„Continuăm dialogul cu partenerii europeni despre consolidarea fiscală a României și vom pregăti terenul pentru aprobarea bugetului renegociat din PNRR. Sunt încrezător că vom reuși securizarea a peste 21 mld. EUR în noua alocare PNRR – bani pe care îi vom folosi, în sfârșit, eficient”, a declarat ministrul vineri, pe Facebook.
El a mai spus că agenda discuțiilor include, de asemenea, accelerarea perspectivei aderării României la OCDE, alocarea de peste 16 mld. EUR prin programul European SAFE pentru securitate, infrastructură rutieră și spitale, negocierile pentru bugetul multianual UE 2028-2034, dezvoltarea piețelor de capital și adoptarea EURO digital.
Ministrul a avut discuții cu Stephanie Lose, ministrul afacerilor economice din Danemarca, țara care asigură președinția Consiliului UE, cu Andrzej Domański, ministrul Finanțelor din Polonia și cu Carmine di Noia, Directorul OCDE pentru Afaceri Financiare și Antreprenoriale.
„În aceste zile, voi avea și o serie de întâlniri bilaterale în care voi discuta despre alocarea de peste 16 mld. EUR – bani europeni pentru România prin programul European SAFE, prin care vom putea investi în securitatea țării. Este o alocare financiară foarte importantă, pe care o vom putea folosi pentru finanțarea apărării, a proiectelor Autostrăzilor Moldovei (A7) și Unirii (A8) și pentru dezvoltarea infrastructurii de spitale”, a mai spus ministrul.
România va avea la dispoziție peste 60 miliarde de euro în următorul cadru financiar european, bani ce vor fi direcționați către domenii prioritare, precum agricultură, inovare și tehnologii noi, potrivit oficialului.
„Obiectivul nostru este unul clar: continuăm să transmitem agenda noastră fermă partenerilor europeni. Prin determinare, politici coerente, asumate și consecvență vom reuși să negociem din ce în ce mai avantajos pentru România”, a încheiat Nazare.
Articolul Alexandru Nazare: Pregătim terenul pentru aprobarea bugetului renegociat din PNRR apare prima dată în Mediafax.
Rusia dezvoltă o alternativă în valoare de 5 miliarde de dolari la serviciul de internet prin satelit Starlink, potrivit unui proiect preliminar văzut de agenția de știri controlată de stat RBC.
Șeful serviciilor secrete britanice: Nu există „absolut nicio dovadă” că Putin vrea pace în UcrainaȘeful serviciilor secrete britanice susține că nu există „absolut nicio dovadă” că președintele Rusiei vrea pace în Ucraina.
Trump: Nu este momentul potrivit pentru un armistițiu între Rusia și UcrainaPreședintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu crede că este momentul potrivit pentru a insista asupra unui armistițiu între Rusia și Ucraina. Întrebat de un reporter de la bordul Air Force One dacă ar solicita unul, Trump a răspuns: „Nu simt că e așa”, notează Baha.
Nu a subliniat pașii specifici pe care i-ar putea lua, dar a semnalat că ar putea adopta o poziție mai dură în viitor. „Dar la momentul potrivit, dacă va trebui să o fac, va fi dur”, a adăugat Trump.
Portal pe dark web lansat de MI6 pentru a coopta spioni, în special din RusiaMI6 din Marea Britanie lansează propriul portal pe dark web în speranța de a atrage noi spioni online, în special din Rusia. Oricine dorește să ofere serviciului britanic informații legate de terorism sau activități ostile poate accesa portalul începând de vineri.
Polonia efectuează inspecții în masă ale adăposturilor antiaeriene după recentele incursiuni ale dronelor ruseștiAutoritățile poloneze efectuează inspecții ample ale adăposturilor antiaeriene în toată țara pentru a evalua gradul lor de pregătire ca facilități temporare de protecție, a relatat RMF24 pe 18 septembrie.
Irlanda livrează Ucrainei 34 de vehicule și roboți de deminareIrlanda a livrat Ucrainei 34 de vehicule militare și trei roboți de deminare ca parte a ajutorului său militar neletal, a anunțat guvernul irlandez pe 18 septembrie.
Slovacia și Ungaria refuză să reducă importurile de energie din Rusia fără alternative viabile, relatează BloombergSlovacia și Ungaria au declarat că nu vor ceda presiunilor președintelui american Donald Trump de a reduce importurile de petrol și gaze rusești decât dacă Uniunea Europeană asigură suficiente aprovizionări cu energie alternativă, a relatat Bloomberg pe 17 septembrie.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.304. Trump: Nu este momentul potrivit pentru un armistițiu între Rusia și Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Parisul a marcat un moment istoric vineri, când președintele francez Emmanuel Macron a urcat până la clopotnița de la Notre-Dame pentru a redeschide oficial turnurile nordic și sudic ale celebrei catedrale, la aproape șase ani și jumătate după incendiul care a distrus o mare parte din clădire în 2019.
Turnurile vor fi deschise publicului începând de sâmbătă, readucând turiștii mai aproape de una dintre cele mai vizitate atracții ale Franței, potrivit ABC News.
Deși o ceremonie oficială de redeschidere a catedralei Notre-Dame a avut loc încă din decembrie 2024, evenimentul de vineri marchează finalizarea unei etape importante din procesul de restaurare. La ceremonia din decembrie au participat 1.500 de demnitari, printre care Donald Trump, Elon Musk, prințul William, Volodimir Zelenski, Jill Biden și Giorgia Meloni.
Redeschiderea completă – la finalul anului 2025„Notre-Dame a fost un simbol al istoriei și rezilienței franceze timp de peste 850 de ani”, a transmis la deschidere președintele Macron, subliniind importanța reconstrucției acesteia.
Refacerea acoperișului a necesitat doborârea a 1.200 de stejari din păduri din întreaga Franță și munca a peste 1.000 de constructori. Catedrala gotică, finalizată în jurul anului 1260, atrăgea înainte de incendiu peste 13 milioane de turiști anual, mai mulți decât Turnul Eiffel sau Luvrul.
Redeschiderea completă a catedralei pentru public urmează să aibă loc în decembrie 2025, marcând revenirea deplină a acestei capodopere în circuitul cultural, religios și turistic al lumii.
Catedrala gotică, cuprinsă de flăcări în aprilie 2019Incendiul care a distrus catedrala Notre-Dame în seara zilei de 15 aprilie 2019 a afectat grav acoperișul și celebra fleșă centrală, care s-au prăbușit în doar câteva ore. Declanșat în timpul unor lucrări de restaurare, focul a mistuit structura de lemn medievală, cunoscută sub numele de „pădurea”, veche de peste 800 de ani. Au fost salvate turnurile emblematice ale fațadei, vitraliile și obiectele de cult de o valoare inestimabilă.
Tragedia a stârnit un val de solidaritate la nivel mondial, iar campaniile de strângere de fonduri au mobilizat peste 850 de milioane de euro pentru reconstrucție. Lucrările continuă și astăzi, iar finalizarea restaurării este preconizată pentru finalul anului 2025.
Articolul Emmanuel Macron s-a urcat în clopotnița de la Notre-Dame: turnurile s-au redeschis oficial după 6 ani apare prima dată în Mediafax.
„Statul Bauchi a înregistrat nu mai puțin de 258 de cazuri noi și 58 de decese. Aceste epidemii pot fi adesea prevenite prin intervenții rapide, răspunsuri coordonate și îmbunătățiri susținute în domeniul apei, salubrității și igienei”, a declarat viceguvernatorul Auwal Mohammed Jatau, citat de Reuters.
Holera, care se răspândește prin alimente și apă contaminate, este frecventă în Nigeria, unde oficialii din sănătate invocă lipsa pe scară largă a apei potabile în zonele rurale și în mahalalele urbane.
În ultimii doi ani, Nigeria a raportat peste 11.000 de cazuri suspecte de holeră și peste 400 de decese, majoritatea în rândul copiilor sub cinci ani, conform datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Nigeria.
Articolul Epidemie de holeră în Nigeria: 58 de morți și peste 250 de persoane infectate apare prima dată în Mediafax.
Inițiatorii demersului atrag atenția că interpretarea rigidă a principiului „O singură Chină”, păstrată din perioada comunistă, interzice practic contactele oficiale și descurajează cooperarea economică.
„Această interpretare a fost stabilită în timpul dictaturii comuniste și nu s-a clintit de acolo în ciuda atator evoluții prin care țara noastră a trecut. Această percepție interpretează principiul ca interzicând orice contact politic oficial cu Taiwanul și descurajează de facto cooperarea economică și contactele dintre oameni. Aceasta este o interpretare obtuză, care în acest moment ne plasează într-o categorie de comportament mai apropiată de Rusia, Coreea de Nord sau Iran decât de Uniunea Europeană, Statele Unite și lumea liberă”, se arată în scrisoare.
Totodată, parlamentarii precizează că nu pun în discuție principiul „O singură Chină”, care rămâne politica de stat a României, la fel ca în cazul aliaților săi.
Parlamentarii subliniază că România pierde investiții de sute de milioane de euro, în timp ce alte state din regiune atrag capital taiwanez consistent. Investițiile taiwaneze în România sunt estimate la doar 10 milioane de dolari, față de 1,3 miliarde în Ungaria, 1,2 miliarde în Cehia și 230 de milioane în Polonia.
15 state din UE au un birou economic și cultural la Taipei, iar Taiwan are 29 de asemenea birouri în Europa, notează parlamentarii.
Propunerile parlamentarilorÎn document, parlamentarii formulează un set de propuneri menite să alinieze România la practica europeană în relația cu Taiwanul. Ei solicită deschiderea reciprocă a reprezentanțelor României la Taipei și a Taiwanului la București, ca prim pas pentru normalizarea contactelor bilaterale. Totodată, propun negocierea unui tratat de garantare a investițiilor și de evitare a dublei taxări, care să ofere un cadru legal stabil și predictibil pentru investitori.
Inițiativa vizează și adoptarea de către Parlamentul României a unei rezoluții care să excludă posibilitatea unei reunificări prin forță a Taiwanului cu China, în linie cu pozițiile asumate deja de Parlamentul European. De asemenea, parlamentarii cer consolidarea cooperării strategice în domenii precum combaterea războaielor informaționale, prin parteneriate între agențiile de dezvoltare din cele două state, precum și eliminarea barierelor birocratice care îngreunează interacțiunea cetățenilor și investitorilor taiwanezi cu autoritățile române.
Scrisoarea este semnată de Cristian Ghinea (USR), Daniel Fenechiu, Alexandru Muraru, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Ovidiu Jitaru (PNL), Sorin Moise (PSD), Nagy Szabolcs, Zoltán Miklós și Csoma Botond (UDMR).
Articolul Nouă parlamentari din coaliția de guvernare cer deschiderea relațiilor oficiale ale României cu Taiwanul apare prima dată în Mediafax.
„Până la finalul anului 2025, adică peste trei luni și jumătate, România ar trebui să închidă toate centralele pe carbone pe care le are astăzi în funcțiune. Condiția a fost foarte simplă. Să punem în loc alte centrale pe gaz. România a luat mai multe miliarde de euro din PNRR și, punctual, pe acest jalon, aproximativ 2 miliarde de euro. Între timp, centralele pe gaz și proiectele care trebuiau puse în loc sunt pe hârtie în momentul de față și este evident că cei din Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-au întrebat oameni buni, v-am dat banii sau ne dați banii înapoi dacă vreți să țineți în continuare centralele pe carbone sau le închideți”, a spus Bogdan Ivan, întrebat dacă în România există risc de blackout.
Ivan a precizat că a comandat prin TransElectrica un studiu independent care a arătat că România, în momentul de față, are în față patru scenarii: cel în care dacă ar fi închise grupurile pe carbone de la Complexul Energetic Oltenia, ar fi „cu adevărat în risc de blackout”.
„Am venit cu argumente tehnice. Acest studiu are peste șase mii de pagini. Colegii mei din Minister, împreună cu cei din Comisia Europeană, în ultimele săptămâni, au lucrat și în weekend-uri și noaptea peste program pentru a putea agrementa acest studiu la nivel tehnic. A rămas că în cursul acestei săptămâni să mai transmitem o serie de clarificări către cei din Comisia Europeană și sper foarte mult că argumentele pe care le-am adus vor crea cadrul în care România să nu mai aibă penalități pentru neînchiderea la timp și nerespectarea angajamentelor luate și să putem păstra în continuare cel puțin trei grupuri în funcțiune și alte două grupuri de rezervă din cele cinci care astăzi se află parte din acest jalon”, a mai spus Ivan.
Articolul Există risc de blackout în România? Răspunul ministrului Energiei apare prima dată în Mediafax.
Mesajul a fost prezentat de Cătălina Galer, Consilier de stat, la Palatul Parlamentului, în cadrul evenimentului organizat de Federația Asociațiilor Studenților în Drept din România, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
„Învățământul juridic superior reprezintă mai mult decât o etapă academică: este unul dintre pilonii pe care se sprijină construcția unui stat de drept și a unei justiții eficiente (…) Facultățile de Drept nu formează doar profesioniști ai legii, ci și cetățeni care interiorizează și aplică valorile democrației și independența justiției”, a spus Nicușor Dan.
El a adăugat: „Reformele juridice de substanță nu încep în Parlament. Ele se nasc în amfiteatrele facultăților, în biblioteci, prin programele de masterat și doctorat, acolo unde se formează viitorii magistrați, avocați și funcționari publici”.
Președintele a pledat pentru practică și resurse moderne.
„Studenții trebuie să aibă acces la practică reală, la mentori dedicați, la resurse moderne. Salut inițiativele de digitalizare a bibliotecilor universitare, introducerea examenelor bazate pe gândire critică, diversificarea programelor de masterat și extinderea parteneriatelor internaționale inițiate de facultățile de drept”, a mai spus președintele.
„Voi sprijini orice efort care transformă învățământul juridic într-un model european de excelență și justiția într-un serviciu public destinat cetățeanului (…) Justiția este, înainte de toate, în slujba oamenilor”, a încheiat Nicușor Dan.
Articolul Nicușor Dan: Învățământul juridic superior, pilon al statului de drept și al unei justiții eficiente apare prima dată în Mediafax.
Pe 19 septembrie 2025, la ora 12:05, OMV Petrom (SNP) a depășit Hidroelectrica (H2O) în privința capitalizării bursiere, recâștigând titlul de cea mai valoroasă companie listată la Bursa de Valori București, după aproape doi ani în care producătorul de energie hidro deținea această poziție, potrivit datelor centralizate de ZF din platformele brokerilor.
La momentul listării, pe 12 iulie 2023, Hidroelectrica debuta pe bursă cu o capitalizare de 49,5 miliarde de lei, în timp ce OMV Petrom era evaluată la 33,3 miliarde de lei. Diferența de 16 miliarde părea dificil de recuperat, însă Petrom a reușit nu doar să o recupereze, ci și să o depășească, atingând astăzi o capitalizare de 54,7 miliarde de lei.
„Cred că a venit din două direcţii: pe de o parte, rezultatele financiare bune ale SNP din ultimii doi ani, precum şi politica generoasă de dividend au făcut ca preţul acţiunii să cunoască o creştere. Pe de altă parte, preţul acţiunii H2O a înregistrat o involuţie, determinată de rezultatele financiare în scădere”, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare Estinvest.
Vineri, acţiunile Petrom stagnau la %, la 0,8785 lei/acţiune, reacţionând pozitiv la propunerea de dividende speciale. AGA (Adunare Generală a Acționarilor) este programată pentru 23 octombrie, data ex-dividend fiind 10 noiembrie, iar plata pe 3 decembrie. În același timo, cele ale H2O scădeau cu 1,2% la 121,5 lei.
Ascensiunea acţiunilor SNP a fost alimentată de mai mulţi factori: politica generoasă de dividende, inclusiv anunţul recent al unui dividend suplimentar de 0,02 lei/acţiune (randament brut de 2,3%), planurile ambiţioase de investiţii şi contextul favorabil al pieţei energiei.
De la începutul anului, acţiunile OMV Petrom au crescut cu 24%, în timp ce Hidroelectrica a stagnat, afectată de secetă şi de lipsa unor proiecte de dezvoltare comparabile cu dimensiunea companiei. Contrastul de strategie este evident: Petrom pariază miliarde de lei anual pe proiecte majore, de la Neptun Deep – aflat deja în şantier – până la extinderea în regenerabile, unde ţinteşte un portofoliu de 2,5 GW până în 2030, cel mai mare din România.
Articolul OMV Petrom detronează Hidroelectrica și devine cea mai mare companie de pe Bursa de Valori Bucureşti. Salt spectaculos apare prima dată în Mediafax.
În 16 septembrie 2025 doi deputați au propus mai multe amendamente periculoase care ar restricționa major accesul la avort la cerere, prin modificarea articolului 202 din Codul Penal.
„Proiectul de lege B408/2025 reprezintă o întoarcere într-un trecut sumbru, în care viețile femeilor sunt puse în pericol din cauza lipsei de acces la servicii medicale esențiale. Cadrul legislativ actual deja limitează și criminalizează accesul la avort și contravine standardelor internaționale de sănătate publică. În loc să corecteze aceste probleme și să extindă accesul la servicii medicale sigure, proiectul propus merge și mai departe: restrânge și mai mult un cadru deja restrictiv, neconform cu standardele internaționale și cu Ghidul OMS privind îngrijirea pentru avort; duce la creșterea numărului avorturilor nesigure; implică faptul că mai multe categorii de persoane riscă pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 7 ani dacă sprijină o persoană să acceseze servicii de avort; deschide calea către incriminarea chiar și a avortului terapeutic și a limitării suplimentare a avortului la cerere în condiții de siguranță”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Coaliția pentru Egalitate de Gen.
Reglementările în vigoare arată că avortul la cerere este legal până la 14 săptămâni de sarcină, iar avortul terapeutic este legal până la 24 săptămâni – și ulterior, în interesul mamei sau al fătului (formularea propusă la art. 202 alin. 3 arată clar că inițiatorii vor să incrimineze chiar și avortul terapeutic). În România, până la 24 de săptămâni de sarcină, dacă apar complicații, reglementările legislative și codurile de diagnostic (DRG) specifică iminența unui avort. Abia după 24 de săptămâni codurile de diagnostic pot stabili un risc de naștere prematură, punctând momentul în care fătul ar putea supraviețui în cazul unei nașteri – propunerea legislativă nu respectă prevederile ghidurilor și codurilor de diagnostic în vigoare.
„Inițiatorii trebuie să recunoască faptul că ceea ce încearcă să facă este să restricționeze prin lege accesul femeilor din România la avort și la servicii medicale esențiale pentru protecția vieții sau a sănătății lor. O astfel de abordare compromite drepturile fundamentale ale femeilor, încalcă standardele internaționale în materie de sănătate reproductivă și duce la restricționarea accesului la avort chiar și înainte de limita legală prevăzută în acest moment în legislație. Prin modificarea propusă la art. 202 alin. 1 se încearcă introducerea unui așa-zis „drept la viață” al produsului de concepție, tratat ca și cum ar fi deja o persoană cu drepturi. O astfel de abordare este extrem de periculoasă: în stadiile incipiente ale sarcinii, supraviețuirea în afara uterului este imposibilă, iar sarcina depinde în întregime de corpul femeii. În consecință, drepturile femeii ar fi puse în competiție directă cu presupusele „drepturi” ale sarcinii, ceea ce deschide ușa la abuzuri și la criminalizarea pacientelor. Dacă această propunere devine lege, mii de femei ar putea fi puse în pericol și chiar incriminate pentru situații în care nu au nicio vină: dacă li se prescriu sau iau tratamente medicale care afectează sarcina fără să știe că sunt însărcinate; dacă lucrează în condiții toxice sau periculoase și nu știu că sunt însărcinate; dacă sunt victime ale violenței domestice și, în loc să primească protecție, ajung acuzate că nu au „protejat” sarcina sau că nu au ieșit dintr-o relație abuzivă”, se mai arată în document.
Potrivit Coaliției pentru Egalitate de Gen, inițiatorii folosesc în expunerea de motive inclusiv aspecte ce țin de violența de gen pentru a-și motiva proiectul legislativ care pune în pericol viețile femeilor.
„Nu permitem instrumentalizarea violenței împotriva femeilor pentru a ne fi restricționate drepturi esențiale! Se invocă „protecția fătului” în cazuri de agresiune asupra gravidelor, dar în realitate nu propun măsuri reale pentru prevenirea sau pedepsirea violenței împotriva femeilor, ci folosesc aceste tragedii pentru a restrânge accesul la avort și la servicii medicale esențiale. Inițiatorilor le pasă de femeile agresate doar dacă le pot exploata experiențele de abuz pentru a interzice avortul. Cerem respingerea acestei propuneri legislative și garantarea dreptului la sănătate reproductivă, la autonomie corporală și la avort sigur și legal pentru toate persoanele care pot rămâne însărcinate. România nu trebuie să facă pași înapoi spre un trecut în care femeile mureau din cauza avorturilor clandestine”, potrivit documentului citat.
Mai mult de 10.000 de femei au murit și alte 100.000 au suferit complicații medicale și peste 90.000 de copii au fost instituționalizați în cei 23 de ani în care avortul a fost interzis în România.
Articolul Mai multe ONG-uri acuză amendamente depuse în Parlament care ar restricționa accesul la avort apare prima dată în Mediafax.
„Mai mulți sateliți de testare aflați pe orbită au fost deja inspectați, iar modelele de serie au fost modificate în consecință”, a afirmat Dmitri Bakanov, șeful agenției spațiale ruse Roscosmos, într-un interviu acordat, miercuri, propagandistului rus Vladimir Solovyov.
Susținut de Roscosmos, proiectul își propune să concureze compania aerospațială SpaceX a miliardarului american Elon Musk, ale cărei terminale de internet Starlink au jucat un rol crucial în asigurarea comunicațiilor Ucrainei în timpul războiului, potrivit The Kyiv Independent.
Șeful Roscosmos a descris anterior proiectul, numit Rassvet, ca fiind răspunsul Rusiei la Starlink.
Proiectul va fi realizat, potrivit unor surse, de o companie spațială privată numită Bureau 1440. Compania are sarcina de a lansa 292 de sateliți noi pe orbită până în 2030.
În total, se preconizează că compania va lansa 383 de sateliți, inclusiv 91 de înlocuitori pentru cei care ar putea să nu funcționeze.
Rusia își propune să crească procentul gospodăriilor cu acces la internet de mare viteză la 97% până în 2030 și la 99% până în 2036, a raportat RBC.
În iunie, Bakanov a declarat că Rusia intenționează să înceapă implementarea serviciului său de internet prin satelit începând din decembrie.
De la începutul invaziei rusești la scară largă în 2022, Kievul a primit peste 50.000 de terminale Starlink, Polonia furnizând aproape 30.000, cea mai mare contribuție din partea unei singure țări.
Starlink a suferit două întreruperi majore în ultimele luni.
Pe fondul amenințărilor SUA de a bloca accesul Starlink în Ucraina la începutul acestei ierni, ministrul apărării de atunci, Rustem Umerov, a declarat că Kievul are alternative pentru sistemul de internet Starlink.
Germania finanța, de asemenea, accesul Ucrainei la o rețea de internet prin satelit operată de compania franceză Eutelsat, a declarat Eva Berneke, CEO-ul companiei.
Articolul Rusia își construiește alternativa la serviciul de internet prin satelit Starlink apare prima dată în Mediafax.
„Ne ținem de cuvânt: sprijinul pentru plata facturilor la energie ajunge la cei vulnerabili. Astăzi au fost plătite primele tichete de energie pentru peste 270.000 de beneficiari. Din 23 septembrie, acestea vor putea fi folosite pentru plata facturilor de energie din iulie și august. Îi îndemn pe toți cei care nu au aplicat până acum pentru tichetele de energie să o facă. De asemenea, îi rog pe cei care pot să-i ajute pe cei vulnerabili, care nu s-au descurcat până acum, să-i sprijine”,a scris ministrul Muncii, Florin Manole, vineri, într-o postare pe Facebook.
Beneficiarii vor putea utiliza aceste sume pentru plata facturilor de energie electrică aferente lunilor iulie și august 2025, începând din 23 septembrie. Tichetele au fost emise în urma verificării cererilor validate automat prin aplicația informatică EPIDS. Procesul continuă până pe 27 septembrie
ANPIS precizează că stabilirea eligibilității pentru cererile înregistrate pentru lunile iulie și august 2025 este un proces în derulare, cu termen limită 27 septembrie 2025. După această dată, sprijinul financiar va fi acordat începând cu luna în care este depusă cererea, până la 31 martie 2026.
Ministerul Muncii atrage atenția că tichetele de energie nu trebuie prezentate la achitarea facturilor în oficiile poștale, nu sunt transmisibile și pot fi folosite doar pentru locul de consum pentru care au fost acordate.
Articolul ANPIS: Peste 274.000 de români primesc sprijin pentru facturile de energie din iulie și august. Cum se folosesc tichetele apare prima dată în Mediafax.
Fostul politician și om de afaceri urmează să fie transferat în Republica Moldova pe 25 septembrie, conform planului inițial, informează Ziarul de Gardă.
Alexandru Cernei, procurorul care gestionează unul dintre dosarele lui Plahotniuc, a confirmat oficial că procesul de extrădare în privința lui Plahotniuc a fost reluat.
De asemenea, Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc a confirmat decizia de reluare a extrădării. „Vă anunț oficial că, grație eforturilor și demersurilor făcute de avocații d-lui Vladimir Plahotniuc, Ministerul Justiției din Grecia și-a anulat decizia de suspendare a procesului de extrădare a clientului nostru, Vladimir Plahotniuc. Prin urmare, domnul Plahotniuc va reveni în Republica Moldova conform graficului stabilit anterior”, a anunțat Rogac.
Decizia de revocare a suspendării a fost luată a doua zi după ce autoritățile de la Chișinău au cerut explicații pe marginea motivelor pentru care procesul fusese suspendat.
Agenția Reuters a scris că Ministerul Justiției din Grecia a decis să amâne extrădarea lui Plahotniuc deoarece acesta este anchetat și de România pentru falsificare și i s-a cerut să ofere explicații unui procuror grec în acest caz.
În prezent, asupra lui Plahotniuc este instituită măsura arestului preventiv pentru 30 de zile. După extrădare, acesta urmează să fie plasat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Articolul Grecia a revocat suspendarea procesului de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul va fi transferat la Chișinău pe 25 septembrie apare prima dată în Mediafax.
Richard Moore, șeful Serviciului Secret de Informații – MI6, a spus că nu vede „absolut nicio dovadă” a faptului că președintele Rusiei, Vladimir Putin, dorește să negocieze pacea în Ucraina, potrivit AP. Declarația a fost făcută vineri, la Istanbul. Șeful agenției britanice de informații externe a mai susținut că Putin „ne provoacă”.
„El caută să-și impună voința imperială prin toate mijloacele pe care le are la dispoziție. Dar nu poate reuși. Fără îndoială, Putin a mușcat mai mult decât poate mesteca. A crezut că va obține o victorie ușoară. Dar el – și mulți alții – i-au subestimat pe ucraineni”, a declarat Richard Moore.
Vineri, Moore a ținut un discurs la consulatul britanic din Istanbul, la finalul celor cinci ani petrecuți în funcția de șef al MI6. El va părăsi funcția la sfârșitul lunii septembrie.
Articolul Șeful serviciilor secrete britanice: Nu există „absolut nicio dovadă” că Putin vrea pace în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
