Autoritățile îi îndeamnă pe spectatori să respecte indicațiile personalului de securitate și ale stewardilor, precum și procedurile de acces și control organizate la intrarea în stadion.
Totodată, jandarmii recomandă participanților să își păstreze bunurile de valoare în locuri sigure și permanent sub supraveghere și să rămână aproape de grupul cu care participă la eveniment.
„Întunericul este mai puțin înfricoșător când grupul este complet”, transmit reprezentanții Jandarmeriei, într-un mesaj inspirat de celebra piesă „Fear of the Dark”.
Participanții sunt sfătuiți să consume alcool în mod responsabil, să aibă grijă de cei din jur și să nu aducă la concert materiale pirotehnice, obiecte periculoase sau alte articole interzise.
De asemenea, autoritățile le cer spectatorilor să anunțe imediat cel mai apropiat echipaj de ordine publică dacă observă comportamente suspecte.
„«Fear of the Dark» aparține Iron Maiden. Siguranța ne aparține tuturor”, au transmis jandarmii.
Industria auto reprezintă motorul economic al României. Aceasta asigură o parte uriașă din Produsul Intern Brut și oferind oamenilor sute de mii de joburi, atât în marile uzine de asamblare de la Mioveni și Craiova, cât și în fabricile de componente răspândite prin toată țara. Însă acest sector tradițional trece în prezent printr-o transformare cu adevărat radicală, generată de trecerea globală către propulsia electrică și către sistemele de conducere autonomă.
Se pare că vremea în care succesul în industria auto depindea exclusiv de abilitățile mecanice brute a apus. Astăzi, o mașină modernă este, în esență, un computer complex pe patru roți, protejat de o caroserie din oțel și aluminiu.
Din acest motiv, marii producători și furnizorii de componente de top din România au mutat centrul de greutate al angajărilor din zona liniilor de producție clasice către centrele de cercetare și dezvoltare software pentru aceste mașini inteligente. Se caută specialiști capabili să coordoneze această tranziție tehnologică fără precedent. Toate aceste schimbări au efecte în economia țării, dar și în piața muncii.
Dezvoltatorii de sisteme ADAS, cei mai căutați ingineri din piațăSistemele avansate de asistență pentru șofer, cunoscute în industrie sub denumirea de ADAS (Advanced Driver Assistance Systems), au devenit obligatorii pentru orice vehicul nou lansat pe piața europeană. Vorbim despre frânarea automată de urgență, păstrarea benzii de circulație sau recunoașterea semnelor de circulație.
România a devenit un hub regional extrem de important în dezvoltarea acestor tehnologii inteligente. Centrele de inginerie din Timișoara, Sibiu, Cluj și Iași angajează masiv ingineri software specializați în limbajele C și C++, experți în sisteme integrate (embedded systems) și specialiști în viziune artificială sau inteligență artificială.
Jobul presupune scrierea și testarea algoritmilor care procesează în timp real datele primite de la camerele video, senzori radar și sisteme LiDAR, pentru ca vehiculul să poată lua decizii corecte în fracțiuni de secundă și să evite accidentele în trafic.
Ingineria bateriilor și arhitectura sistemelor de înaltă tensiuneTrecerea la propulsia electrică a eliminat complexitatea motoarelor cu ardere internă, dar a adus o nouă provocare uriașă pentru producători: managementul eficient al energiei electrice și siguranța bateriilor. Fabricile de componente auto din vestul și centrul țării s-au retehnologizat rapid și au deschis linii de producție dedicate electromobilității. Aici este nevoie de o nișă complet nouă de profesioniști.
Se caută ingineri specializați în sisteme de management al bateriilor (BMS – Battery Management Systems), specialiști în electronică de putere și ingineri chimiști care înțeleg degradarea celulelor de litiu-ion. Acești oameni proiectează circuitele de înaltă tensiune care permit încărcarea ultra-rapidă a mașinilor fără ca bateriile să se supraîncălzească și optimizează consumul de energie pentru a stoarce fiecare kilometru posibil de autonomie din vehicul.
Specialiștii în securitate cibernetică auto, protectorii mașinilor conectatePentru că vehiculele actuale sunt permanent conectate la internet, primesc actualizări software de la distanță și comunică direct cu infrastructura rutieră sau cu alte mașini din jur, ele au devenit ținte vulnerabile în fața hackerilor. Un atac cibernetic asupra unui sistem de direcție sau de frânare al unei mașini aflate în mers poate avea consecințe catastrofale.
Din acest motiv, securitatea cibernetică auto reprezintă domeniul care are cea mai rapidă creștere din sector și unde șansele de angajare sunt mari.
Companiile de inginerie auto din România creează departamente întregi formate din specialiști în securitate cibernetică (automotive cyber security). Misiunea lor este să testeze vulnerabilitățile sistemelor software de bord, să implementeze protocoale stricte de criptare a datelor și să se asigure că nicio conexiune externă nu poate intercepta comenzile vitale ale mașinii. Este o specializare rară, extrem de tehnică, dar plătită la nivelul celor mai mari salarii din industria IT globală.
Cum îți reorientezi cariera către noul val din industria autoDacă ai deja studii tehnice sau o diplomă în automatică, electronică, informatică sau electrotehnică, pasul către noua eră auto este mult mai simplu decât crezi. Nu ai nevoie neapărat de o diplomă specifică în autovehicule rutiere. Marile companii din domeniu oferă programe intensive de reconversie profesională, dar și cursuri de specializare plătite pentru inginerii care vor să facă tranziția de la software-ul clasic la cel auto.
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat miercuri, prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că investițiile de miliarde de euro din sectorul energetic avansează cu mari întârzieri, deși finanțarea este deja asigurată prin Fondul de Modernizare.
El a subliniat că reducerea prețului energiei electrice depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor energetice.
„Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani. Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată”, a scris Bolojan pe Facebook.
Implementarea proiectelor, întârziatăPotrivit acestuia, România are aprobate investiții nerambursabile de aproximativ 12 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare, iar 7,7 miliarde de euro din acești bani sunt destinați sectorului energetic. Cu toate acestea, implementarea proiectelor este întârziată.
„Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate.
În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice”, a explicat Bolojan.
Premierul, care este și ministru interimar la Energie, a subliniat că una dintre cauze este lipsa unor criterii de performanță clare pentru conducerile companiilor de stat din energie.
„Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. (…) Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță”, a spus Bolojan.
Care este situația investițiilor finanțate din Fondul de ModernizareEl a analizat situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030, și a subliniat stadiul redus al acestora, oferind câteva exemple.
La Complexul Energetic Oltenia, unde sunt aprobate 11 investiții de aproape 900 de milioane de euro pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz, lucrările decontate reprezintă sub 10% din valoarea proiectelor. Bolojan a avertizat că există „un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate”.
În cazul Transelectrica, compania are contracte de peste 530 de milioane de euro pentru linii electrice și interconexiuni, însă după patru ani au fost decontate lucrări de sub 4% din valoarea totală.
Totodată, la ELCEN București, proiectele de modernizare a CET-urilor din Capitală, în valoare de peste 360 de milioane de euro, sunt încă în faza de licitație, fără sume decontate până în prezent.
„Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României”, a conchis Bolojan.
Întâlnirea a avut loc în contextul organizării Galei „50 de ani de la prima notă de 10.00”, programată pe 29 mai la Palatul Parlamentului, precum și a „Galei Campioanelor”, care va avea loc pe 31 mai, la Onești.
Evenimentele sunt incluse în calendarul manifestărilor dedicate Anului Nadia Comăneci și marchează performanțele excepționale obținute de legenda gimnasticii românești.
„Numele Nadiei Comăneci este asociat cu performanța, indiferent de generație. Drumul spre succes a fost posibil doar prin muncă, seriozitate și talent. Întreaga carieră a Nadiei Comăneci inspiră și motivează. Îi mulțumesc pentru ceea ce a făcut pentru România și pentru că a fost un ambasador al țării noastre în lume”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Totodată, Guvernul României a aprobat recent modernizarea și extinderea bazei sportive a Clubului Sportiv Municipal Onești, locul unde s-a antrenat Nadia Comăneci.
Investiția, propusă de Ministerul Dezvoltării, depășește 122 de milioane de lei și are ca scop revitalizarea infrastructurii sportive din orașul simbol al gimnasticii românești.
Fosta mare fabrică de încălțăminte Clujana va fi transformată într-un Centru de sprijin modern pentru activitățile de inovare, cercetare și transfer tehnologic ale IMM-urilor și antreprenorilor din județul Cluj și din întreaga Regiune de Nord-Vest, potrivit unei inițiative a Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Investiția se va realiza cu fonduri europene.
„Am decis să transformăm spațiile fostei fabrici, acum părăsite, într-un hub modern de business și afaceri. Urmează ca, împreună cu ADR-NV, să accesăm o finanțare europeană pentru a înființa pe fosta platforma industrială un Centru Regional de Sprijin pentru activitatea de inovare, cercetare și transfer tehnologic, care va păstra și numele Clujana. Acesta se va regăsi într-o hală din ansamblul Clujana, aflat în patrimoniul Consiliului Județean Cluj. Renovarea și dotarea din fonduri europene vizează platforma în totalitate, iar întreg imobilul rămâne al administrației județene, reabilitat”, spune Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
Spațiile fostei fabrici vor intra într-un amplu proces de modernizareSpațiile existente în acest moment pe platforma Clujana vor intra într-un amplu proces de modernizare și consolidare, iar clădirea va fi dotată cu echipamente specifice.
„Viitorul hub va integra funcțiuni complementare esențiale pentru dezvoltarea ecosistemului regional de inovare, respectiv: un „FabLab” dedicat prototipării și dezvoltării de produse, un incubator de afaceri destinat startup-urilor și antreprenorilor inovatori, precum și dezvoltarea de servicii de transfer tehnologic și conectare între mediul universitar, cercetare și companii”, se mai arată în comunicatul de presă emis de Consiliul Județean Cluj.
Istoria fabricii ClujanaClujana a fost o fabrică de încălţăminte din municipiul Cluj-Napoca, care a fost înfiinţată în anul 1911. În anii ’80 fabrica ajungea cea mai mare de acest gen din estul Europei. La momentul respectiv, fabrica avea 8.000 de angajaţi, cu secţii proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălţăminte, şi articole din cauciuc.
Spre finalul anilor 90, fabrica a fost declarată falimentară și ulterior a fost închisă.
În 2003, Guvernul a decis trecerea pachetului de acţiuni majoritar în proprietatea judeţului Cluj şi administrarea Consiliului Judeţean.
În 2004, o secție a fabricii este redeschisă cu 35 de angajaţi, iar aceasta s-a extins până în 2009, ajungând la peste 300 de angajați.
În 2022, compania Clujana și-a oprit activitatea.
Comisia Europeană va propune pe 16 iunie deschiderea primului „grup” de capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană, potrivit unui înalt oficial citat de Euractiv.
Propunerea urmează să fie prezentată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni la Bruxelles, în Consiliul Afaceri Generale. Ulterior, liderii UE ar putea aproba decizia la Consiliul European, programat la doar două zile distanță.
Proces blocat anterior de veto-uri politicePână în prezent, avansul Ucrainei în negocierile de aderare a fost încetinit în principal de opoziția Ungariei. Fostul premier Viktor Orbán a blocat în mod repetat progresul dosarului ucrainean.
Totuși, după 16 ani de guvernare, acesta a fost înlăturat în urma alegerilor parlamentare din martie, ceea ce a deschis posibilitatea unei noi abordări.
Noul executiv de la Budapesta a transmis un semnal diferit în ceea ce privește aderarea Ucrainei, fără a-și declara sprijinul deplin.
Péter Magyar, noul prim-ministru al Ungariei, este așteptat la Bruxelles în perioada următoare, unde discuțiile ar putea include și deblocarea fondurilor europene suspendate din cauza încălcărilor statului de drept în timpul guvernării Orbán.
Discuții în desfășurare privind extinderea UEÎn aprilie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a spus că se așteaptă ca discuțiile privind primul „grup” de negocieri să înceapă după finalizarea tranziției politice din Ungaria, posibil în timpul președinției Ciprului la Consiliul UE, până la finalul lunii iunie.
Totuși, termenii exacți ai aderării Ucrainei și Republicii Moldova rămân încă în negociere între statele membre.
Idei alternative de aderare, respinse de KievÎn dezbaterea europeană au apărut și scenarii alternative privind integrarea Ucrainei.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus că țara ar putea deveni un „membru asociat” al UE, fără drept de vot deplin. Propunerea a fost respinsă de autoritățile de la Kiev la scurt timp după aceea.
De asemenea, ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a respins ideea ca Ucraina să folosească Spațiul Economic European ca etapă intermediară către aderarea la UE.
„Este un aranjament foarte particular”, a spus Eide. „Are avantajele și provocările sale – nu sunt sigur dacă aș sugera că ar trebui să facă asta.”
Deși există discuții politice privind formele de aderare, structura oficială a procesului rămâne neschimbată.
Negocierile de aderare sunt împărțite în șase „clustere”, care grupează capitolele legislației europene pe domenii tematice. Deschiderea fiecărui cluster necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE, iar progresul poate fi blocat dacă există îndoieli privind reformele din țările candidate.
Primul cluster vizează elementele fundamentale ale statului de drept, instituțiile și economia și este considerat cel mai important. Este, totodată, și ultimul care este închis în procesul de aderare.
Potrivit planului actual, restul clusterelor ar putea fi deschise pentru Ucraina și Republica Moldova în luna iulie.
Olimpiada Dopaților (Jocurile Enhanced – Enhanced Games) în care dopajul a fost permis oficial s-a încheiat. Deși organizatorii au promis o revoluție, rezultatul a fost jenant, anunță NEXTA.
Un singur sportiv a reușit să bată un record mondial în timpul competiției de la Las Vegas. Un înotător a terminat cursa de 50 de metri cu doar 0,07 secunde sub recordul mondial, dar a purtat un costum de neopren interzis în evenimentele oficiale.
Olimpiada Dopaților, rezultate foarte proasteÎn schimb, un atlet care a promis că „va distruge” recordul lui Usain Bolt, a obținut un rezultat comparabil cu cel al ultimului loc în finala olimpică. De asemenea, mai multe curse de la diferite discipline au fost câștigate de sportivi care nu au luat substanțe interzise. Unele curse au fost întrerupte și au apărut numeroase probleme organizatorice. La finalul competiției, acțiunile sponsorului principal au scăzut cu 41%.
Olimpiada Dopaților: premii și planuri foarte mariChiar dacă rezultatele nu vor fi recunoscute oficial, premiile au fost uriașe. Câștigătorii probelor au primit câte 250.000 de dolari, iar bonusurile pentru depășirea recordurilor mondiale au ajuns la 1 milion de dolari. Pentru mulți sportivi, astfel de sume sunt imposibil de obținut în competițiile olimpice tradiționale.
Organizatorii competiției „Enhanced Games”, au susținut că au pornit de la ideea de a crea un sport „modern”, în care sportivii pot folosi, sub supraveghere medicală, substanțe pentru îmbunătățirea performanței.
În spatele proiectului se află investitori din tehnologie și finanțe, inclusiv miliardarul Peter Thiel. CEO-ul competiției, Max Martin, a declarat că proiectul este „doar începutul”, iar susținătorii evenimentului au afirmat că dopajul există deja în sportul de performanță și că noua competiție elimină „ipocrizia” sistemului actual.
Totuși, evenimentul a fost descris de presa internațională drept „Olimpiada dopaților”. Totodată, criticii au spus că evenimentul normalizează consumul de substanțe periculoase și transformă sportul într-un experiment riscant.
Sloganul NASA pentru prima fază a construcției bazei lunare este „Învață, Testează, Construiește”. De fapt, această fază este deja în desfășurare – lansarea cu succes a misiunii cu echipaj uman Artemis 2 a devenit un punct de plecare crucial pentru întregul program de explorare lunară.
Foto: NASA
Pe baza experienței acumulate, NASA intenționează să facă din misiunile lunare o desfășurare regulată. Sunt planificate un total de 25 de misiuni, dintre care 21 vor implica aterizări sau lansări de marfă. Rovere lunare cu echipaj uman și autonome, patru vehicule MoonFall fără echipaj uman și sateliți de comunicații și observare vor fi livrate pe Lună.
Toate acestea sunt necesare pentru dezvoltarea și testarea sistemelor de navigație, comunicații și energie electrică, inclusiv a celor alimentate de o mini-centrală nucleară. Acest lucru este necesar pentru a furniza energie electrică în timpul nopții lunare, care durează aproape 15 zile terestre. În acest timp, lumina soarelui nu este disponibilă pentru panourile solare ale stației. NASA intenționează să trimită aproximativ 4 tone de sarcină utilă pe Lună în prima fază.
Etapa 2 (2029–2032)„Așezare timpurie”. Sub această deviză, până în 2029, NASA intenționează să treacă de la zboruri cu naveta spațială la crearea de „infrastructură semipermanentă și operațiuni inițiale de așezare și logistică”.
Foto: NASA
În a doua fază, va fi implementată o sursă permanentă de energie pentru viitoarea stație, utilizând panouri solare și o mini-centrală nucleară. Există planuri pentru operarea continuă a roverelor pe Lună și a dronelor MoonFall deasupra suprafeței sale. Toate acestea sunt necesare pentru instalarea primelor elemente ale modulului de locuit. Douăzeci și patru de locuri de aterizare vor fi create pe Lună pentru module de marfă mici, medii și grele. Se așteaptă ca acestea să livreze la suprafață o sarcină utilă totală de aproximativ 60 de tone.
De asemenea, se preconizează stabilirea unei comunicări radio stabile între navele aflate pe orbita lunară și suprafața lunară din regiunea Polului Sud.
Etapa 3 (2032 și ulterior)Foto: NASA
„Prezența umană persistentă.” Faza finală a operațiunii implică stabilirea unei prezențe umane permanente pe Lună. Rotațiile regulate ale echipajului vor asigura un ciclu de lucru continuu. „Atunci viața și munca pe Lună vor deveni realitate”, notează NASA.
Inițial, modulele vor fi ocupate temporar. Primii coloniști vor regla sistemele de susținere a vieții și stațiile de lucru pentru echipajele ulterioare. Se va acorda o atenție deosebită asigurării funcționării continue a centralelor electrice în timpul nopții lunare. În această etapă, sunt planificate și explorări geologice inițiale pentru extragerea potențială a combustibilului și furnizarea de resurse energetice suplimentare pentru baza lunară.
Există, de asemenea, planuri de a stabili utilizarea regulată a roverelor lunare cu echipaj uman, dotate cu cabine presurizate – acest lucru este necesar pentru expedițiile pe distanțe lungi pe Lună, explorarea detaliată a suprafeței și a subsolului și alte cercetări științifice.
Până în 2032, NASA intenționează să finalizeze crearea unui sistem de alimentare continuă, pe tot parcursul anului, pentru stație. Acesta va fi asigurat de rovere cu echipaj uman și autonome.
În cea de-a treia fază, NASA intenționează să livreze anual către stație până la 38 de tone de încărcătură utilă – apă, alimente, medicamente, echipamente, componente ale sistemului energetic, echipamente științifice.
În călătoria de întoarcere, de pe Lună pe Pământ, diverse încărcături, probe de sol, minerale, materiale științifice etc. vor fi livrate fără pilot. În cea de-a treia fază, se preconizează dezvoltarea unor sisteme de livrare a încărcăturii fără pilot, capabile să returneze până la 500 kg de încărcătură utilă de pe Lună.
O femeie a fost rănită, iar ancheta autorităților a scos la iveală un detaliu surprinzător: vinovatul pentru împușcătură a fost un câine.
Potrivit presei locale, citată de The Guardian, polițiștii au intervenit după ce mai multe persoane au anunțat că au auzit o explozie asemănătoare unei împușcături cu armă de vânătoare.
Incidentul s-a petrecut în parcarea unui magazin din Scottsbluff, un oraș situat în comitatul Scotts Bluff.
Câine a declanșat pușca după ce s-a plimbat pe bancheta unei camioneteLa sosirea la fața locului, oamenii legii au descoperit o camionetă avariată și o femeie care fusese lovită în braț de un glonț provenit dintr-o pușcă de vânătoare. Din fericire, victima nu a suferit răni grave și a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale.
Ancheta preliminară a arătat că arma se afla încărcată în interiorul vehiculului în momentul în care acesta a oprit în fața magazinului. În camionetă se afla și un câine, care se deplasa de pe o parte pe alta a banchetei din spate.
În circumstanțe încă investigate de autorități, animalul ar fi apăsat accidental trăgaciul puștii, provocând declanșarea focului de armă. Explozia a deteriorat una dintre ușile camionetei, iar glonțul a rănit femeia aflată în apropiere.
Legea interzice armele încărcate în vehiculeCazul a readus în atenție legislația strictă privind transportul armelor în statul Nebraska. Conform legii locale, este ilegal ca o persoană să transporte într-un vehicul o pușcă încărcată.
Autoritățile nu au anunțat până în acest moment dacă proprietarul armei va fi sancționat. Poliția continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele incidentului.
Întâmplarea a devenit rapid virală în presa americană și pe rețelele sociale, mulți internauți fiind surprinși de modul în care un simplu accident provocat de un câine a dus la intervenția poliției și la rănirea unei persoane.
Eugen Tomac s-a întâlnit miercuri cu jurnaliștii înainte de un eveniment. El a refuzat să dea declarații și a spus că va face comentarii „la momentul potrivit”. La insistențele jurnaliștilor, Tomac a spus că „țara are nevoie de guvern”.
Surse din lumea politică susțin că Eugen Tomac este propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de premier. Negocierile cu liderii partidelor parlamentare sunt dificile deoarece părțile trebuie să stabilească componența viitorului cabinet. Sunt avute în vedere un guvern cu miniștri de la partidele politice și un cabinet cu tehnocrați susținuți de formațiunile parlamentare.
Eugen Tomac, favorit pe platforma de predicții PolymarketEuroparlamentarul Eugen Tomac este cotat drept principal favorit pentru a ocupa funcția de viitor prim-ministru al României și pe platforma de predicții Polymarket, în contextul negocierilor politice declanșate după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Potrivit datelor afișate de Polymarket, piața „Viitorul premier al României?” îl indică pe Eugen Tomac drept favorit, cu o probabilitate implicită de aproximativ 51%, urmat de Alexandru Nazare, cotat la 8%. În clasament mai apar Sorin Grindeanu, cu 5%, Cătălin Predoiu și Ilie Bolojan, ambii cu aproximativ 4%.
Eugen Tomac l-ar putea înlocui pe Ilie BolojanGuvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, după adoptarea unei moțiuni de cenzură cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Cabinetul rămâne în funcție cu atribuții limitate până la formarea unui nou Executiv.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Consultările au loc într-un context politic fragmentat, în care partidele au transmis poziții divergente privind formula viitoarei majorități.
