„Traficul din oraş, rapiditatea cu care ajungem dintr-un punct în altul şi setarea unor standarde de normalitate în spaţiile publice sunt esenţiale pentru un Bucureşti modern. Asta am făcut în Sectorul 4, prin extinderea magistralei M2, care astăzi este un exemplu recunoscut de toţi bucureştenii. Extinderea magistralei M4 spre zona de Sud este deja un proiect aprobat, cu un contract de finanţare de aproximativ 17 miliarde de lei. Va avea alte 14 staţii între Gara de Nord şi Gara Progresul”, este mesajul transmis de Daniel Băluţă.
Potrivit proiectului acestuia, va fi o magistrală care va conecta „la propriu oraşul”.
„Şi nu ne oprim aici, ne propunem să facem mai mult pentru Capitală. Fapte, nu vorbe: singurul mod prin care putem moderniza Bucureştiul”, transmite Băluţă.
Medvedev a declarat că „nimeni nu știe ce a vrut să spună Trump, probabil nici el nu știe”, subliniind că astfel de afirmații pot avea consecințe serioase pentru securitatea globală.
Trump anunțase că a instruit Departamentul Apărării al SUA să reia testele nucleare „pe o bază de egalitate” cu alte puteri nucleare, menționând explicit Rusia și China.
Postările președintelui american pe rețelele sociale au accentuat faptul că SUA dețin cel mai mare arsenal nuclear și că modernizarea armelor a fost realizată în primul său mandat. Declarația a fost făcută cu doar câteva ore înaintea întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, la summitul de la Busan, în Coreea de Sud.
Reacția Rusiei nu a întârziat. Președintele Vladimir Putin a cerut înalților oficiali să analizeze posibilitatea reluării testelor nucleare ca răspuns la instrucțiunile Washingtonului. „Dacă SUA vor efectua astfel de teste, Rusia va fi obligată să ia măsuri de represalii adecvate”, a avertizat Putin în cadrul unei ședințe televizate a Consiliului de Securitate. Ministerele de Externe și Apărării sunt însărcinate să prezinte propuneri coordonate privind reluarea testelor.
Medvedev a subliniat că, deși Trump „nu știe nici el ce a vrut să afirme”, funcția sa de președinte al SUA face ca declarațiile sale să aibă efecte imediate asupra relațiilor internaționale. Oficialul rus a mai spus că Rusia va fi nevoită să reevalueze oportunitatea efectuării propriilor teste nucleare, sugerând un posibil escaladament în cursa înarmării.
Ultimul test nuclear american a avut loc în 1992, iar China și Franța au testat ultima oară în 1996. Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990. Experții avertizează că reluarea testelor nucleare poate genera tensiuni majore la nivel global, crescând riscul unei noi curse a înarmării.
Șase dintre cele mai mari companii care gestionează averile și investițiile clienților bogați din Marea Britanie, au anunțat miercuri o creștere semnificativă a retragerilor din fondurile de pensii, pe măsură ce tot mai mulți clienți se tem că noul buget va aduce tăieri ale avantajelor fiscale.
Potrivit Reuters, printre firmele care au raportat creșteri ale retragerilor se numără Schroders și Aberdeen, giganți ai administrării de investiții, AJ Bell și Quilter, specializați în fonduri de pensii, precum și Phoenix Group și banca privată Arbuthnot Latham.
Retrageri triple față de 2024Aceasta din urmă spune că retragerile au atins niveluri record, fiind cu 300% mai mari față de anul trecut: „Anul acesta am văzut o creștere uriașă a clienților care își retrag sume forfetare, dincolo de nevoile lor financiare reale”, a precizat directorul general Eren Osman.
Graba de a scoate banii din pensii este alimentată de zvonurile că ministrul de finanțe, Rachel Reeves, ar putea reduce suma ce poate fi retrasă fără impozit. În prezent, până la 25% din pensie este neimpozabilă.
Scutirea fiscală favorizează bogații„Aceasta ar putea fi cea mai ușoară formă de reducere fiscală de eliminat, deoarece îi avantajează cel mai mult pe cei bogați”, a spus Tom McPhail, guvernator al Pensions Policy Institute, un centru britanic de analiză a politicilor de pensii. El a explicat că, dacă s-ar impune o limită de 100.000 de lire sterline pentru suma care poate fi retrasă fără impozit, majoritatea angajaților din sectorul privat nu ar fi afectați, doar persoanele cu pensii private foarte mari ar plăti mai mult.
Institutul pentru Studii Fiscale estimează că această facilitate fiscală costă statul britanic 5,5 miliarde de lire sterline anual și că îi avantajează „disproporționat pe cei mai bogați”.
Retrageri masive, înainte de noile reguliDatele oficiale confirmă trendul: potrivit Autorității de Conduită Financiară, instituția britanică ce supraveghează piețele financiare și fondurile de pensii, sumele retrase din pensii au crescut cu 76% în primele șase luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2024.
Deși ministrul de finanțe Rachel Reeves a avertizat recent că guvernul trebuie să facă „alegeri dificile” pentru a evita o nouă perioadă de austeritate, nu a confirmat dacă vor fi vizate și pensiile.
„Modificări fiscale care ar descuraja economisirea pentru pensie ar fi extrem de îngrijorătoare pentru țară”, consideră Antonio Simoes, directorul executiv al Legal & General, unul dintre cele mai mari grupuri financiare britanice.
Pentru moment, speculațiile și anxietatea par să fi câștigat teren. Britanicii mai bogați își scot banii din pensii „cât regulile încă le permit”.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri pe pagina sa de X un mesaj după întâlnirea pe care a avut-o cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, în cadrul Forumului NATO pentru Industria de Apărare.
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului a susținut discuții tête-à-tête cu secretarul general al NATO, în după amiaza zilei de miercuri.
Pe agenda discuțiilor președintelui Nicușor Dan cu Secretarul General al NATO s-au aflat amenințările cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică, în special Flancul Estic, dar și modalitățile de creștere a securității României și a capacității colective de apărare și descurajare.
Nicușor Dan a explicat că România va lua măsuri mai puternice pentru a-și consolida apărarea și a face fața oricăror posibile amenințări.
„Am avut cu Mark discuții ample despre mediul de securitate, în special despre Flancul Estic și în regiunea Mării Negre. Vom intensifica măsurile pentru a ne consolida postura de apărare și descurajare.”, a scris președintele țării pe X.
Today I welcomed NATO Secretary General @SecGenNATO Mark Rutte on his first visit to Romania.
I had with Mark comprehensive discussions on the security environment, specifically about the Eastern Flank and in the Black Sea region. We will step up measures to increase our… pic.twitter.com/dCqjxEddiQ
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) November 5, 2025
El a mai spus că inițiativa „Eastern Sentry reprezintă un pas important către consolidarea semnificativă a activităților de vigilență ale Alianței în România și de-a lungul întregului Flanc Estic. Această operațiune aliată are ca scop furnizarea treptată de răspuns la amenințarea reprezentată de dronele care intră în spațiul aerian NATO, asigurând în același timp o reacție fermă la orice alt tip de amenințare în spațiul aerian.”
„Țara noastră are aliați și este protejată în mod corespunzător față de orice fel de potențial amenințare”, a declarat președintele Nicușor Dan în urma discuțiilor cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Până pe 10 februarie 2026, în magazinele PENNY se desfășoară campania de loializare cu acumulare de puncte de loialitate, în cadrul căreia clienții pot achiziționa produsele Vivess la prețuri preferențiale, cu 50% mai mici decat cele standard. Pentru fiecare 20 de lei cheltuiți pe un bon fiscal, se acordă un punct de loialitate. Prin utilizarea PENNY Card, numărul de puncte de loialitate se dublează, acestea putând fi acumulate și în format digital în aplicația PENNY. La acumularea a 5 puncte, se aplică reducerea pentru unul dintre produsele noii colecții Vivess.
Prin intermediul acestei campanii, PENNY continuă, alături de World Vision România, să susțină programul „Vreau în clasa a 9-a”, prin care zeci de elevi din mediul rural sunt ajutați să acceseze programe educaționale pentru continuarea studiilor. Cu ajutorul celor implicați, PENNY poate susține în continuare cei 140 de elevi din Vaslui, Brăila, Cluj, Bistrița Năsăud, Iași, Vâlcea, Buzău, Bacău, Dolj, Ilfov, pe parcursul celor 4 ani de studii liceale.
Citeşte comunicatul integral AICI
Preşedintele PNL Mureş, Ciprian Dobre, a semnat, în calitate de coiniţiator, un proiect de lege care aduce modificări Ordonanţei de urgenţă nr. 155/2001 privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân.
Iniţiativa are ca scop sprijinirea autorităţilor locale care nu dispun de resurse financiare sau logistice suficiente pentru a organiza un serviciu propriu.
Potrivit proiectului, primăriile vor putea colabora între ele sau externaliza aceste servicii către operatori specializaţi, inclusiv din alte judeţe, în condiţiile legii.
Măsura urmăreşte o gestionare mai eficientă şi coordonată la nivel naţional, prin eliminarea obligaţiei ca fiecare unitate administrativ-teritorială să deţină propriul serviciu dedicat.
„Scopul este clar: o gestionare mai eficientă şi coordonată la nivel naţional, care să asigure aplicarea unitară a legii, indiferent de resursele locale disponibile”, a declarat Ciprian Dobre.
Prin această completare legislativă, se creează un cadru coerent care sprijină primăriile şi contribuie la o abordare responsabilă şi umană în gestionarea câinilor fără stăpân, una dintre problemele persistente ale administraţiilor locale.
General-maiorul Yifat Tomer-Yerushalmi, cea care a condus sistemul juridic militar al Forţelor de Apărare ale Israelului (IDF), şi-a anunţat plecarea din funcţie vineri dimineaţă, în urma scandalului provocat de apariţia imaginilor din centrul de detenţie Sde Teiman, o bază militară din sudul Israelului unde sunt reţinuţi palestinieni din Gaza suspectaţi de activităţi teroriste. Duminică, aceasta a fost reţinută.
Potrivit anchetei, videoclipul a fost publicat de postul israelian N12 News şi arăta un grup de soldaţi care băteau un prizonier palestinian, în timp ce un câine era ţinut în apropiere pentru intimidare. Cazul a dus la inculparea a cinci rezervişti acuzaţi de vătămare gravă.
Politicienii de dreapta au criticat demersul juridic, iar mai mulţi protestatari au încercat să descindă în două închisori după ce anchetatorii au cerut audierea unor militari.
Tomer-Yerushalmi a declarat că a aprobat scurgerea imaginilor pentru a proteja credibilitatea departamentului juridic al armatei.
