„Dacă ați fi președinte și premierul israelian ar veni în România, ați fi de acord ca autoritățile să-l aresteze, să pună în practică un mandat al CPI?”, a fost întrebarea adresată Elenei Lasconi în timpul dezbaterii de TVR.
„Același lucru ați putea să mă întrebați și despre Putin. Păi, în primul rând, nu cred că ar veni. Dacă ar veni, eu aș respecta legea odioasă. Președintele este cel care dă exemplu și eu aș respecta legea. Nu cred că ar risca să vină în România, știind ce fel de om integru sunt eu și că aș respecta legea. Am arătat în lunile astea că nu sunt controlabilă și că nu sunt intimidabilă”
Reamintim că premierul israelian este vizat de un mandat internațional de arestare emis de CPI, iar România este membră semnatară a Statutului de la Roma. În cazul în care Benjamin Netanyahu ar merge într-o țară care pune în aplicare acest mandat, el ar trebui arestat imediat.
Articolul Lasconi, întrebată dacă l-ar aresta pe Netanyahu: Eu aș respecta legea. Nu cred că ar risca să vină în România apare prima dată în Mediafax.
Întrebat, în cadrul dezbaterii de la TVR, ce decizie ar lua, ca președinte, „în scenariul unei invazii ruse în Republica Moldova”, dacă „președinta Maia Sandu solicită oficial un sprijin militar din partea României”, însă „Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa transmite Bucureștiului mesajul că România, în calitate de stat NATO, nu poate interveni”, Crin Antonescu a răspuns: „Evident, convoc în calitate de președinte Consiliul Suprem de Apărere a Țării, contactez toți aliații noștri importanți în interiorul NATO și, evident, cu partenerul strategic din Statele Unite și tot ceea ce pot să fac ca președinte al României pentru cei din Republica Moldova, (…) fac”.
El a adăugat că „alte măsuri în fața unei invazii față de o țară terță care nu e în NATO vor fi sincronizate, discutate, corelate cu partenerii din NATO”.
„E foarte important însă ca până atunci, spre a nu ajunge într-o asemenea situație, România să discute, la pachet cu chestiunea garanțiilor de securitate pentru Ucraina, și garanții de securitate, directe sau indirecte, pentru Republica Moldova pentru că garanțiile de securitate pentru Republica Moldova sunt extrem de importante ca garanții de securitate indirecte și pentru România”, a mai spus candidatul.
Articolul Crin Antonescu: România nu poate interveni militar în Moldova fără NATO, dar ar face tot ce poate apare prima dată în Mediafax.
„În primul rând, aș merge pentru o reducere masivă a cheltuielilor pentru un înarmare militară. Eu nu văd un pericol atât de puternic într-o invazie a Federatia Rusească, având în vedere că suntem parte din NATO, care este o organizație puternică, 5-6 ori mai puternică decât Federația. Deci, ca urmare, aș reduce cheltuielile, în primul rând, pentru înarmare. Nu m-aș înarma pentru un pericol care nu îl văd iminent”, spune John Ion Banu, candidat independent, întrebat ce ar face pentru reducerea deficitului bugetar.
De asemenea, el a mai spus că s-ar opune pensionării la vârsta de 40 de ani.
„În același timp, pentru că ați vorbit despre pensii, acesta ar fi un alt câmp în care eu aș milita pentru această palmă dată, să spunem, condiției umane, ca un cetățean să fie scos la pensie la 40 și plus de ani. Acest lucru nu mai este posibil să se întâmple în vremurile noastre, considerând că fiecare cetățean se așteaptă să trăiască cel puțin 80-90 de ani. Deci, în aceste domenii aș lucra pentru a reduce deficitul și cheltuielile. Plus, dezvoltarea economică, într-un mod în care pot să știe, de fapt, sunt pentru o dezvoltare pe un sistem socialist-capitalist, în sensul că statul să investească în dezvoltarea obiectivelor economice și să vândă acțiunile cetățenilor”, încheie Banu.
Articolul Candidatul care ar merge pe o reducere a cheltuielilor pentru înarmare militară: Eu nu văd un pericol atât de puternic într-o invazie a Federației Ruse apare prima dată în Mediafax.
Prințul William al Marii Britanii și soția sa, Kate Middleton, au vizitat marți o insulă scoțiană pitorească pentru a sărbători cea de-a 14-a aniversare a căsătoriei lor, relatează Reuters. Evenimentul marchează cea mai mediatizată călătorie comună a celor doi din acest an.
William, moștenitorul tronului, s-a căsătorit cu Kate Middleton (acum Catherine, Prințesă de Wales) la 29 aprilie 2011, la Westminster Abbey, în cadrul unei ceremonii urmărite de milioane de oameni din întreaga lume.
Ei se cunoscuseră cu zece ani înainte, când erau amândoi studenți la Universitatea St Andrews de pe coasta de est a Scoției.
Prințul și Prințesa de Wales s-au întors, marți, în Scoția pentru o vizită de două zile în insulele Mull și Iona, parte a arhipelagului Hebrides de pe coasta de vest. Ei și-au început călătoria în orașul Tobermory, renumit pentru casele sale viu colorate cu vedere spre port. Ei au vizitat un centru comunitar înainte de a se plimba printr-o piață de artizanat, unde au stat de vorbă cu vânzătorii de tarabe și s-au pozat cu localnicii.
Presa britanică a relatat că, după îndeplinirea îndatoririlor oficiale, cei doi își vor petrece aniversarea într-o căsuță mică și izolată de pe insula Mull, renumită pentru peisajele sale frumoase.
„Scoția este incredibil de importantă pentru mine și va avea întotdeauna un loc special în inima mea”, declara Prințul William în 2021.
Articolul Prințul William și soția sa s-au întors în Scoția pentru aniversarea nunții apare prima dată în Mediafax.
Cu doar câteva zile rămase până la turul 1 al alegerilor prezidențiale 2025, candidații la președinția României sunt în această săptămână personajele principale din discuții și dezbateri.
Conform ultimului sondaj Flash Data, publicat în această ultimă săptămână de campanie, lupta cea mai strânsă este între candidații George Simion, cu care ar vota 29% dintre români, Crin Antonescu, pe care l-ar vota 26% dintre români și Nicușor Dan, cu un procent de vot de 23%.
Potrivit sondajului, următorii candidați în preferințele votanților sunt Victor Ponta – independent (8%) și Elena Lasconi – lidera USR (7,5%).
Pe locul cinci în preferințele votanților se clasează Elena Lasconi, președinta partidului USR. Născută în Hațeg, Hunedoara, Lasconi a devenit lidera USR la 26 iunie 2024.
În 1990, ea a absolut Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” din Deva.
Ulterior, Elena Lasconi a urmat cursurile Facultății de Management în Economia Turismului și Comerțului Internațional din Deva, parte dintr-o universitate privată (Universitatea Ecologică), iar mai târziu și-a luat licența la Academia de Studii Economice din București (ASE).
În CV-ul său de pe site-ul Primăriei Câmpulung nu apare facultatea, ci doar faptul că a obținut diploma de licență în 2001 și a devenit economist licențiat al ASE București în profilul economic managementul turismului și comerțului.
Ea a declarat în trecut că a „făcut cei cinci ani de facultate la Universitatea Ecologică din Deva și am dat examenul final de licență la ASE București. În acel moment, aveam un copil și lucram deja în presă. Asta m-a obligat să aleg o universitate aproape de casă. Am ales să susțin licența la ASE”.
De la momentul absolvirii liceului, până la obținerea diplomei de licență, conform CV-ului Elenei Lasconi, este o diferență de 11 ani.
Conform aceluiași CV, candidata la alegerile prezidențiale a absolvit în 1991 Cursul de analist programator PC, avizat de Ministerul Educației. Opt ani mai târziu, Lasconi a absolvit Școala BBC, specializarea Televiziune. În 2007, ea a urmat un curs de evaluator de competențe profesionale eliberat de CNFPA.
Elena Lasconi a participat, între 2019-2020, la mai multe cursuri-absorbție, legislație, reglementări Fonduri Europene în țară și la Bruxelles – Renew Europe – „O Țară ca Afară”.
Articolul Alegeri prezidențiale 2025, capitolul educație. Ce educație și formare are Elena Lasconi apare prima dată în Mediafax.
„Am prezentat astăzi raportul mandatului meu de vicepreședinte al Partidului Popular European în fața celor 1.700 de delegați, jurnalişti și invitați din peste 40 de țări care participă zilele acestea la Congresul PPE de la Valencia.
Mandatul meu s-a concentrat pe următoarele obiective clare: întărirea bugetului Uniunii Europene, apărarea intereselor României în cadrul celei mai mari familii politice europene – EPP – European People’s Party, apărarea fermierilor din România și din Europa, implicarea autorităților locale în deciziile europene și sprijinirea Republicii Moldova și a Ucrainei. Voi continua să susuțin aceste prioritățile şi în viitorul mandat pentru care candidez maine (miercuri – n.r.) la Congresul PPE”, scrie pe Facebook Siegfried Mureșan.
El afirmă că, în acești ani, a promovat „o abordare mai deschisă și mai incluzivă în interiorul familiei PPE, lucrând îndeaproape cu toate asociațiile noastre – tineri, seniori, femei, studenți, angajați, IMM-uri – pentru a le aduce contribuția în centrul deciziilor politice europene”.
„Am coordonat inițiative esențiale pentru viitorul Uniunii: de la organizarea primei Săptămâni PPE a Regiunilor și Orașelor în Parlamentul European, până la negocierea bugetului Uniunii Europene, unde am susținut o alocare echilibrată a fondurilor, în funcție de nevoile reale ale cetățenilor. Am fost și rămân un partener al Republicii Moldova în parcursul său european. Am vizitat țara de 15 ori, am consolidat relația cu PPE și am contribuit la adoptarea rapidă a Planului de Creștere pentru Moldova”, încheie Mureșan.
Articolul Siegfried Mureșan vrea încă un mandat de vicepreședinte al Partidului Popular European apare prima dată în Mediafax.
Cu doar câteva zile rămase până la turul 1 al alegerilor prezidențiale 2025, candidații la președinția României sunt în această săptămână personajele principale din discuții și dezbateri.
Conform ultimului sondaj Flash Data, publicat în această ultimă săptămână de campanie, lupta cea mai strânsă este între candidații George Simion, cu care ar vota 29% dintre români, Crin Antonescu, pe care l-ar vota 26% dintre români și Nicușor Dan, cu un procent de vot de 23%.
Potrivit sondajului, următorii candidați în preferințele votanților sunt Victor Ponta – independent (8%) și Elena Lasconi – lidera USR (7,5%).
Victor Ponta, clasat la acest moment pe locul 4 în preferințele românilor la vot, a deținut funcția de de cel de-al 63-lea prim-ministru al României din 7 mai 2012 până la demisia sa în 4 noiembrie 2015. El a fost președintele partidului PSD din 2010 până în 2015.
Născut în București, Victor Ponta a absolvit Liceul „Ioan Neculce” din capitală în 1991.
Între 1991 și 1995 a urmat studiile la Facultatea de Drept a Universității București. În 1995 a absolvit facultatea, iar în 1998 a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din București, iar între 1998 și 2002 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, în secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică.
În perioada 2000–2001, a fost coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor.
Conform datelor, Ponta a devenit în 2003 doctor în Drept Penal Internațional al Universității București. Cu toate acestea, în urma acuzării de plagiatul tezei de doctorat, în cazul „dottore”, Ponta renunțat la această funcție.
Cazul „dottore” datează din 18 iunie 2012, când revista Nature a publicat online o știre în care se preciza că Victor Ponta, la acea vreme prim-ministru al României, a fost acuzat că ar fi copiat părți semnificative din teza sa de doctorat în drept, susținută în 2003, fără a include sursele corecte. Acuzațiile se bazau pe documente furnizate de un denunțător anonim.
Articolul menționa că Ponta a obținut doctoratul la Universitatea din București în perioada în care era Secretar de Stat în guvernul condus de Adrian Năstase, cel care i-a fost și coordonator al tezei.
Cazul a devenit subiect de discuție în presa internațională la acea vreme, inclusiv în cadrul publicațiilor The Guardian, BBC, Financial Times Deutschland, Il Messaggero, El Mundo, The Hindu, Le Monde.
Articolul Alegeri prezidențiale 2025, capitolul educație. Ce educație și formare are Victor Ponta apare prima dată în Mediafax.
La două luni după decesul actorului premiat cu Oscar, Gene Hackman, și al soției sale, pianista Betsy Arakawa, autoritățile din Santa Fe au fost făcute publice rezultatele finale ale autopsiei, care oferă clarificări asupra circumstanțelor misterioase ale morții lor. Cele două trupuri neînsuflețite, alături de cadavrul unui câine, au fost descoperite parțial mumificate pe 26 februarie, în reședința celor doi.
Ipoteza unei scurgeri de monoxid de carbon, luată inițial în considerare, a fost exclusă foarte repede. Autopsia preliminară a stabilit că Gene Hackman, de 95 de ani, a decedat din cauza unor boli cardiovasculare agravate de Alzheimer, în timp ce Betsy Arakawa, în vârstă de 65 de ani, murise din cauza unui hantavirus, transmis de rozătoare, care i-a cauzat o boală rară.
Rezultatele finale confirmă aceste informații. Hackman, în vârstă de 95 de ani, a murit din cauza unei „boli cardiovasculare aterosclerotice și hipertensive severe”, cu antecedente de insuficiență cardiacă congestivă și modificări hipertensive cronice la nivelul rinichilor. Autopsia a relevat „infarcturi miocardice vechi” și semne microscopice ale bolii Alzheimer în stadiu avansat, ceea ce a contribuit semnificativ la decesul său, notează Le Figaro.
Detaliu important descoperit de mediciMedicii legiști au descoperit un alt detaliu important: actorul nu mâncase cu câteva zile înainte de a muri. Nivelul său de acetonă era ridicat, ceea ce a sugerat o absență prelungită de hrană. Testele au exclus intoxicația cu monoxid de carbon, iar Hackman a fost testat negativ pentru hantavirus.
În ceea ce o privește pe Betsy Arakawa, rezultatele finale le-au confirmat pe cele preliminare: pianista a murit din cauza hantavirusului. Ancheta a relevat că înainte de deces, ea căutase informații online despre simptomele gripale și ale COVID-19, iar pe 11 februarie trimisese un e-mail în care menționa că soțul ei făcuse un test COVID. Hackman a decedat o săptămână mai târziu după soția sa.
Articolul Apar noi informații despre moartea lui Gene Hackman. Detaliul neașteptat descoperit în urma autopsiei apare prima dată în Mediafax.
