„Datele financiare evidențiază o reducere totală a cheltuielilor de 9.968.676 lei, reprezentând o diminuare de 23,7% față de anul precedent. Din economia totală de aproape 10 milioane lei, suma de 8,4 milioane lei – adică 84% – a fost generată în cele șase luni de mandat ale noii conduceri. Semestrul 2 al anului 2025 înregistrează cheltuieli de 12,7 milioane lei, cu 39,9% mai puțin decât semestrul 2 al anului 2024 (21,1 milioane lei) și cu 41,1% sub semestrul 2 al anului 2023 (21,5 milioane lei)”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului într-un comunicat.
Transportul, principala sursă de reducere a costurilorCancelaria susține că a optimizat cheltuielile de transport prin renegocierea și ulterior rezilierea contractelor de servicii de transport cu RA-APPS.
Potrivit comunicatului, numărul de autovehicule a fost redus de la 30 la 17, iar serviciile cu șofer pentru fiecare demnitar au fost eliminate, demnitarii conducând acum singuri autovehiculele de serviciu.
Conform datelor prezentate, cele mai mari scăderi s-au înregistrat la transport, unde cheltuielile au coborât de la 11.459.222 lei în 2024 la 7.062.933 lei în 2025 (-38,4%). Cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 lei la 18.640.698 lei (-14,8%), indemnizațiile de delegare/detașare de la 814.421 lei la 244.870 lei (-69,9%), iar cheltuielile de protocol de la 2.294.583 lei la 1.804.566 lei (-21,4%). La categoria „alte cheltuieli”, suma a scăzut de la 285.776 lei la 35.749 lei (-87,5%).
Situația posturilor în ianuarie 2026Potrivit datelor din comunicat, în ianuarie 2026, din cele 176 de posturi prevăzute în statul de funcții, 117 erau ocupate (66,48%), iar 59 erau vacante (33,52%). Dintre posturile vacante, 13 erau temporar vacante (detașări, suspendări, concedii fără plată), iar 5 posturi erau ocupate temporar.
Cea mai mare reducere a fost la personalul contractual din cabinetele demnitarilor: de la 42 de persoane în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026 (minus 55%). În această zonă, erau vacante 35 de posturi din totalul de 54. Numărul demnitarilor activi a scăzut de la 19 la 14, cu 7 posturi vacante din 21, în timp ce numărul funcționarilor publici a rămas relativ stabil, de la 61 la 63 de persoane active.
Dragoș Pîslaru a afirmat, înainte ca CCR să se pronunțe asupra legii pensiilor magistraților, că reforma a fost asumată de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar amânarea constantă a adoptării ei subminează încrederea Comisiei Europene în statul român.
„Pe palier instituțional, Comisia Europeană, evident, respectă regimul juridic în România. Pe de altă parte, ce vede Comisia Europeană de peste patru ani de zile, vede cum România s-a angajat să facă o reformă. O reformă asumată de către România în acest PNRR, pe care România o tergiversează, o amână, creează scuze pentru ca să nu o facă. Încrederea Comisiei Europene în România, că într-adevăr vom livra această reformă, este foarte scăzută”, a spus Pîslaru, miercuri, la Digi24.
Ministrul a criticat dur întârzierile succesive în soluționarea sesizărilor privind legea, susținând că tergiversarea afectează nu doar stabilitatea bugetară, ci și echilibrul constituțional dintre puterile statului.
„Am venit cu un proiect bun încă din luna septembrie ca să putem rezolva această problemă de inechitate și de nesustenabilitate a bugetului de pensii. Și ca să se ne înțeleagă foarte clar, guvernul a depus toate demersurile legale ca reforma magistraților să se întâmple. Este o lovitură foarte serioasă dată echilibrului constituțional, dacă guvernul nu poate să-și exercite prerogativele legate de bugete. Asta este o prerogativă exclusivă a executivului”, a mai spus Dragoș Pîslaru.
Miercuri, de la ora 10:00, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au programată o nouă ședință pe reforma pensiilor speciale. Pronunțarea pe reforma pensiilor de serviciu ar putea sa fie amânată pentru a cincea oară după ce unul dintre cei 9 judecători constituționali se află în concediu legal de 8 zile.
În acest fel, europarlamentarii au ajuns la un acord pentru a avansa cu ratificarea pactului, dorind să adauge și o clauză de expirare în martie 2028, precum și un termen de șase luni pentru evaluarea măsurilor adoptate de Washington în vederea reducerii tarifelor la produsele derivate din oțel și aluminiu, EFE.
Aceasta înseamnă că acordul UE–SUA, încheiat în vara anului 2025 pentru a evita escaladarea tarifară între cele două părți, ar putea fi supus votului în Comisia pentru Comerț Internațional a Parlamentului European pe 24 februarie, iar ulterior în plenul Europarlamentului în luna martie, înainte de negocierea formei finale cu statele membre ale Uniunii Europene.
Revizuirea acorduluiPrintre termenii conveniți se numără opțiunea ca Bruxellesul să revizuiască în ansamblu acordul dacă administrația Trump nu reduce tarifele pentru produsele derivate din oțel de la nivelul actual de 50 % la 15 %, nivel care acoperă majoritatea produselor europene exportate în Statele Unite.
Dacă acordul va fi aplicat în condițiile stabilite vara trecută, aceleași produse americane ar urma să intre pe piața UE fără taxe vamale, la fel ca toate bunurile industriale.
„Avem această propunere de compromis ca semn de bunăvoință, dar dacă SUA nu reduc tarifele pentru aceste peste 400 de produse în termen de șase luni, vom restabili automat tarifele noastre de 10 %”, a declarat negociatorul-șef al Parlamentului European pentru acest acord, social-democratul Bernd Lange.
Pe de altă parte, Parlamentul European susține ca acordul să expire automat în martie 2028, moment în care Bruxellesul și Washingtonul ar trebui să îl renegocieze.
Și negociatoarea din partea Partidului Popular European, croata Željana Zovko, a subliniat că acordul este „echilibrat și orientat spre viitor” și a afirmat că schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu cel mai important partener al său „pot continua”.
Acordul s-a aflat timp de săptămâni într-o situație incertă din cauza lipsei de consens în Parlamentul European privind includerea acestor mecanisme de protecție, după amenințările legate de suveranitatea Danemarcei și Groenlandei formulate de Trump la începutul anului 2026. În final, însă, textul a fost aprobat cu o largă majoritate formată din populari, social-democrați, liberali și verzi.
După votul în plen din martie, Europarlamentul va trebui să negocieze forma finală a acordului cu statele membre ale Uniunii Europene, care își stabiliseră deja poziția de negociere înainte de declarațiile lui Trump privind Groenlanda și nu incluseseră astfel de clauze.
Ministrul Justiției a fost întrebat, înaintea ședinței CCR, la ce se așteaptă miercuri, după ce un judecător ar fi cerut concediu paternal, iar șefa Instanței Supreme a solicitat Curții să ceară un punct de vedere de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
„Atâta timp cât anumite instrumente legale sunt exercitate cu bună credință, astfel de demersuri, țin de limitele fie ale exercitării unor drepturi individuale, fie ale exercitării unor prerogative instituționale. Sigur că ar fi de dorit să avem o dezlegare constituțională în ceea ce privește acest proiect al Executivului și care a fost asumat și prin programul de guvernare. Pe de altă parte, există niște reguli, într-adevăr, în normativele care reglementează funcționarea Curții Constituționale și, în scenariul amintit de dumneavoastră, cu ipoteza unui domn judecător care se prevalează de exercițiul unui anume drept, rămâne de văzut dacă astăzi vor fi întrunite condițiile privitoare la deliberare și pronunțarea unei hotărâri. Aștept și eu să văd care este situația”, a spus, la Digi24, Radu Marinescu.
„Ar fi de dorit să aibă o dezlegare”Ministrul a fost întrebat dacă cei opt judecători care ar fi prezenți ar putea relua dezbaterile.
„Din câte cunosc eu, instanța Constituțională este în momentul de față în deliberare, ceea ce înseamnă că au avut loc dezbaterile și acum judecătorii analizează toate aspectele relevante pentru a pronunța o decizie. Dacă s-ar decide reluarea dezbaterilor, cum menționați dumneavoastră, asta ar însemna ca această cauză să fie repusă pe rolul Curții Constituționale, să se reia procedura de dezbatere, adică de analiză publică a argumentelor, și apoi să rămână din nou în deliberare”, a răspuns Marinescu.
Întrebat, de asemenea, ce se va întâmpla dacă nu va fi dată o soluție miercuri, Radu Marinescu a spus: „Eu vă repet ce am spus întotdeauna. Toate autoritățile și toate instituțiile trebuie să conlucreze loial, trebuie să conlucreze corect și în interesul cetățeanului. Repet, nu pot să dau un sfat în momentul de față niciunei instituții. Este atributul Curții Constituționale exclusiv să se pronunțe asupra acestei sesizări. (…) Ar fi de dorit ca această chestiune, anume a problematicii reformei pensiilor în sistemul de justiție, să aibă o dezlegare, indiferent care ar fi aceasta, pentru că instanța Constituțională este suverană, dar ca să știm pe ce drum o luăm”.
Elementul central al acestui plan este crearea unui prototip de aplicație, proiectat să poată fi adaptat de către toate cele 27 de state membre. Prin intermediul său, copiii și adolescenții vor avea posibilitatea de a raporta confidențial incidentele de bullying online (cyberbullying) către liniile telefonice naționale de asistență. Euronews arată că se vor putea stoca și transmite în condiții de siguranță dovezi relevante. Totul, beneficiind de sprijin din partea autorităților, a instituțiilor de învățământ și a serviciilor de protecție a copilului.
Comisia a specificat că inițiativa se află încă într-o etapă incipientă. Aceasta va prelua practici de la modele deja existente și considerate eficiente. Un bun exemplu este aplicația și linia de ajutor „3018” din Franța.
Cyberbullying: o realitate pentru unul din șase copiiConform datelor prezentate de Comisie, aproximativ unul din șase copii europeni, cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, este afectat de cyberbullying. Reprezentanții europeni subliniază imperativul ca mediul digital să devină un spațiu securizat pentru generațiile tinere.
Henna Virkkunen, comisarul european pentru tehnologie, a declarat că tinerii au dreptul fundamental la protecție în sfera digitală. Ea a menționat necesitatea unor politici naționale coerente în toate statele membre, pentru a defini și a combate eficient hărțuirea online.
Acest plan de acțiune se înscrie într-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a consolida protecția minorilor în mediul digital. Comisia examinează introducerea unor restricții de vârstă la nivelul blocului comunitar. De asemenea dezvoltă un nou mecanism de verificare a vârstei și investighează așa-numitele „caracteristici de design adictiv” ale aplicațiilor.
De curând, Comisia a emis concluzii preliminare. A indicat astfel că platforma TikTok ar putea încălca prevederile Actului privind Serviciile Digitale (DSA). Cauza ar fi unele funcționalități care ar putea genera dependență. Totodată nu se asigură o protecție adecvată utilizatorilor minori.
Oficialii europeni au reiterat că DSA impune platformelor online obligația de a-și asuma responsabilitatea pentru impactul pe care îl au asupra utilizatorilor. Iar acestea vizează în mod special impactul asupra copiilor și adolescenților.
AI Act și combaterea fenomenului deepfakePe lângă lansarea aplicației propuse, planul de acțiune vizează și o aplicare mai riguroasă a legislației existente, inclusiv a DSA și a Legii privind Inteligența Artificială (AI Act). Scopul este combaterea utilizării abuzive a tehnologiei deepfake pentru hărțuire.
Comisia a comunicat că abordarea sa va integra prevenția, instrumentele tehnologice și aplicarea fermă a reglementărilor europene. Prin acestea, se va diminua incidența cyberbullyingului și se vor pune la dispoziția victimelor mecanisme de sprijin clare și eficiente.
CFR Călători informează că circulația mai multor trenuri este afectată din cauza defectării locomotivei unui tren de marfă (circulație închisă temporar) între stațiile Petroșani-Târgu Jiu.
Trenurile pot înregistra întarzieri suplimentare, în funcție de condițiile de circulație și vor genera întârzierea altor trenuri care vor staționa pentru asigurarea corespondentelor pentru călători.
CFR Călători anunță că traficul în zona afectată se desfășoară în continuare în funcție de măsurile operative stabilite și dispuse de managerul infrastructurii feroviare – CFR SA.
Va fi a șaptea întâlnire dintre Netanyahu și Trump de când acesta a revenit la putere, în urmă cu aproape 13 luni. Vizita are loc după negocierile dintre SUA și Iran purtate vineri în Oman, iar Netanyahu încearcă să influențeze următoarea rundă de discuții dintre Washington și Teheran, relatează Reuters.
Trump a amenințat că va ordona lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord.
Președintele și-a repetat avertismentul într-o serie de interviuri, marți, spunând că, deși crede că Iranul vrea un acord, ar lua „măsuri foarte dure” dacă Teheranul refuză.
El a declarat pentru Axios că ia în calcul trimiterea în zonă a unui al doilea portavion, în cadrul unei desfășurări masive de forțe americane în apropierea Iranului.
Potrivit Reuters, care citează persoane familiarizate cu subiectul, Israelul se teme că SUA ar putea urmări un acord limitat la dosarul nuclear, fără restricții asupra programului de rachete balistice al Iranului și fără măsuri privind sprijinul Teheranului pentru grupuri armate aliate, precum Hamas și Hezbollah.
„Îi voi prezenta președintelui percepțiile noastre asupra principiilor negocierilor”, le-a spus Netanyahu reporterilor înainte de a pleca spre SUA.
Cei doi ar putea discuta, de asemenea, despre o posibilă acțiune militară în cazul în care discuțiile dintre SUA și Iran nu dau rezultate.
După ce a ajuns la Washington marți seară, Netanyahu s-a întâlnit cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump.
Pe agenda discuțiilor va fi și Fâșia Gaza.
„Continuăm să lucrăm îndeaproape cu aliatul nostru Israel pentru a implementa acordul istoric de pace în Gaza al președintelui Trump și pentru a consolida securitatea regională”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, întrebată care sunt prioritățile SUA pentru întâlnire.
În urma atacului care a vizat infrastructură energetică, 11.000 de persoane au rămas fără energie electrică. De asemenea, au fost vizat și ținte rezidențiale, relatează The Kyiv Independent.
Guvernatorul regiunii Zaporojie, Ivan Fedorov, a anunțat avariile provocate de atac precizat că nu au fost raportate victime.
În noaptea atacului, temperaturile din Zaporojie au coborât până la minus 10 grade Celsius. Orașul se confrunta des cu întreruperi ale electricității, fiind situat în apropierea liniei frontului, fiind astfel vizat în mod regulat de atacuri asupra infrastructurii civile.
Atacul face parte din campania Rusie de atacare a infrastructurii energetice a Ucrainei care a avariat sever rețeaua energetică ucraineană și a forțat autoritățile să impună întreruperi prelungite de curent, pe fondul temperaturilor scăzute.
Atacurile au fost reluate după expirarea unei scurte încetări a focului asupra infrastructurii energetice, propusă de președintele american Donald Trump, care fusese acceptată de Moscova.
„Echipele Salvamont România vă îndeamnă la prudență și responsabilitate în derularea activităților montane și vă invită să le fiți alături în campania de reducere a numărului de accidente montane”, au precizat, miercuri, reprezentanții Dispeceratului Național Salvamont.
De asemenea, 31 de cetățeni au solicitat sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană.
Andrei Bocharov, guvernatorul regiunii Volgograd a anunțat miercuri: „Unitățile de apărare aeriană ale Ministerului Apărării din Rusia resping un atac terorist masiv al aparatelor aeriene fără pilot asupra instalațiilor energetice și de infrastructură civilă din regiunea Volgograd, citat de Reuters.
Potrivit acestuia, atacul a dus la izbucnirea unui incendiu la fabrica. De asemenea, o locuință dintr-un bloc rezidențial a fost avariată, iar resturi de drone au căzut pe terenul unei grădinițe.
Acesta nu a raportat un număr de victime.
Atacul asupra regiunii Volgograd vine după ce Rusia a atacat regiunea Harkov din nordul Ucrainei. În urma atacului rusesc, trei copii mici și un adult și-au pierdut viața, potrivit lui Oleg Synegubov șeful administrației militare.
