„În data de 12 februarie a.c. (n.r. – joi), Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a primit vizita domnului Michael McGrath, Comisarul European pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor. Discuțiile celor doi oficiali au avut ca obiect progresele înregistrate de România în contextul Raportului privind Statul de Drept, care se află în portofoliul comisarului”, se arată într-o postare pe Facebook a Ministerului Justiției.
Întâlnirea s-a axat pe situația sistemului judiciar, eficientizarea actului de justiție și intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a corupției.
Marinescu și-a exprimat aprecierea pentru implicarea constantă a comisarului McGrath în dialogul interinstituțional și pentru cooperarea solidă dintre autoritățile române și instituțiile europene.
Oficialul român a salutat inițiativele recente ale Comisiei Europene dedicate consolidării democrației în Uniunea Europeană, precum Scutul european pentru democrație și Strategia UE pentru societatea civilă.
„La rândul său, comisarul european a apreciat implicarea activă a Ministerului Justiției în exercițiul anual privind Statul de Drept, subliniind că România este un partener activ și angajat în dialogul european pe această temă. Totodată, a transmis asigurări privind continuarea cooperării loiale și constructive cu autoritățile naționale, în vederea consolidării statului de drept și a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”, mai notează mesajul publicat pe rețele de socializare.
Angajatorii din sectorul public au început anul 2026 cu planuri de extindere a echipelor, postând peste 1.500 de locuri de muncă din luna ianuarie și până în prezent, potrivit datelor Jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi de pe piața locală, parte a eJobs România.
Deși numărul de posturi este semnificativ mai mic comparativ cu mediul privat — unde au fost publicate aproximativ 20.000 de joburi în aceeași perioadă — dinamica este diferită.
Recrutările în sectorul public au crescut cu 60%Față de intervalul similar al anului trecut, recrutările din sectorul public au crescut cu aproape 60%, în timp ce în sectorul privat situația a rămas, în linii mari, staționară.
„Creșterea poate fi surprinzătoare dacă ne gândim că Guvernul a anunțat pentru 2026 o reducere cu 10% a anvelopei salariale.
Deocamdată nu este clar dacă această tăiere se va traduce prin concedieri, reduceri salariale, diminuarea sporurilor sau o combinație a acestor măsuri”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs.
Bucureștiul concentrează cele mai multe posturiCapitala conduce detașat clasamentul orașelor cu cele mai multe poziții disponibile în instituțiile publice, cu 255 de joburi — fiind singurul oraș care depășește pragul de 100 de posturi.
Urmează Timișoara (63), Ploiești (59), Brașov (54), Cluj-Napoca și Constanța (câte 52).
La polul opus se află Drobeta Turnu Severin (9 posturi), Călărași (10), Focșani (10) și Brăila (11).
Profilul candidaților și tipurile de posturiMajoritatea pozițiilor sunt destinate candidaților cu nivel mediu de pregătire, pentru activități desfășurate full time, de la sediu.
Există însă și aproximativ 270 de posturi pe bază de proiect, cu contracte individuale de muncă pe durată determinată.
Cele mai căutate funcții în sectorul public sunt cele de șofer (microbuz școlar, autosanitară, salubrizare), șef de serviciu în diverse instituții, îngrijitori, muncitori calificați, personal medical și referenți.
Un element distinct față de piața privată este lipsa transparenței salariale.
„Numărul joburilor la stat cu salariul afișat a ajuns la zero, în timp ce, în mediul privat, aproximativ 40% dintre anunțuri includ informații despre salariu”, a mai explicat Bogdan Badea.
Situația ocupării în sectorul publicConform celor mai recente date oficiale, valabile la finalul lunii noiembrie, în administrația centrală erau ocupate 815.556 de posturi, iar la nivelul întregului sistem public — aproape 1,3 milioane. Cele mai multe posturi ocupate se regăsesc în Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății.
Șeful statului a fost întrebat joi, înaintea reuniunii Consiliului European din Belgia, despre conceptul „Europa cu mai multe viteze”.
„Nu trebuie să ne sperie asta. Europa cu mai multe viteze sau cel puțin, așa cum este ideea la momentul ăsta, este pur și simplu reuniuni de țări, cum a fost reuniunea dinainte, de acum o oră, în care țări care au anumite idei se coordonează pentru a pune împreună o idee pe masa Consiliului. Deci aici nu trebuie să avem vreo îngrijorare”, a răspuns Nicușor Dan.
Întrebat, de asemenea, unde vede România în această Europă cu două viteze, șeful statului a spus că nu există vreo intenție de reglementare în acest sens.
„Nu există vreo intenție la nivel de reglementare în interiorul Uniunii pentru regimuri diferite între țări. Asta nu există. Există coordonări între țări, cum a fost asta dinainte, ședința care a fost înainte, în care țări mai interesate de competitivitate, țări mai interesate de prelungirea tranziției verzi se pun de acord în sensul ăsta”, a explicat președintele.
Europarlamentarul Victor Negrescu a afirmat, joi, că România trebuie să adopte „o poziție clară, fermă și orientată spre viitor” la Consiliul European informal, respingând ideea unei Uniuni Europene „cu mai multe viteze”.Președintele a fost întrebat înaintea reuniunii Consiliului European care sunt obiectivele României.
„Obiectivele noastre sunt două, mari. Unul este prețul energiei, cu cele două componente, interconectare rețele și taxele pe emisii de carbon, care ridică prețul. Asta este un punct”, a spus Nicușor Dan.
El a declarat că al doilea obiectiv vizează banii pe competitivitate.
„În momentul în care vom avea banii pe competitivitate în interiorul bugetului multianual 2028-2034, împărțirea acestor bani să fie făcută și pe criterii geografice, astfel încât să nu adâncim decalajul între țările mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate”, a adăugat șeful statului.
Acesta spune că criteriile gografice sunt importante și a spus că, dacă se ține cont doar de criterii de competitivitate, România și alte țări de la granița UE nu au mari șanse la bani.
„Da, exemplul cel mai simplu e Horizon. Am avut un program de cercetare-dezvoltare al Uniunii Europene, în care România nu a luat practic nimic. E foarte bine ca, în bugetul multianual, așa cum este proiectul acum, să existe mulți bani pentru competitivitate, însă dacă criteriile vor fi strict competitive, atunci, să fim foarte onești, România și multe țări, să le spunem, de la granița Uniunii Europene nu vor avea mari șanse să ia banii ăștia. Și atunci decalajul se va adânci, se va mări”, a spus Nicușor Dan.
