„Absurditatea grotescă a declarației lui Emmanuel Macron este uluitoare”, a transmis biroul lui Netanyahu într-un comunicat, la scurt timp după discursul președintelui francez, marți, la New York.
Potrivit autorităților israeliene, Hamas ar fi desfășurat în mod repetat atacuri în Cisiordania. Biroul premierului a invocat în acest context uciderea, duminică, a unui israelian care avea și cetățenie franceză, atac atribuit de autoritățile israeliene unui membru Hamas.
„Duminică, în ajunul Yom Kippur, cu doar două zile în urmă, Netanel Shukrun – cetățean francez și tată a șase copii – a fost ucis în mașina sa de un terorist Hamas, în Iudeea și Samaria. În ultimele sale clipe, i-a spus fiului său să fugă. Teroriștii Hamas comit atacuri împotriva evreilor aproape în fiecare zi. Ei au ucis nenumărați civili israelieni în Iudeea și Samaria. Ignoranța nu este o scuză pentru a șterge sângele vărsat”, a mai transmis biroul premierului israelian.
Declarația lui Macron de la ONUÎn discursul de marți, Macron a criticat situația din Cisiordania și a denunțat ceea ce a descris drept încălcări repetate ale drepturilor palestinienilor.
Referindu-se la teritoriul administrat în mare parte de Autoritatea Palestiniană, președintele francez a spus: „Hamas nu a fost niciodată activ în Cisiordania”, afirmație care a provocat imediat reacții din partea unor oficiali israelieni.
Mai multe surse israeliene au subliniat însă că Hamas nu controlează Cisiordania așa cum controlează Fâșia Gaza, dar are de mult timp o prezență și rețele în teritoriu și a fost implicat în atacuri împotriva israelienilor.
Macron critică și violențele din CisiordaniaÎn discursul său, Macron a criticat și violențele comise de coloniști israelieni împotriva palestinienilor și a avertizat că evoluțiile din Cisiordania pun în pericol perspectiva unei soluții cu două state.
Datele ONU arată că violențele coloniștilor israelieni în Cisiordania s-au intensificat semnificativ în 2026. OCHA a raportat o medie de aproximativ șase atacuri pe zi care au provocat victime sau pagube materiale, cel mai ridicat ritm susținut înregistrat de organizație.
Macron a legat situația din Cisiordania de problema mai largă a conflictului israeliano-palestinian și a susținut că soluția cu două state rămâne esențială pentru securitatea Israelului și a palestinienilor.
Critici și din partea altor oficiali israelieniAfirmația lui Macron a fost criticată și de ministrul israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, care a susținut că Hamas are un rol activ în atacurile din Cisiordania. Liderul partidului Yash Atid, Gadi Eisenkot, l-a acuzat, de asemenea, pe președintele francez că face o afirmație „ruptă de realitatea din teren”, potrivit AFP.
Reacția israeliană intervine cu două zile înainte ca Benjamin Netanyahu să susțină propriul discurs la Adunarea Generală a ONU. Premierul israelian a declarat deja că intenționează să apere acțiunile Israelului și să răspundă criticilor formulate la nivel internațional.
Trump a descris întâlnirea drept „foarte bună” și „foarte productivă”, dar nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor. Potrivit Associated Press, președintele american a spus inițial că emisarul său Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele său și unul dintre negociatorii administrației, s-au întâlnit cu oficiali iranieni. Ulterior, Trump a precizat că aceștia au discutat cu „mediatori ai Iranului”.
„A fost o întâlnire foarte bună”, le-a spus Trump jurnaliștilor.
Reuters a relatat că Trump a spus că Witkoff și Kushner au avut „o întâlnire foarte productivă cu mediatorii Iranului” și că vede „multă dinamică” în direcția unui posibil acord.
Contactele au loc după luni de negocieri blocate și după eșecul unui armistițiu de scurtă durată, negociat în iunie. În iulie, negociatorii americani și iranieni au purtat discuții indirecte la Doha, prin intermediul unor mediatori din Qatar și Pakistan.
„Anihilez Republica Islamică”Cu câteva ore înaintea anunțului privind discuțiile, Trump a adoptat un ton mult mai dur în discursul său la ONU, afirmând că Statele Unite ale Americii au „o mare decizie” de luat în privința Iranului.
„Se va ajunge la un acord cu Iranul care să îi permită să se reconstruiască și să devină o țară mult mai puternică decât a fost vreodată? Sau anihilez Republica Islamică și o fac rapid?”, a spus președintele american.
Trump a cerut, de asemenea, Iranului să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, importantă rută pentru transporturile globale de energie, și să revină la negocieri.
Iranul respinge amenințărileForțele armate iraniene au calificat declarațiile lui Trump drept „propagandă” și au afirmat că sunt pregătite să răspundă cu atacuri „mai severe” dacă va fi necesar, potrivit Reuters.
În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi s-a întâlnit cu premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, care încearcă de mai multe luni să contribuie la reducerea tensiunilor și la relansarea negocierilor.
Un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Teheranul ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz în câteva zile dacă Statele Unite ar reduce presiunea militară și ar ridica blocada asupra porturilor iraniene. Potrivit aceleiași surse, Iranul a transmis deja Washingtonului, prin intermediari, o propunere în acest sens.
Războiul dintre Statele Unite și Iran se apropie de a șaptea lună și a avut efecte asupra piețelor energetice și securității regionale. Trump a spus că un acord ar putea fi încheiat după alegerile intermediare americane din 3 noiembrie sau chiar mai devreme, fără să indice însă un calendar concret.
Lundgren avea 61 de ani, iar Krokdal 22, când cei doi s-au întâlnit pentru prima dată, în 2019, în West Hollywood. La acea vreme, Krokdal lucra ca antrenor personal. În carte, lansată marți, actorul din Rocky IV spune că și-a dat seama rapid că relația ar putea deveni una importantă.
„Am știut că sunt în încurcătură”, își amintește Lundgren despre momentul în care a cunoscut-o pe Krokdal, potrivit Entertainment Weekly.
Actorul recunoaște că era conștient de diferența de vârstă dintre ei, dar o descrie pe soția sa drept „o persoană foarte puternică și specială”.
„În ciuda diferenței de vârstă dintre noi, de care am fost întotdeauna conștient, uneori am simțit că Emma era un înger trimis din cer pentru a mă ajuta”, a scris Lundgren.
Cum s-au cunoscutPotrivit actorului, Krokdal a început să îl antreneze, iar cei doi au devenit inițial prieteni.
Lundgren spune că unul dintre lucrurile care l-au atras la ea a fost faptul că Emma „nu avea nicio idee” cine era el și cu ce se ocupa.
Actorul își amintește o scenă petrecută la locuința lui Sylvester Stallone. La un moment dat, Lundgren a întrebat-o pe Krokdal dacă știe cine este bărbatul aflat la bar.
„I-am spus: «Acesta este Al Pacino», iar ea a răspuns: «Al cine?»”, povestește Lundgren în autobiografie.
„Era destul de matură”Lundgren scrie că Emma trecuse deja printr-o căsnicie și un divorț dificil atunci când s-au cunoscut și consideră că experiențele prin care trecuse au făcut-o să pară mai matură decât vârsta sa.
„Era destul de matură”, notează actorul.
Krokdal este cu doar două luni mai tânără decât fiica lui Lundgren, Ida.
Lundgren mai are o fiică, Greta, din căsnicia cu Anette Qviberg.
Cererea în căsătorie și nuntaDolph Lundgren a cerut-o în căsătorie pe Emma Krokdal în iunie 2020. Actorul își dorea inițial o nuntă de amploare, însă cuplul a optat în cele din urmă pentru o ceremonie restrânsă.
Cei doi s-au căsătorit în iulie 2023, în cadrul unei ceremonii la care au participat aproximativ 15 persoane.
În autobiografie, Lundgren vorbește și despre sprijinul primit de la soția sa în timpul unei perioade dificile din viața lui.
„În ciuda faptului că este mult mai tânără, a trebuit să mă ajute să trec prin toate efectele secundare îngrozitoare ale medicamentelor cu care eram tratat și să mă însoțească la toate consultațiile medicale din Suedia, Londra și Los Angeles. Până astăzi, chiar nu știu cum a reușit să treacă prin toate acestea fără să cedeze ea însăși”, spune actorul.
Lundgren s-a confruntat timp de aproape un deceniu cu cancerul, după ce a fost diagnosticat în 2015. Boala a revenit în 2020, iar actorul a trecut prin mai multe intervenții și tratamente.
Emma Krokdal contribuie, la rândul ei, la autobiografie, printr-o secțiune în care își povestește experiența alături de actor.
Autobiografia Fights Worth Fighting a fost lansată marți. Cartea urmărește mai multe etape din viața și cariera actorului, de la ascensiunea sa la Hollywood și rolul emblematic din Rocky IV până la viața personală și relația cu Emma Krokdal.
Întrebat direct dacă Rusia este pregătită „cu adevărat” să negocieze pentru încheierea războiului, Nicușor Dan a răspuns scurt:
„În acest moment, nu.”
Președintele a continuat spunând că statele occidentale trebuie, în opinia sa, să mențină actuala strategie de sprijin pentru Ucraina și de presiune asupra Rusiei.
„Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să impunem sancțiuni Rusiei”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului consideră că situația economică a Rusiei poate deveni unul dintre factorii care să determine Moscova să își schimbe poziția.
„Cred că economia rusă suferă și acesta este un motiv bun pentru ca Rusia să ajungă, la un moment dat, la negocieri. Nu văd acel moment acum, dar sper să vină destul de curând”, a spus președintele.
Noi tentative diplomatice, dar fără un acordDeclarațiile lui Nicușor Dan vin într-un moment în care Statele Unite încearcă din nou să găsească o formulă de negociere între Moscova și Kiev.
Eforturile de mediere conduse de Washington au rămas blocate timp de mai multe luni. La începutul lunii septembrie, administrația Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev pentru a încerca relansarea procesului. Kremlinul a transmis ulterior că nu exclude reluarea discuțiilor tripartite Rusia-Ucraina-SUA, însă până acum nu a fost obținut un progres decisiv.
La New York, în marja Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump au discutat pe 22 septembrie inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice.
Zelenski a afirmat după întâlnire că Ucraina este dispusă să accepte diferite formule pentru oprirea reciprocă a atacurilor asupra obiectivelor energetice. În același timp, atacurile aeriene ale celor două părți au continuat, iar un acord general privind încetarea războiului rămâne departe.
Presiune economică asupra RusieiMinistrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat pe 21 septembrie că deficitul bugetar al Rusiei va ajunge la aproximativ 3% din PIB în 2026, aproape dublu față de nivelul de 1,6% planificat inițial. Guvernul rus a majorat taxele pentru a acoperi cheltuielile suplimentare, inclusiv cele legate de operațiunile militare și apărarea aeriană.
Moscova intenționează să se împrumute mai mult decât estimase inițial, iar costurile de finanțare au crescut pe fondul dobânzilor ridicate. În același timp, veniturile mai mari obținute din petrol oferă Kremlinului în continuare o sursă importantă de finanțare.
Occidentul încearcă să crească presiunea asupra acestor venituri. Statele Unite au promovat în septembrie un nou pachet amplu de sancțiuni care vizează industria energetică și de apărare a Rusiei, precum și așa-numita „flotă din umbră” utilizată pentru exportul petrolului în pofida restricțiilor occidentale. Kremlinul susține, la rândul său, că sancțiunile suplimentare îngreunează procesul de negociere.
Nicușor Dan: România trebuie să continue să sprijine UcrainaÎn interviul pentru CNN, președintele a insistat că Ucraina trebuie sprijinită în continuare.
„Ucraina este un stat independent care a fost atacat și trebuie să o sprijinim”, a spus Nicușor Dan.
România a avut un rol important atât în sprijinirea refugiaților ucraineni, cât și în tranzitul mărfurilor și cerealelor din Ucraina, în special după ce atacurile rusești au redus capacitatea Kievului de a utiliza unele dintre propriile porturi.
Importanța rutelor de la Dunăre a crescut din nou în 2026. În august, Rusia a atacat infrastructura portului ucrainean Ismail, aflat în apropierea frontierei române, într-un moment în care exporturile ucrainene erau deja afectate de problemele de securitate din Marea Neagră.
Problema interceptoarelor și a apărării aerieneNicușor Dan a atras atenția și asupra unei alte probleme cu care se confruntă Ucraina și statele europene: numărul insuficient de interceptoare pentru apărarea antiaeriană.
Potrivit președintelui, problema nu ține doar de disponibilitatea statelor de a furniza Ucrainei astfel de sisteme, ci și de capacitatea industriei occidentale de a produce suficient de repede muniție și interceptoare.
„Nu este o problemă a voinței, este o problemă de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru asta”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.
Necesitatea unor capacități suplimentare de apărare aeriană a devenit și mai presantă pe măsură ce Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete. Reuters relata pe 22 septembrie că Moscova a început să utilizeze pe scară mai largă inclusiv drone Shahed cu propulsie cu reacție, mai rapide și mai dificil de interceptat cu mijloacele folosite împotriva variantelor clasice.
Întrebat de jurnalistul CNN cât de probabil consideră că este ca Rusia să ajungă la un atac direct împotriva unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns că un asemenea scenariu nu este, în evaluarea sa, unul foarte probabil pe termen scurt.
„Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României.
Nicușor Dan a avertizat însă împotriva excluderii unor scenarii care astăzi pot părea improbabile și a făcut trimitere la perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.
„Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a spus șeful statului.
„Descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”Președintele a spus că una dintre diferențele față de perioada anterioară invaziei din Ucraina este faptul că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă cu mai multă seriozitate.
El a invocat creșterea cheltuielilor militare și intensificarea cooperării dintre statele europene.
„Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.
„Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a adăugat președintele.
Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare. Presiunile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce mai multe capitale europene încearcă în paralel să își consolideze propriile capacități militare.
Nicușor Dan: Rusia încearcă să slăbească încrederea oamenilor în autoritățiPreședintele a făcut în interviul pentru CNN o diferență între posibilitatea unui atac militar direct al Rusiei împotriva NATO și acțiunile hibride atribuite Moscovei.
În privința dronelor rusești care au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO, Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, aceste incidente nu sunt în mod necesar intenționate.
În schimb, șeful statului consideră că acțiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie deliberată.
„În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri”, a declarat Nicușor Dan.
Primul obiectiv, potrivit președintelui, ar fi deteriorarea relației dintre populație și instituțiile statului.
„În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a spus el.
Al doilea obiectiv ar fi diminuarea sprijinului european pentru Kiev.
„Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat Nicușor Dan.
Mai multe state europene au avertizat în ultimele luni asupra intensificării operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei. Evaluările diferă însă asupra nivelului de risc și asupra intenției Moscovei de a testa direct limitele NATO.
România, lovită în 2026 de o dronă ruseascăRomânia se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina.
Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul drept o dronă de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul și a reiterat că este pregătită să apere teritoriul aliaților.
Datele Ministerului Apărării arată că numărul incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc a crescut puternic în 2026, în special în zonele aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre atacate de Rusia.
„Nu suntem complet pregătiți”Nicușor Dan a recunoscut în interviul pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noului tip de amenințare reprezentat de drone.
„Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele.
„Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.
Întrebat despre reducerea unor efective militare americane din Europa și despre temerile că acest lucru ar putea încuraja Rusia, Nicușor Dan a vorbit despre situația trupelor americane din România.
Potrivit președintelui, în România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani. El a afirmat că un contingent rotațional de aproximativ 500 de militari, care opera în România, Bulgaria și Ungaria, a fost retras.
Șeful statului a spus că Bucureștiul susține o redistribuire „proporțională” a efectivelor americane în interiorul Europei.
„Având o relație militară și diplomatică bună cu Statele Unite, cred că ar fi un semnal bun să existe o redistribuire proporțională a trupelor americane în interiorul Europei”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.
Situația efectivelor americane din România a variat însă în ultimul an. Reuters relata în septembrie că aproximativ jumătate dintre cei circa 2.000 de militari americani aflați anterior în România au plecat în cadrul realinierii forțelor SUA în Europa. În același timp, în primăvara și vara lui 2026 au fost dislocate temporar câteva sute de militari americani suplimentari, inclusiv la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.
„Trump are dreptate” în privința contribuției EuropeiÎntrebat despre neîncrederea existentă în unele state europene în legătură cu disponibilitatea Statelor Unite de a apăra Europa în cazul unui atac rusesc, Nicușor Dan a spus că problema trebuie privită și din perspectiva dezechilibrului istoric al contribuțiilor la apărarea NATO.
„Pentru o perioadă lungă, Statele Unite au apărat sau au contribuit la apărarea Europei. Iar din punct de vedere economic, această contribuție nu a fost proporțională. Și aici președintele Trump are dreptate. Trebuie să reechilibrăm această contribuție”, a declarat șeful statului.
Trump a criticat în repetate rânduri statele europene pentru nivelul cheltuielilor militare și a cerut ca acestea să își asume o parte mai mare din apărarea NATO. Presiunile administrației americane s-au suprapus însă cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, care a determinat numeroase state europene să își majoreze puternic bugetele militare.
Dan a subliniat că aliații europeni au răspuns unei părți dintre solicitările Washingtonului prin creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Președintele României a susținut însă că păstrarea militarilor americani în zona Mării Negre este și în interesul strategic al Washingtonului.
Potrivit lui Nicușor Dan, prezența trupelor SUA în apropierea Mării Negre și a zonei mediteraneene reprezintă „un beneficiu pentru Statele Unite”.
Baza Mihail Kogălniceanu continuă să joace un rol important în planificarea militară americană, iar Statele Unite investesc în infrastructura acesteia în pofida procesului mai larg de reevaluare a efectivelor din Europa.
Nicușor Dan a declarat și în interviuri acordate presei americane în ultimele zile că România dorește mai mulți militari americani pe teritoriul său și consideră prezența SUA un element esențial de descurajare pe Flancul Estic.
În paralel cu anunțul, Taylor Swift a pus la dispoziție trei ediții fizice ale piesei: versiunea standard, una acustică și una pentru pian. Single-ul va fi disponibil și pe platformele digitale.
Cele trei variante au fost puse în vânzare pentru o perioadă limitată, de 24 de ore, în magazinul online al artistei.
Lansarea a fost precedată de un countdown pe site-ul oficial al lui Taylor Swift, care s-a încheiat marți după-amiază.
Taylor Swift nu a anunțat că „Patient Zero” face parte dintr-un album nou.
„Am așteptat cu nerăbdare să vă spun că noul meu single «Patient Zero» va apărea pe 25 septembrie”, a transmis Swift în mesajul publicat pe Instagram.
Lansarea de vineri vine după „I Knew It, I Knew You”, piesă compusă pentru coloana sonoră a filmului „Toy Story 5” și lansată în luna iunie 2026, care a ajuns pe primul loc în Official Singles Chart din Marea Britanie.
Taylor Swift a câștigat 14 premii Grammy din 58 de nominalizări și este singura artistă care a câștigat de patru ori premiul pentru Albumul anului.
În 2025, Swift a lansat cel de-al 12-lea album al său de studio, „The Life of a Showgirl”, care a deschis o nouă etapă în cariera artistei.
Potrivit mesajului publicat de Nicușor Dan miercuri, pe rețelele de socializare, președintele român l-a felicitat pe Faye pentru preluarea președinției Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO/ECOWAS). Faye a fost ales la 19 iulie președinte al Conferinței șefilor de stat și de guvern ai organizației, succedându-i președintelui din Sierra Leone, Julius Maada Bio.
Discuții despre relația România-SenegalNicușor Dan a precizat că discuțiile cu omologul senegalez au vizat „modalitățile de consolidare a relațiilor dintre România și Senegal”, precum și aprofundarea dialogului și cooperării bilaterale.
În cadrul întrevederii, președintele român a menționat și dialogul purtat la Dakar cu Dacian Cioloș, în contextul candidaturii acestuia pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei.
Nicușor Dan se află la New York pentru participarea la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Miercuri, președintele României urmează să susțină discursul național în plenul Adunării Generale.
Mesaj despre siguranța copiilor în mediul online al partenerei sale, Mirabela GrădinaruTot miercuri, partenera președintelui României, Mirabela Grădinaru, a transmis principalele idei susținute la evenimentul dedicat protecției copiilor în mediul digital, desfășurat marți, în marja Adunării Generale a ONU
„Copiii trebuie să beneficieze de același nivel de protecție online, indiferent de țara în care trăiesc sau de locul în care o platformă își desfășoară activitatea”, a transmis Mirabela Grădinaru.
Ea a pledat pentru o abordare care să combine protecția copiilor cu educația digitală și sprijinul pentru dezvoltarea lor emoțională.
„În același timp, trebuie să îi ajutăm să înțeleagă tehnologia, dar și să își recunoască emoțiile, presiunea, comparația și momentele în care au nevoie să ceară ajutor”, a afirmat ea.
Mirabela Grădinaru a subliniat că protejarea copiilor în mediul online este o problemă care necesită cooperare internațională.
„Nicio instituție nu are toate răspunsurile și niciun stat nu poate face acest lucru singur”, a spus ea.
În programul oficial al vizitei era inclusă și participarea sa la reuniunea „Arhitectura invizibilă: Construirea unor sisteme digitale sigure pentru copii – Consolidarea standardelor internaționale și a responsabilității comune”, organizată de Prima Doamnă a Turciei, Emine Erdoğan, împreună cu UNICEF și Biroul Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru Violența Împotriva Copiilor.
Macron a avertizat că lumea se confruntă cu o perioadă în care regulile internaționale și suveranitatea statelor sunt puse sub presiune și le-a cerut țărilor să „rămână ferme” și să nu accepte ceea ce a descris drept „abuzul de putere al imperiilor”, potrivit AFP. Discursul său a avut loc la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, la New York.
„Legea junglei” și apărarea ordinii internaționale„Întrebarea care ni se pune, în termeni foarte simpli, este dacă vrem să trăim în această stare de natură, cu un fel de revenire la legea junglei, sau într-o societate internațională civilizată”, a declarat Macron.
„Mesajul meu este să rămânem fermi. Nu cedați în fața situației care se dezvoltă (…). Retorica înfrângerii face loc abuzului de putere al imperiilor, amenințând suveranitatea unor națiuni”, a adăugat președintele francez.
Macron a cerut statelor să revină la respectarea dreptului internațional și să susțină instituțiile multilaterale într-un moment în care rolul și eficiența ONU sunt dezbătute în contextul tensiunilor geopolitice globale.
Apel pentru un moratoriu în războiul din UcrainaÎn ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina, Macron a cerut Moscovei și Kievului să accepte un moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii civile și energetice.
„Am văzut distrugerea infrastructurii civile și încălcări ale drepturilor omului. Este o nouă eră a actelor barbare”, a afirmat el.
„Trebuie să protejăm populația civilă și, de aceea, dorim să ne exprimăm sprijinul pentru un dublu moratoriu, un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice și civile”, a adăugat Macron.
El a cerut, de asemenea, un moratoriu asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră, rută importantă pentru exporturile de cereale ale Rusiei și Ucrainei.
Apelul a venit după ce, cu o zi înainte, Macron a discutat cu președintele american Donald Trump despre posibilitatea unui moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice din Ucraina. Palatul Élysée a confirmat că cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile în acest sens.
Macron critică situația umanitară din GazaPreședintele francez a criticat și situația umanitară din Gaza, cerând mai multă acțiune internațională.
„Cât valorează credibilitatea noastră dacă rămânem inactivi în Gaza?”, a întrebat Macron, criticând faptul că anunțurile privind pacea nu au fost urmate, în opinia sa, de o îmbunătățire suficientă a accesului umanitar.
„Unii susțin că pacea a fost obținută, dar acest lucru nu a deschis calea pentru livrările umanitare. Este un spectacol care ne face de rușine pe toți”, a spus el.
Un model de inteligență artificială „open-source”Macron a abordat și competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, pledând pentru construirea unui model avansat, open-source, care să nu depindă de Statele Unite ale Americii sau China.
„Nu vreau ca nimeni să devină vasalul uneia dintre marile puteri. Mai degrabă, trebuie să ne unim pentru a construi un model frontier open-source, un model de vârf”, a declarat președintele francez.
„Nu ar trebui să depindem de altcineva”, a adăugat el.
Apelul lui Macron pentru un model de inteligență artificială dezvoltat în afara celor două mari puteri tehnologice a venit în aceeași zi în care Donald Trump a respins ideea unor noi reglementări internaționale pentru AI în discursul său la ONU.
Discursul lui Macron a fost susținut în ultima sa participare la Adunarea Generală a ONU în calitate de președinte al Franței. El a purtat și discuții cu Trump despre Ucraina și Orientul Mijlociu și s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a reafirma sprijinul Franței pentru Ucraina.
Cei doi sunt filmați pe pista aeroportului, cu puțin timp înainte de îmbarcarea în avionul spre Statele Unite, și se sărută. Secvența a fost inclusă de președintele Nicușor Dan într-un videoclip retrospectiv dedicat vizitei oficiale.
Imagini din vizita oficialăVideoclipul este însoțit de mesajul: „Pentru România, dialogul internațional contează. Avem nevoie să fim prezenți, să construim relații solide”.
În montaj apar și alte momente ale vizitei la New York, printre care depunerea de flori la Memorialul 9/11, întâlniri cu oficiali și reprezentanți ai organizațiilor internaționale și evenimente cu comunitatea românească din Statele Unite ale Americii.
Nicușor Dan a participat marți la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU și a avut mai multe întâlniri bilaterale la New York. Miercuri, președintele României urmează să susțină discursul național în plenul Adunării Generale.
Program separat pentru Mirabela GrădinaruMirabela Grădinaru îl însoțește pe președinte în deplasarea din SUA și a participat la mai multe evenimente desfășurate în marja Adunării Generale a ONU.
Marți, ea a participat la un eveniment dedicat protecției copiilor în mediul digital, unde a susținut necesitatea unor reguli comune pentru protejarea copiilor pe platformele online.
Cei doi au mai participat în timpul vizitei la New York la ceremonia de inaugurare a „The Queen Marie of Romania Corner”, o denumire onorifică atribuită unei intersecții din Manhattan, și au depus flori la Memorialul 9/11.
