Choi Min-kyung a fugit din Coreea de Nord în China în 1997, dar a fost repatriată forțat în 2008. Ea a declarat că a fost abuzată sexual și torturată după întoarcerea sa.
Cazul, care va fi depus vineri, marchează prima dată când un dezertor născut în Coreea de Nord ia măsuri legale împotriva regimului, a declarat un grup pentru drepturile omului cu sediul în Coreea de Sud, NKDB, care o asistă pe Choi.
„Îmi doresc sincer ca acest mic pas să devină o piatră de temelie pentru restaurarea libertății și a demnității umane, astfel încât niciun nord-coreean nevinovat să nu mai sufere sub acest regim brutal”, a declarat miercuri Choi, potrivit unui comunicat al Centrului de baze de date pentru drepturile omului din Coreea de Nord (NKDB).
În trecut, instanțele sud-coreene s-au pronunțat împotriva Coreei de Nord în cazul unor acuzații similare de abuz formulate de sud-coreeni, însă astfel de verdicte sunt în mare parte simbolice și ignorate de Phenian.
NKDB afirmă că intenționează, de asemenea, să înainteze cazul Organizației Națiunilor Unite și Curții Penale Internaționale.
Articolul Kim Jong Un dat în judecată pentru abuzuri de către un dezertor nord-coreean apare prima dată în Mediafax.
Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, ale examenului de Evaluare Națională, au fost publicate joi pe site-ul dedicat.
În total, au fost depuse 19.101 contestații, reprezentând 6,08% din numărul total de lucrări. Cele mai multe, 11.354, au fost depuse pentru lucrări la proba de Limba și literatura română, alte 7.392 pentru lucrări la proba de Matematică și 355 pentru lucrări la proba de Limba și literatura maternă.
Pentru 11.648 de lucrări, reevaluarea în urma depunerii contestațiilor a generat schimbarea notei prin creștere, în timp ce pentru 5.454 de lucrări, notele au fost modificate prin scădere.
La proba de limba și literatura română, în cazul a 78,75% dintre lucrările reevaluate, diferența între nota inițială și nota obținută în urma reevaluării a fost sub 0,5 puncte (în plus sau în minus). Dintre acestea, pentru 569 dintre lucrări nota inițială nu a fost modificată.
La matematică, în cazul a 98,84% dintre lucrările reevaluate, diferența între nota inițială și cea obținută în urma reevaluării a fost sub 0,5 puncte (în plus sau în minus). Dintre acestea, pentru 1.410 dintre lucrări nota inițială nu a fost modificată.
La proba de limba și literatura maternă, în cazul a 69.30% dintre lucrările reevaluate, diferența între nota inițială și cea obținută în urma reevaluării a fost sub 0,5 puncte (în plus sau în minus). Dintre acestea, pentru 20 dintre lucrări nota inițială nu a fost modificată.
Creșteri ale mediilor și notelor maximePrin urmare, în urma reevaluării lucrărilor contestate, ponderea elevilor cu medii mai mari sau egale cu 5 se situează la 83,2%, în creștere cu 0,1% (122 de elevi) față de rezultatele inițiale. În anul 2024, rata mediilor mai mari sau egale cu 5 (cinci) a fost 74,5%.
A crescut, de asemenea, numărul elevilor cu media generală 10: de la 75 la 85 (74 în anul 2024).
La proba de Limba și literatura română, 131.999 de elevi (86,5%) au încheiat examenul cu note mai mari sau egale cu 5 (cinci). Dintre aceștia, 489 de elevi au obținut nota 10 (+15 în raport cu prima afișare). La Matematică, 116.251 de elevi (76,3%) au fost notați cu 5 sau peste 5 (cinci). Dintre aceștia, 976 au obținut note de 10 (+57 în raport cu prima afișare), iar la Limba și literatura maternă, 8,365 de elevi (92,3%) au avut note mai mari sau egale cu 5 (cinci), iar 131 de candidați au obținut note de 10 (+1 în raport cu prima afișare).
Următoarele etape în procesul de admitere la liceu„Evaluarea Națională a elevilor de clasa a VIII-a reprezintă modalitatea de testare a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Media de admitere, calculată pe baza rezultatelor obținute în acest cadru formal, constituie criteriu pentru admiterea în învățământul liceal. În acest sens, vineri, 11 iulie, pe site-ul admitere.edu.ro, va fi publicată ierarhia la nivel județean/al municipiului București a absolvenților claselor a VIII-a”, transmite Ministerul Educației.
În prima etapă a admiterii în învățământul liceal de stat din acest an, completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a, se va derula în perioada 14 – 21 iulie. Tot în aceste intervale sunt prevăzute și completarea fișelor de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a care doresc să participe la admitere în alt județ, respectiv depunerea/transmiterea fișelor, conform procedurii stabilite de Comisia națională de admitere.
Repartizarea computerizată a candidaților din seria curentă, precum și a celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025 – 2026 va avea loc în data de 23 iulie. Ulterior, între 24 și 29 iulie, dosarele de înscriere vor fi depuse în unitățile de învățământ liceal în care candidații au fost repartizați. Soluționarea situațiilor speciale post-repartizare, la nivelul comisiilor județene de admitere/comisia municipiului București, este programată în zilele de 30 iulie și 1 august.
A doua etapă a admiterii în învățământul liceal de stat, rezervată elevilor din seria curentă, precum și celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor în anul școlar 2025 – 2026 se desfășoară în intervalul 1 – 19 august.
Articolul Rezultate finale la Evaluarea Națională 2025: Ponderea elevilor cu medii peste 5 a crescut cu 0,1% după contestații apare prima dată în Mediafax.
Potrivit polițiștilor, scandalul a avut loc marți după-amiaza pe o stradă din Moinești.
Polițiștii au identificat la fața locului mai multe persoane care aveau obiecte contondente și care provocau scandal. În timpul altercației, persoanele implicate și-au aplicat reciproc lovituri.
Pe fondul conflictului, în zonă s-au adunat aproximativ 30 de persoane, care manifestau un comportament agresiv față de polițiștii aflați la fața locului.
„Pentru restabilirea ordinii și aplanarea conflictului, un polițist a folosit armamentul din dotare, executând două focuri de avertisment în plan vertical. De asemenea, au fost solicitate forțe suplimentare, la fața locului fiind direcționați polițiști din cadrul subunităților Moinești, Comănești, Dărmănești, precum și luptători din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Bacău”, transmite IPJ Bacău.
Polițiștii au reținut pentru 24 de ore patru bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani.
Cercetările sunt continuate în cadrul unui dosar penal, sub aspectul comiterii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice, lovire sau alte violențe, amenințare și distrugere.
Articolul Conflict cu 30 de persoane pe o strada în Moinești. Poliția a tras focuri de avertisment apare prima dată în Mediafax.
Plenul comun se va reuni, ulterior, luni, de la ora 15.00, pentru dezbaterea şi votul pe moţiunea de cenzură, scrie Gândul.
Guvernul are la dispoziţie 30 de minute, la începutul şi la finalul dezbaterilor.
PSD va avea 11 minute, AUR – 7 minute, PNL – 6 minute, USR – 5 minute, UDMR – 3 minute, S.O.S România – 2 minute. Grupul minorităţilor şi POT au 1 minut pentru dezbatere şi neafiliaţii – 2 minute.
AUR a depus miercuri moțiunea de cenzură împotriva Guvernului BolojanAUR a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate și creșterile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar.
Opoziția acuză coaliția PSD-PNL-UDMR că a transformat România în „corigenta Europei la toate capitolele economice”, menționând că țara are „cel mai mare deficit bugetar din UE, cel mai mare deficit de cont curent din UE, cea mai mare inflație din UE și cea mai mare dobândă la obligațiunile pe termen lung din UE”.
Conform moțiunii, deficitul bugetar a explodat de la sub 3% în perioada 2013-2018 la 9,3% în 2024. Datoria publică s-a triplat, de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în aprilie 2025. Totodată, creșterea economică a scăzut de la 6,1% în 2018 la doar 0,9% în 2024.
Articolul Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul reunit al Parlamentului apare prima dată în Mediafax.
Von der Leyen este așteptată să treacă fără dificultăți de votul de joi privind moțiunea de cenzură, deși aceasta ar putea duce la căderea Comisiei pe care o conduce. Deși supraviețuirea sa este considerată aproape sigură, dezbaterea din jurul moțiunii a scos la iveală tensiunile persistente din interiorul Parlamentului European, în special printre europarlamentarii de centru, centru-stânga și din grupul Verzilor, aceiași care au susținut-o în urmă cu mai puțin de un an, după alegerile care au marcat o ascensiune istorică a dreptei naționaliste.
Moțiunea de cenzură, inițiată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea, politician de extremă dreaptă și cunoscut pentru scepticismul său față de vaccinuri, are ca pretext refuzul Ursulei von der Leyen de a publica mesajele text schimbate cu directorul executiv al companiei Pfizer în timpul pandemiei de Covid-19.
Lipsa de transparență în acest caz a fost criticată de Curtea de Justiție a Uniunii EuropeneDe asemenea criticile au venit și de la un organism de supraveghere independent, care a descris situația drept un caz de „administrare defectuoasă”.
Moțiunea include, de asemenea, critici la adresa fondurilor de redresare Covid ale UE și a bazei juridice a unui fond de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, precum și afirmații nefondate privind interferența în alegerile recente din Germania și România.
Textul lui Piperea a obținut sprijinul a 76 de naționaliști și extremiști care împărtășesc aceleași idei, depășind pragul de 10% necesar pentru a fi inclus pe ordinea de zi.
Articolul Moțiune de cenzură în Parlamentul European pentru Ursula von der Leyen. Care este nemulțumirea politicienilor apare prima dată în Mediafax.
