Curtea Supremă a SUA a anunțat că va analiza cazul lui Kenneth Jouppi, un pilot de zboruri regionale din Alaska, care susține că autoritățile încalcă Constituția prin încercarea de a-i confisca aeronava, considerând sancțiunea disproporționată față de fapta comisă. Potrivit AP, procesul va fi judecat în toamna acestui an și ar putea stabili un precedent important privind limitele confiscării bunurilor în cadrul procedurilor penale.
Un zbor spre un sat unde alcoolul este interzisCazul datează din aprilie 2012, când Kenneth Jouppi urma să transporte un pasager din Fairbanks către Beaver, o comunitate izolată din Alaska în care introducerea băuturilor alcoolice este interzisă prin lege. Înainte de decolare, polițiștii au inspectat aeronava și au descoperit într-o sacoșă de cumpărături un pachet cu șase doze de bere Budweiser, aflat în bagajele pasagerului.
Pilotul Kenneth Jouppi, Alaska. Sursa foto: X
Atât pasagerul, cât și pilotul și compania acestuia au fost acuzați că au transportat în mod conștient alcool într-o comunitate „uscată” („dry village”, unde nu se consumă alcool, n.e.), unde astfel de produse sunt interzise. Pasagerul și-a recunoscut vinovăția, iar un juriu l-a condamnat ulterior pe Jouppi și compania sa pentru o infracțiune minoră. Instanța l-a condamnat la trei zile de închisoare.
Miza procesului nu este condamnarea, ci avionulConflictul juridic a continuat însă după sentință. Autoritățile din Alaska au inițiat procedura de confiscare a avionului Cessna din 1969 folosit la transport, evaluat la aproximativ 95.000 de dolari. Curtea Supremă din Alaska a decis că aeronava poate fi confiscată în baza legislației statului privind confiscarea bunurilor folosite la săvârșirea unor infracțiuni. Kenneth Jouppi contestă însă această măsură și susține că ea încalcă Amendamentul al Optulea din Constituția Statelor Unite, care interzice aplicarea unor amenzi sau sancțiuni excesive.
„Lupt de peste un deceniu”Pilotul, care are acum peste 80 de ani, afirmă că procesul nu mai este doar despre avionul său. „Am peste 80 de ani și lupt de mai bine de un deceniu pentru că simt că este datoria mea să mă asigur că Declarația Drepturilor chiar înseamnă ceva atunci când protejează cetățenii împotriva exceselor statului”, a declarat Jouppi într-un comunicat transmis prin intermediul avocaților săi.
Apărătorii săi, de la organizația Institute for Justice, susțin că instanțele din Alaska au analizat cazul prea abstract, fără să țină cont că nu exista un model repetat de activitate infracțională. „Puține cazuri privind sancțiunile excesive ilustrează problema atât de clar. Confiscarea unui avion pentru un pachet cu șase beri este un exemplu care justifică în sine intervenția Curții Supreme”, au argumentat aceștia în recurs.
Statul: sancțiunea este justificatăAutoritățile din Alaska susțin însă că instanțele au aplicat corect legea. Avocații procurorului general al statului au arătat că tribunalele americane folosesc deja criterii bine stabilite pentru a evalua dacă o amendă sau o confiscare este disproporționată în raport cu gravitatea faptei.
În opinia lor, Kenneth Jouppi nu a demonstrat că pierderea avionului ar reprezenta o sancțiune excesivă în contextul legislației din Alaska. Statul argumentează că abuzul de alcool reprezintă o problemă majoră în comunitățile izolate din Alaska, iar avioanele sunt adesea singurul mijloc practic prin care alcoolul poate fi introdus ilegal în aceste localități.
O decizie cu efecte dincolo de AlaskaDosarul depășește cazul unui singur pilot și al unui singur avion. Hotărârea Curții Supreme ar putea clarifica modul în care trebuie interpretată clauza constituțională care interzice sancțiunile excesive și ar putea influența numeroase litigii privind confiscarea bunurilor folosite la săvârșirea unor infracțiuni.
Dacă judecătorii îi vor da dreptate lui Kenneth Jouppi, decizia ar putea limita posibilitatea autorităților americane de a confisca bunuri de mare valoare în cazurile în care sancțiunea este considerată disproporționată față de gravitatea faptei.
Anunțul a fost făcut duminică, în cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 47 de ani de la revoluția sandinistă din 1979, eveniment în urma căruia a fost răsturnată dictatura lui Anastasio Somoza.
Ortega, în vârstă de 80 de ani și aflat la conducerea țării din 2007, a precizat că va colabora cu Adunarea Națională, controlată de partidul său, pentru adoptarea unor legi care să blocheze definitiv accesul opoziției la putere.
„Nu vor mai fi alegeri aici, pentru ca ei să nu poată încerca să preia guvernul și puterea”, a declarat liderul nicaraguan în fața a mii de susținători și angajați ai statului, scrie The Guardian.
Analiștii vorbesc despre instaurarea unei dictaturi de familieDeclarațiile lui Daniel Ortega sunt considerate de experți drept cea mai clară confirmare că regimul renunță complet la orice aparență democratică.
Tiziano Breda, analist pentru America Latină în cadrul organizației Armed Conflict Location and Event Data (ACLED), susține că decizia reprezintă punctul final al degradării instituțiilor democratice din Nicaragua.
„Prin această decizie, Ortega și Murillo au pecetluit tranziția țării către o dictatură familială în toată regula”, a afirmat analistul.
Potrivit acestuia, conducerea de la Managua se teme că orice deschidere politică, chiar și una limitată, ar putea permite opoziției să își recapete influența și să amenințe controlul exercitat de actualul regim asupra statului.
Alegerile prezidențiale erau programate pentru anul viitor, însă Ortega nu a explicat dacă acestea vor fi anulate oficial sau dacă opoziției îi va fi interzisă participarea. În scrutinul din 2021, autoritățile au arestat principalii candidați ai opoziției și au interzis mai multe formațiuni politice.
Puterea familiei Ortega-Murillo se consolideazăÎn ultimii ani, Daniel Ortega și soția sa, Rosario Murillo, și-au consolidat constant controlul asupra instituțiilor statului.
În 2025 au fost adoptate modificări constituționale care au extins mandatul prezidențial de la cinci la șase ani și au creat oficial funcția de „copreședinte”, ocupată de Rosario Murillo. Administrația americană descrie actuala conducere de la Managua drept „dictatura Murillo-Ortega”.
În discursul său, Ortega a susținut că noile măsuri sunt necesare pentru a proteja Nicaragua de ceea ce el numește „complotiști” și „trădători”, pe care îi acuză că s-au aflat în spatele protestelor antiguvernamentale din 2018.
Totodată, liderul nicaraguan a criticat Statele Unite și a făcut referire la o presupusă operațiune desfășurată în Venezuela, susținând că Washingtonul ar fi acționat împotriva președintelui Nicolás Maduro. Afirmațiile sale nu au fost însoțite de dovezi.
Acuzații privind încălcarea drepturilor omuluiRegimul Ortega este acuzat de ONU, Statele Unite și numeroase organizații internaționale pentru drepturile omului de încălcări grave ale libertăților fundamentale.
Recent, Departamentul de Stat al SUA, alături de alte organizații și foști lideri ibero-americani, a acuzat administrația Ortega-Murillo de responsabilitate în cazul morții liderului indigen Brooklyn Rivera, care fusese încarcerat timp de aproape trei ani.
Represiunea începută după protestele din 2018 s-a soldat, potrivit ONU și organizațiilor pentru drepturile omului, cu peste 350 de morți, sute de răniți și mii de persoane arestate. Aproape un milion de nicaraguani au părăsit țara în ultimii ani.
Human Rights Watch estimează că în Nicaragua există în prezent aproximativ 50 de deținuți politici. În plus, autoritățile au retras cetățenia pentru 546 de persoane și au închis peste 5.600 de organizații neguvernamentale, 29 de universități și 58 de instituții media.
Anunțul lui Daniel Ortega privind eliminarea alegerilor reprezintă una dintre cele mai radicale decizii politice adoptate în Nicaragua după revenirea sa la putere și amplifică îngrijorările comunității internaționale cu privire la viitorul democrației în această țară din America Centrală.
Cele trei victime au fost aduse în municipiul Tulcea cu nava multirol a ISU Tulcea, urmând să fie preluate și transportate la spital cu ambulanțe SMURD și ambulanțe ale Serviciului Județean de Ambulanță (SAJ).
Sursa foto: ISU Tulcea
Sursa foto: ISU Tulcea
Nicușor Dan: Nava LPG Gas Lisbon a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României. Instituțiile statului sunt în alertăPreședintele României, Nicușor Dan, a anunțat marți că nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în timpul nopții în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine de țărm.
Șeful statului a precizat că întregul echipaj a fost evacuat în siguranță, iar autoritățile române au intervenit imediat pentru gestionarea situației.
„În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a precizat că două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au fost trimise imediat în zona incidentului și au reușit să evacueze toate persoanele aflate la bord, inclusiv trei membri ai echipajului care au fost răniți.
UPDATECe se știe despre nava GAS LISBON
GAS LISBON, cu numărul IMO 9267974, este un transportor de gaz petrolier lichefiat (LPG tanker), construit în 2002 în Japonia. Nava are aproximativ 120 de metri lungime, o capacitate de peste 8.000 de metri cubi și navighează sub pavilionul Liberiei.
Înainte de incident, GAS LISBON plecase din Alexandria, Egipt, la 16 iulie, și se îndrepta spre Sulina, după tranzitarea strâmtorilor turcești. Datele de urmărire AIS indicau un pescaj de aproximativ 5,9 metri, ceea ce sugerează că nava era încărcată, fără ca tipul și cantitatea exactă a mărfii să fie confirmate oficial.
În ultimul an, nava a efectuat în mod repetat curse între porturi din Mediterana de Est și Marea Neagră, cu escale la Alexandria, Aspropyrgos, Baniyas, Burgas și Sulina. În istoricul său recent apar și deplasări către Tulcea și Galați.
Cel puțin o cursă anterioară Alexandria–Sulina, din 2025, a transportat aproximativ 3.000 de tone de propan provenit din Egipt, mare parte din marfă fiind destinată unor clienți din Ucraina.
Știrea inițialăExplozia s-a produs în noaptea de luni spre marți la bordul unui petrolier aflat în Marea Neagră, la aproximativ 40 de kilometri de Sfântu Gheorghe, în timp ce se îndrepta spre Sulina.
Departamentul pentru Situații de Urgență a precizat că nava plecase din Egipt și se îndrepta către portul Reni din Ucraina având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan. Echipajul era format din 17 persoane.
„Autoritățile române au intervenit pentru salvarea echipajului navei comerciale GAS LISBON, un tanc petrolier de tip LPG aflat sub pavilion Liberia, care naviga în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe. Nava plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina), având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan și un echipaj format din 17 persoane”, a transmis DSU.
Incendiul a fost violent și a avariat foarte grav nava, iar echipajul nu a putut să folosească mijloacele de evacuare.
„În urma producerii unui incident la bordul navei, care a provocat avarii majore și izbucnirea unui incendiu la nivelul suprastructurii, echipajul s-a refugiat în zona prova, fără posibilitatea de a utiliza mijloacele proprii de evacuare”, potrivit DSU.
Membrii echipajului au fost salvați cu ajutorul unor ambarcațiuni ale autorităților române.
„După primirea alertei prin intermediul MRCC Constanța, a fost declanșată o operațiune complexă de căutare și salvare, coordonată de autoritățile competente. Comunicațiile cu nava au fost menținute prin intermediul unei nave comerciale aflate în apropiere, utilizată ca releu radio.
În sprijinul echipajului au fost mobilizate o navă maritimă de intervenție a Gărzii de Coastă, precum și navele de căutare și salvare SAR APOLLO și SAR ARTEMIS, aparținând Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, intervenția aeriană cu un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al MAI nu a putut fi realizată.
După sosirea la locul intervenției, echipajul navei SAR APOLLO a lansat la apă două plute de salvare, reușind evacuarea în siguranță a tuturor celor 17 membri ai echipajului.
Trei dintre persoanele salvate necesitau îngrijiri medicale de urgență. Două victime prezentau arsuri pe aproximativ 10-15% din suprafața corpului, iar cea de-a treia suferise multiple plăgi și prezenta hemoragie.
După evacuare, nava SAR APOLLO s-a deplasat către Portul Sulina. Pentru reducerea timpului de răspuns, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Delta” al județului Tulcea a mobilizat o ambarcațiune multirol și o echipă medicală pentru preluarea victimelor și transportul acestora către Unitatea de Primiri Urgențe Tulcea. Totodată, medicul coordonator a dispus realizarea unei joncțiuni între echipajele medicale, astfel încât transferul și acordarea asistenței medicale să se desfășoare în cel mai scurt timp”, a precizat DSU.
Potrivit aceleiași surse, la acest moment, incendiul de la bordul navei se manifestă în continuare la nivelul suprastructurii, nava fiind ancorată. Pentru siguranța navigației, a fost emis un mesaj de avertizare către toate navele aflate în zonă, în vederea evitării perimetrului afectat.
Autoritățile române continuă monitorizarea situației și mențin în teren resursele necesare pentru gestionarea în siguranță a intervenției.
Aderarea Muntenegrului la Uniunea Europeană ar putea complica destul de mult negocierile care sunt deja dificile privind viitorul buget multianual al blocului comunitar.
Deși costul estimat al integrării este de doar 3,2 miliarde de euro, oficialii europeni și diplomații susțin că adevărata miză nu este suma, ci precedentul pe care îl poate crea pentru viitoarele extinderi ale Uniunii, potrivit Euronews.
Luna trecută, Comisia Europeană a prezentat pachetul financiar destinat aderării Muntenegrului, țara candidată care a avansat cel mai mult în negocierile de aderare.
Cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, Muntenegru ar avea nevoie de un sprijin financiar estimat la 3,2 miliarde de euro. Oficialii Comisiei au spus că impactul este mic, echivalent cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil european sau, după cum au precizat, mai puțin decât prețul unei cafele.
Cost redus, dar implicații importanteDeși suma este infimă raportată la bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, de aproape 2.000 de miliarde de euro, diplomații spun că dosarul ar putea avea impact asupra modului în care vor fi finanțate toate extinderile viitoare.
„Pachetul financiar al Muntenegrului se anunță controversat, nu atât din cauza banilor implicați, cât ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului.
Procesul de extindere al Uniunii a devenit prioritate după o perioadă lungă de stagnare, care a început după aderarea Croației în 2013. Potrivit Comisiei Europene, în ultimele șase luni s-au înregistrat mai multe progrese decât în ultimul deceniu.
În același timp, mai multe state membre cer să fie reformat procesul de aderare și să fie introduse etape suplimentare sau garanții democratice pentru viitoarele state membre, inclusiv Ucraina.
Având în vedere contextul, Muntenegru a devenit primul test pentru noul model de extindere, mai ales după ce redactarea tratatului de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni.
„Muntenegru este un precedent. Nu ar trebui să fie, dar inevitabil este”, a declarat un al doilea diplomat european, care a spus că statele membre încearcă să își impună dorințele în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual.
Cum va fi finanțată aderareaUna dintre cele mai dificile întrebări este legată de sursa banilor necesari pentru integrarea Muntenegrului. Statele membre trebuie să decidă dacă vor redistribui fondurile existente sau dacă vor găsi resurse noi.
Discuția este momentan complicată fiindcă se observă diferențe între prioritățile statelor membre. Țările din sudul și estul Europei cer mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune, în timp ce statele nordice vor ca bugetul să fie orientat mai mult către competitivitate și apărare.
După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al fondurilor europene, urmând să primească mai mulți bani decât ar contribui la bugetul Uniunii.
Potrivit propunerii Comisiei, o parte importantă din fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să provină din sumele pe care Muntenegru le-ar fi primit în cadrul programului Europa Globală.
În schimb, finanțarea altor programe, precum cele pentru apărare și competitivitate, ar urma să fie majorată proporțional, astfel încât celelalte 27 de state membre să nu piardă fonduri.
Nu se știe însă de unde vor veni aceste resurse în plus. Soluțiile aflate pe masa discuțiilor sunt fie introducerea unor noi venituri la nivel european, prin așa-numitele resurse proprii, fie majorarea contribuțiilor naționale.
„Muntenegru creează precedentul. UE va trebui să fie consecventă în viitoarele procese de aderare. Din ce fond provin banii va fi controversat”, a declarat o altă sursă familiarizată cu negocierile.
„Astăzi văd cât de mulți așteptau acest eșec, răspândind pe tot parcursul Cupei Mondiale conspirații nefondate doar pentru a-și alina frustrarea că nu puteau trăi ceea ce trăiau toți argentinienii. Zâmbetele noastre îi deranjează, felul nostru de a fi îi deranjează. Dar asta nu a făcut decât să confirme că pasiunea și dragostea pentru tricoul nostru înving orice”, a scris Rodrigo De Paul, coechipier cu Messi atât la echipa Argentinei, cât și la clubul Inter Miami.
Mijlocașul a recunoscut că pierderea trofeului reprezintă o mare dezamăgire.
„Cea mai mare durere este că nu am putut aduce din nou Cupa Mondială în țara noastră, pentru că, dacă exista cineva care merita să retrăiască acel sentiment, aceia erați voi”, a fost mesajul lui De Paul pentru suporteri.
La scurt timp după mesajul lui De Paul, și Julián Álvarez le-a mulțumit suporterilor argentinieni pentru sprijinul oferit pe durata Cupei Mondiale și a transmis că naționala va reveni mai puternică.
„Ne vom ridica, vom învăța și vom merge mai departe. Pentru că, indiferent ce se întâmplă, așa suntem noi. Nu înțelegem viața în alt fel: întotdeauna înainte, luptând pentru drapelul nostru și visând să ducem Argentina cât mai sus”, a scris atacantul lui Atletico Madrid pe rețelele de socializare.
Prima parte a World Rugby Nations Cup s-a desfășurat în luna iulie, în America de Sud și de Nord, iar „Stejarii” au încheiat turneul cu nouă puncte. România a debutat cu o înfrângere în fața statului Chile, scor 31-48. Apoi, a obținut o remiză spectaculoasă cu Uruguay, 36-36. Sâmbătă, în ultimul meci al primei părți, a produs surpriza ultimei etape prin victoria dramatică în fața echipei din Samoa, scor 38-37.
Rezultatele obținute în turneul de vară oferă motive de optimism înaintea meciurilor din noiembrie, de la București, dar și în perspectiva Cupei Mondiale din 2027, obiectivul major al generației actuale.
În Capitală, România va întâlni Tonga, Statele Unite ale Americii și Canada, în partea a doua a ediției inaugurale a World Rugby Nations Cup.
După primele trei etape ale World Rugby Nations Cup, România ocupă locul 4 în clasamentul general al grupei, cu 9 puncte.
Lider este Georgia, cu 14 puncte, urmată de Portugalia (12 puncte) și Spania (9 puncte, avantaj față de România la criteriile de departajare). În urma „Stejarilor” se află Hong Kong China (5 puncte) și Zimbabwe (2 puncte).
În cealaltă grupă, pe primul loc se află Statele Unite ale Americii, cu 14 puncte, urmate de Chile (10), Samoa (7), Tonga (7), Canada (7) și Uruguay (7).
Datele de disputare ale turneului din noiembrie urmează să fie stabilite.
O echipă internațională de cercetători a identificat primele dovezi solide privind factorii genetici de risc asociați cu tulburarea de personalitate borderline (BPD), potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature Genetics.
Analiza reprezintă cel mai amplu studiu de asociere la nivelul întregului genom (GWAS) realizat până în prezent pentru această afecțiune psihică. Cercetătorii au identificat 11 regiuni ale genomului uman asociate cu BPD, în interiorul sau în apropierea cărora se află nouă gene funcționale considerate relevante pentru apariția tulburării.
Studiul a analizat date genetice provenite din 27 de cercetări și biobănci, comparând peste 12.300 de persoane diagnosticate cu BPD cu mai mult de un milion de persoane fără această afecțiune. Rezultatele au fost ulterior verificate într-un lot independent de aproape 108.500 de participanți.
Tulburarea de personalitate borderline afectează până la 2% din populația țărilor occidentale și este diagnosticată de aproximativ trei ori mai frecvent la femei decât la bărbați. Afecțiunea se caracterizează prin instabilitate emoțională, dificultăți în relațiile interpersonale, impulsivitate și tulburări de identitate.
Cât de importantă este moștenirea genetică în apariția tulburării borderlineAutorii estimează că variantele genetice identificate explică aproximativ 17% din riscul ereditar al bolii. Cercetătorii subliniază însă că genetica reprezintă doar o parte a ecuației, iar factorii de mediu rămân esențiali în dezvoltarea tulburării. Studiile anterioare pe familii și gemeni sugerau că ereditatea BPD este cuprinsă între 46% și 69%.
„Genetica este importantă, dar nu poate explica întreaga imagine”, a declarat Fabian Streit, psiholog la Institutul Central pentru Sănătate Mintală din Mannheim și unul dintre autorii studiului.
Cercetarea a evidențiat și suprapuneri genetice între BPD și alte afecțiuni psihice, inclusiv depresia, tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și comportamentul antisocial. Cea mai puternică asociere genetică a fost observată în cazul PTSD, rezultat care susține ipoteza unei legături strânse între traumă și dezvoltarea tulburării de personalitate borderline.
Specialiștii avertizează însă că descoperirile nu permit, deocamdată, diagnosticarea sau estimarea riscului individual pe baza profilului genetic. Efectul fiecărei variante genetice este redus, iar mecanismele biologice prin care acestea influențează apariția bolii necesită cercetări suplimentare.
Potrivit autorilor, rezultatele reprezintă primul pas important către înțelegerea bazei genetice a tulburării și ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor tratamente mai bine adaptate mecanismelor biologice ale afecțiunii.
Autoritățile din Guyana au deschis o anchetă penală după răsturnarea feribotului MV Barima, în timp ce echipele de intervenție continuă căutările pentru supraviețuitori în largul coastelor regiunii Essequibo, potrivit AP.
Premierul Mark Phillips a declarat că există indicii potrivit cărora feribotul era supraîncărcat și că cel puțin 32 dintre cele 67 de persoane salvate nu figurau pe lista oficială a pasagerilor.
Potrivit autorităților, există suspiciuni că la bord se aflau mult mai multe persoane decât cele 116 înscrise, la care se adăugau 17 membri ai echipajului. De mai mulți ani, pasagerii reclamă că la terminalele operate de stat sunt vândute neoficial bilete contra numerar, fără ca numele călătorilor să fie trecute în documentele oficiale.
Ancheta vizează exactitatea listei de pasageri, încărcarea navei, respectarea normelor de siguranță și conduita echipajului înainte de plecare.
„Să fie foarte clar: acolo unde vor fi constatate neglijență, abateri sau fapte penale, cei responsabili vor răspunde în fața legii. Nu vor exista excepții și nu va exista nicio toleranță pentru acțiuni care au pus în pericol viețile unor oameni nevinovați”, a declarat premierul.
Conform lui Phillips, căpitanul feribotului și cel puțin un alt membru al echipajului au fost testați pozitiv la marijuana și se află în custodia poliției în cadrul anchetei penale.
Cel mai grav dezastru maritim din Guyana din ultimele deceniiMinistrul Lucrărilor Publice, Juan Edghill, a calificat tragedia drept cel mai grav dezastru maritim din Guyana din ultimele decenii și a spus că testele pozitive în cazul căpitanului reprezintă „un fapt extrem de grav”.
„Avem toleranță zero față de consumul de alcool sau droguri de către membrii echipajului în timpul serviciului. Faptul că testele căpitanului au ieșit pozitive este foarte grav”, a afirmat Edghill.
El a adăugat că autoritățile nu cunosc nici acum numărul exact al persoanelor aflate la bord, deoarece lista este inexactă, calificând această situație drept „o faptă penală”.
Feribotul, construit în 1939 și reparat ultima dată în 2024, efectua o cursă între Georgetown și Port Kaituma, în nord-vestul Guyanei, când s-a răsturnat sâmbătă seara. Mai mulți pasageri au relatat pe rețelele de socializare că apa pătrundea în compartimentul de marfă încă înainte de producerea naufragiului.
Potrivit celui mai recent bilanț, 67 de persoane au fost salvate, iar cel puțin 10 cadavre au fost recuperate. Operațiunile de căutare continuă.
Potrivit unui mesaj publicat de CENTCOM pe platforma X, forțele americane au vizat „centre de comandă militare iraniene, capacități maritime, poziții de lansare a rachetelor și dronelor, precum și sisteme de apărare antiaeriană”, cu scopul de a reduce capacitatea Iranului de a continua atacurile asupra navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.
Comandamentul american nu a precizat câte obiective au fost vizate în atacuri.
CENTCOM a subliniat că traficul comercial prin această rută maritimă strategică continuă, în pofida escaladării conflictului.
Potrivit armatei americane, de la începutul lunii mai, forțele sale au contribuit la facilitarea tranzitului a aproximativ 900 de nave comerciale și a unui volum de circa 450 de milioane de barili de țiței prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului la nivel mondial.
„Din prima zi în care a venit mister (n.r. – Cristian Chivu), mi-a acordat mereu încredere și m-a tratat într-un mod incredibil”, a declarat internaționalul italian de la Inter Milano, Nicolò Barella, într-un interviu pentru La Gazzetta dello Sport, publicat marți.
Barella a vorbit și despre obiectivele trasate de Chivu pentru noul sezon.
„Ne cere să ne îmbunătățim și mai mult față de anul trecut. Vrem să reluăm de unde am rămas, jucând cel mai bun fotbal al nostru”, a spus mijlocașul.
Internaționalul italian a explicat că, la 29 de ani, încearcă să își adapteze stilul de joc.
„Corpul meu reacționează diferit. Încerc să joc un fotbal mai inteligent din punct de vedere al gestionării efortului, mai conservator”, a adăugat el.
Relația dintre Barella și Chivu este una care s-a consolidat rapid după instalarea românului pe banca tehnică a lui Inter, în iunie 2025. Mijlocașul italian a devenit unul dintre liderii vestiarului sub comanda lui Chivu, iar tehnicianul i-a oferit un rol și mai important în echipă, fiind căpitan în absența lui Lautaro Martínez.
„Obiectivul a fost întotdeauna să câștigăm”Barella a subliniat că obiectivele clubului au rămas neschimbate și odată cu venirea lui Chivu.
„De când am ajuns la Inter, mai întâi cu Conte, apoi cu Inzaghi și acum cu Chivu, obiectivul a fost întotdeauna să câștigăm. Anul trecut am cucerit campionatul și Cupa Italiei, iar acum, ca să facem un sezon bun, trebuie să le câștigăm din nou, plus Supercupa, și să încercăm să mergem mai departe în Liga Campionilor”, a completat mijlocașul.
Mijlocașul a recunoscut că trofeul Champions League continuă să fie marea sa obsesie, după cele două finale pierdute.
„Liga Campionilor? Primul cuvânt care îmi vine în minte este vis. Faptul că am fost de două ori atât de aproape și nu am reușit să pun mâna pe trofeu este ceva ce nu mi-a ieșit niciodată din minte. Sper să existe și o a treia șansă, iar aceea să fie cea bună”, a spus Barella.
Nu este pentru prima dată când Barella vorbește elogios despre Cristian Chivu. În sezonul trecut, internaționalul italian îl descria pe antrenorul român drept „un exemplu”, apreciind felul în care gestionează momentele dificile și susținând că experiența sa de fost jucător al clubului îl face omul potrivit pentru a conduce Inter.
La primul sezon pe banca lui Inter Milano, Cristi Chivu a reușit o performanță istorică. Tehnicianul român a câștigat titlul în Serie A și Cupa Italiei, devenind primul om din istoria clubului care reușește această performanță atât ca jucător, cât și ca antrenor. Chivu este și primul antrenor din istoria lui Inter care a realizat eventul chiar în sezonul de debut pe banca tehnică.
Președintele american Donald Trump a anunțat că va avea o întâlnire cu noul prim-ministru al Marii Britanii, Andy Burnham, după o convorbire telefonică pe care a descris-o drept „foarte bună”.
Într-o postare publicată pe platforma Truth Social, Trump a spus că discuția a vizat relația dintre cele două state și mai multe subiecte de interes comun.
„Am avut o conversație foarte bună cu noul prim-ministru al Regatului Unit, Andy Burnham. Am discutat despre multe subiecte, inclusiv despre relația excelentă pe care am avut-o cu Regatul Unit. Ne vom întâlni în viitorul nu foarte îndepărtat pentru a aborda teme de interes comun”, a scris liderul de la Casa Albă.
Trump a precizat că printre subiectele abordate s-au numărat producția de petrol din Marea Nordului, relațiile comerciale, alianța militară dintre cele două țări și operațiunile de deminare din Strâmtoarea Ormuz, dar și alte teme de politică externă și securitate.
„Prim-ministrul are o misiune importantă în față, dar va reuși, iar, bineînțeles, Statele Unite vor fi acolo pentru a ajuta. Convorbirea a fost interesantă și a decurs foarte bine. I-am urat prim-ministrului Burnham mult succes și ca Dumnezeu să-l ocrotească”, a adăugat Trump.
Andy Burnham a preluat funcția de prim-ministru al Regatului Unit pe 20 iulie, după ce a primit mandatul de formare a guvernului din partea regelui Charles al III-lea. El îi succede lui Keir Starmer, a cărui demisie a fost acceptată de monarh.
Garda Revoluționară iraniană (IRGC) a transmis, marți, prin intermediul televiziunii de stat IRIB, că a lansat un atac cu rachete sol-sol asupra sistemelor americane HIMARS aflate la baza Camp Arifjan din Kuweit.
Potrivit armatei iraniene, atacul face parte din cea de-a 18-a fază a operațiunii „Thunder” și reprezintă un răspuns la atacurile americane asupra Iranului. Până în prezent, autoritățile americane și cele din Kuweit nu au confirmat informația.
Anterior, armata kuweitiană a anunțat că sistemele sale de apărare antiaeriană interceptează rachete și drone lansate de Iran.
Casa Albă a transmis luni că armata americană desfășoară pentru a zecea noapte consecutiv atacuri asupra Iranului, vizând poziții cu rachete, drone și alte obiective militare. Administrația Trump a precizat că operațiunile vor continua până când președintele va decide contrariul, deși negocierile dintre Washington și Teheran sunt încă în desfășurare.
În cursul nopții au fost raportate explozii în mai multe zone din sudul Iranului, inclusiv pe insula Qeshm, în Chabahar, Konarak, Bandar Abbas, Bandar Lengeh, Sirik și Isfahan, potrivit Al Jazeera.
Tot luni noapte, un petrolier a raportat că a fost lovit de un proiectil în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Centrului britanic pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO).
UKMTO a transmis că incidentul a avut loc la aproximativ opt mile marine nord-est de Limah, în Oman.
„UKMTO a primit mai multe rapoarte potrivit cărora un petrolier a anunțat pe canalul VHF 16 că a fost lovit de un proiectil de origine necunoscută în Strâmtoarea Ormuz. Autoritățile investighează incidentul”, a precizat instituția.
