Paris Saint-Germain domină echipa masculină, cu cinci jucători incluși, după un sezon de excepție în care clubul a câștigat Liga Campionilor, Supercupa UEFA, dar și campionatul și Cupa din Franța.
Echipa ideală este formată din următorii jucători:Portar: Gianluigi Donnarumma (Paris Saint-Germain / Manchester City, Italia)
Fundași: Virgil van Dijk (Liverpool, Țările de Jos), Achraf Hakimi (PSG, Maroc), Nuno Mendes (PSG, Portugalia)
Mijlocași: Jude Bellingham (Real Madrid, Anglia), Cole Palmer (Chelsea, Anglia), Pedri (Barcelona, Spania), Vitinha (PSG, Portugalia)
Atacanți: Ousmane Dembélé (PSG, Franța), Kylian Mbappé (Real Madrid, Franța), Lamine Yamal (Barcelona, Spania)
Lamine Yamal, în vârstă de doar 18 ani, devine cel mai tânăr jucător din istorie inclus în echipa ideală, depășind recordul lui Kylian Mbappé (19 ani în 2018).
Echipa ideală la femininAnglia conduce în echipa ideală feminină, cu șase jucătoare selectate, inclusiv debutantele Hannah Hampton și Chloe Kelly.
Echipa este alcătuită din următoarele jucătoare:Portar: Hannah Hampton (Chelsea, Anglia)
Fundași: Ona Batlle (Barcelona, Spania), Millie Bright (Chelsea, Anglia), Lucy Bronze (Chelsea, Anglia), Leah Williamson (Arsenal, Anglia)
Mijlocași: Aitana Bonmatí (Barcelona, Spania), Ghizlane Chebbak (Badalona / Al Hilal, Maroc), Alexia Putellas (Barcelona, Spania)
Atacanți: Barbra Banda (Orlando Pride, Zambia), Chloe Kelly (Manchester City / Arsenal, Anglia), Alessia Russo (Arsenal, Anglia)
Lucy Bronze stabilește un record prin a opta selecție în echipa ideală, depășind-o pe franceza Wendie Renard (7). Totodată, ediția din 2025 marchează un moment istoric pentru fotbalul african, cu primele două jucătoare africane incluse în echipa feminină: Barbra Banda (a doua apariție) și Ghizlane Chebbak (debut).
Jucătorii au votat pentru performanțele din perioada:Masculin: 15 iulie 2024 – 3 august 2025 (minimum 30 meciuri oficiale)
Feminin: 11 august 2024 – 3 august 2025 (minimum 20 meciuri oficiale)
Fiecare participant a selectat trei jucători pe patru poziții: portar, fundaș, mijlocaș și atacant. Primele trei poziții pentru fiecare categorie, plus cel mai bine clasat jucător de câmp suplimentar, au intrat în echipa ideală.
Decizia Statelor Unite cu privire la sancţiunile aplicate companiilor ruseşti din domeniul petrolului nu are legătură cu hotărârea Guvernului României, a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Radu Miruţă.
Ministrul a declarat însă, cu privire la posibila plecare din România a acestor companii, că are cunoştinţă de nişte datorii ce trebuie recuperate de stat.
„Cu privire la aceste sancţiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupaţi să vedem ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României. Ştiu că există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că aceste datorii nu vor rămâne istorie şi vor rămâne din nou cu o pagubă. Sunt aspecte pe care Ministerul de Finanţe, cel care este responsabil de aceste datorii, din câte ştiu, le are foarte atent în vedere şi identifică cea mai bună metodă pentru a securiza lucrurile pe teritoriul României”, a declarat Radu Miruţă.
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că România va primi 16 miliarde de euro prin programul SAFE al Comisiei Europene, fonduri destinate dezvoltării capacităţilor de producţie din industria de apărare şi modernizării infrastructurii strategice.
„Suma se împarte în două categorii: 11 miliarde de euro pentru producţia militară exclusiv şi aproximativ 5 miliarde pentru infrastructura de transport necesară armatei”, a precizat Miruţă.
Ministrul a explicat că investiţiile vor include proiecte pentru zona navală, maşina de luptă a infanteriei, arma de asalt şi dronele, fiind analizate în prezent mai multe oferte.
Miruţă a subliniat că statul român vrea să folosească acest mecanism de finanţare şi pentru a salva şantierul naval de la Mangalia.
„Ne uităm la preţul final al produselor, nu doar la dobânda mică a împrumutului. Vrem ca rezultatul să fie corect pentru statul român”, a spus ministrul, adăugând că există o colaborare permanentă între Ministerul Economiei, Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Apărării şi Administraţia Prezidenţială pentru coordonarea proiectelor.
Întrebat despre ordonanţa care ar trebui să faciliteze investiţiile în industria de apărare, Miruţă a explicat că actul normativ a primit deja toate avizele şi a fost transmis către CSAT, procedură necesară înainte de aprobarea finală în Guvern.
„Această ordonanţă nu are legătură cu decizia Statelor Unite privind trupele din Europa, ci cu accelerarea investiţiilor în apărare. Ea va debloca fonduri importante, inclusiv sumele blocate în conturile unor companii care nu puteau acoperi TVA-ul necesar pentru investiţii”, a precizat ministrul.
Radu Miruţă a mai spus că statul îşi va păstra dreptul de veto în companiile din industria de apărare, chiar dacă nu va deţine majoritatea acţiunilor, pentru a asigura controlul asupra deciziilor strategice.
„Vrem să creăm un cadru clar şi eficient, care să permită investiţii rapide şi sigure. Este absurd să ai bani şi să nu-i poţi folosi pentru că legislaţia te blochează”, a mai declarat ministrul.