PSD solicită partenerilor din coaliția de guvernare să abandoneze politica de austeritate, anunțând că nu va susține o abordare care „poate provoca blocaje grave în sectoarele critice din sistemul bugetar”.
„Tăierea salariilor din sistemul bugetar la grămadă, cu toporul, nu este reformă! Iar PSD nu va susține o astfel de abordare care poate provoca blocaje grave în sectoarele critice din sistemul bugetar. PSD consideră că reducerea cheltuielilor bugetare este necesară, însă Guvernul trebuie să țină cont de particularitățile diverselor domenii de activitate”, se arată în comunicatul emis de PSD.
Formațiunea susține că aplicarea unor tăieri fără excepții, inclusiv în sistemul de Sănătate, „poate afecta masiv funcționarea spitalelor publice din România, cu efecte deosebit de grave asupra vieții și sănătății cetățenilor”.
„De asemenea, tăierile otova ale cheltuielilor de personal pot determina pierderea fondurilor europene alocate strict pentru asistența tehnică acordată pentru proiectele de investiții cu finanțare europeană”, se mai precizează în comunicat.
Cu ce alternativă vin social-democrațiiPSD a mai menționat că o alternativă la politicile de tăieri „fără excepții” ar putea fi introducerea impozitării progresive, „cu o diminuare a cotelor de impozitare pentru cetățenii cu venituri mici”.
„O astfel de reformă structurală, susținută de Comisia Europeană, ar echilibra puterea de cumpărare dintre diversele categorii sociale și ar aduce venituri suplimentare la buget, fără a amplifica inflația și fără a afecta creșterea economiei naționale”, se mai menționează în comunicatul emis de PSD.
Situația a fost semnalată de două surse citate de Go4it, dintre care una este manager într-o companie franceză din domeniu, iar o alta este membră într-un grup american cu prezență în România.
„Trebuie să ne explice cineva de ce Germania primește 6 miliarde de euro, pentru că eu nu înțeleg. Aș vrea să știu care este logica”, relatează una dintre surse.
Cealaltă sursă a precizat că producătorii din Franța sunt supărați pentru că nu primesc contracte la fel de mari: „Sunt frustrați francezii, pentru că ei primesc sub 2 miliarde de euro, iar Germania se pare că va avea contracte cu România prin SAFE de 6 miliarde de euro”, adăugând că multe dintre achizițiile făcute de România „nu sunt ceea ce țara are nevoie”.
Aceasta și-ar fi dorit ca o parte din achizițiile prin SAFE să poată răspunde provocărilor unui război hibrid, în cadrul căruia infrastructura critică a României ar fi sabotată, cum ar fi platforma gaziferă Neptun Deep, care după finalizarea proiectului, în 2027, va avea capacitatea de a produce un volum de 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Sursa vorbește mai precis despre dotări pentru trupe speciale de intervenție rapidă, dar și vehicule aeriene de transport cu sarcini grele, care pot interveni în timpul unui dezastru pentru a putea trimite ajutoare sau generatoare.
Reamintim că România a cumpărat, prin programul SAFE, echipamente de apărare civilă în valoare de 900 de milioane de euro, între care două avioane multirol, dar și mai multe tipuri de elicoptere.
Reprezentanții companiei franceze spun că „business-ul trebuie separat de politică”. Cu toate acestea, companiile germane contribuie la revitalizarea industriei locale de Apărare. Producătorul german Rheinmetall va construi fabrica de pulberi de la Brașov, cu o investiție estimată de 500 de milioane de euro, care ar aduce 700 de noi locuri de muncă pe piața locală.
Ce se întâmplă cu adevărat în a doua cea mai importantă instanță din România, discutăm cu unul dintre cei mai importanți judecători.
Care este starea Justiției din România, ce arată raportul Inspecției Judiciare în urma scandalului Recorder, cum s-ar putea reforma magistratura astfel încât să fie mai aproape de justițiabil, ce probleme sunt în instanțe, de ce situația pensionării este atât de importantă pentru sistemul judiciar, cum se poate face un referendum în Justiție și cât de independenți sunt judecătorii în România – despre toate acestea discutăm cu judecătorul Liana Arsenie, președintele Curții de Apel București.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe YouTube Mediafax și mediafax.ro.
Interdicția a provocat reacții critice, deoarece unele dintre simboluri erau dedicate sportivilor ucraineni uciși în război.
Patinatorul ucrainean de short track Oleh Handei a dezvăluit miercuri că nu va avea voie să concureze cu casca sa, pe care era scris un citat din versurile poetei ucrainene Lina Kostenko – una dintre cele mai cunoscute voci ale literaturii din Ucraina: „Acolo unde există eroism, nu există înfrângere finală”.
Handei: Sunt mesaje personale, nu politiceSportivul, citat de Kyiv Independent, a spus că a fost informat cu doar câteva zile înainte de startul competiției că echipamentul nu a trecut inspecția pentru că ar conține un „slogan politic”.
„Au interzis-o, spunând că este un slogan politic, că ar avea legătură cu războiul și că nu este permis. Le-am tradus cuvânt cu cuvânt – nu este un slogan politic. Sunt doar cuvinte motivaționale pentru mine, pentru echipa mea și pentru țara mea”, a explicat patinatorul.
Interdicții similare pentru alți sportivi ucraineniEl este cel de-al treilea sportiv ucrainean aflat în această situație la ediția din 2026 a Jocurilor Olimpice. În ultimele zile, și alți doi sportivi s-au confruntat cu interdicții similare.
Schioarei freestyle Kateryna Kotsar i s-a cerut să renunțe la casca sa, pe care era scris „Fii curajos ca ucrainenii”. De asemenea, Vladyslav Heraskevych, sportiv ucrainean care concurează la skeleton – o probă de sanie pe pistă de gheață – nu a primit permisiunea de a purta o cască pe care erau reprezentate chipurile unor sportivi ucraineni uciși în timpul invaziei ruse în Ucraina.
CIO invocă „politizarea sportului”Comitetul Internațional Olimpic a justificat deciziile spunând că regulamentul interzice „politizarea sportului”.
Sportivii ucraineni susțin însă că mesajele de pe căștile lor nu au nicio legătură cu politica. Patinatorul Oleh Handei spune că, în cazul său, este vorba doar despre un citat motivațional dintr-o poetă pe care o respectă. „Este vorba despre o persoană ale cărei cuvinte le respect și le urmez, fără nicio referire la război. Totuși, nu mi s-a permis să port casca. Am încercat să discut, dar mi s-a transmis clar că ar fi mai bine să nu insist”, a declarat el.
Comparație cu Israelul și acuzații de standarde dubleCazul lui Heraskevych a stârnit și mai multă revoltă. Sportivul a criticat public decizia și a vorbit despre un tratament diferit, comparând situația sa cu cea a unui sportiv israelian care a purtat la ceremonia de deschidere o kipa – o scufie tradițională evreiască – pe care erau înscrise numele celor 11 sportivi și antrenori uciși în atentatul de la Jocurile Olimpice din 1972, de la München.
„Sincer, nu înțeleg cum aceste două cazuri sunt fundamental diferite. Regulile sunt aceleași pentru ceremonii, pentru premiere și pentru competiții. De ce acest tratament diferit față de ucraineni?”, a spus Heraskevych.
Sprijin oficial pentru gestul sportivilorȘeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a reacționat și el pe rețelele sociale, publicând o fotografie cu casca interzisă și mesajul: „Comemorarea nu este o încălcare”.
În Ucraina, subiectul este extrem de sensibil. Sute de sportivi și antrenori au murit de la începutul invaziei ruse, iar multe baze sportive au fost distruse în urma atacurilor.
Provocări din partea sportivilor rușiÎn același timp, deși Rusia și Belarus nu participă la Jocuri ca echipe naționale, sportivii din cele două țări pot concura individual sub statut neutru.
Handei spune că tensiunile se simt și între sportivi. „Sunt multe provocări din partea Rusiei, din partea sportivilor «neutri». Există amenințări, manipulări, încercări de a vorbi și de a influența”, a spus el.
Handei: Trebuie să luptăm ca să câștigămPatinatorul a transmis și un mesaj de susținere pentru colegul său Heraskevych, care a ales să critice public decizia oficialilor. „Sper să nu-și schimbe poziția și cuvintele, pentru că trebuie să luptăm. Iar atâta timp cât luptăm, putem câștiga”, a spus Handei.
