clienți. Grupul estimează că a fost nevoit să trimită aproximativ 60 de milioane de euro în România pentru a susține funcționarea Telekom până la momentul tranzacției.
Numărul de clienți prepaid a scăzut cu peste 200.000, până la 1,45 milioane – segment care va fi preluat de Digi, în timp ce baza de clienți postpaid a crescut ușor, ajungând la 1,978 milioane, portofoliu care va intra sub umbrela Vodafone.
După finalizarea tranzacției, Vodafone și Digi vor demara integrarea etapizată, care va influența modul în care sunt livrate serviciile mobile, fără să producă schimbări pentru clienți, au comunicat reprezentanții Vodafone: „Încheierea de astăzi a documentelor relevante ale tranzacţiei nu produce efecte cu privire la clienţii, angajaţii şi partenerii Vodafone România”.
Articolul A fost vândută Telekom România Mobile: Digi și Vodafone împart activele de 70 milioane de euro apare prima dată în Mediafax.
