Terminalul Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (Caspian Pipeline Consortium – CPC), singurul care transportă țiței kazah către UE, și-a oprit operațiunile pe fondul unor atacuri cu drone asupra navelor civile care operau în terminal, după cum au transmis responsabilii kazahi citați de presa internațională.
Este vorba de două petroliere, ASIA și NISSOS IOS, au fost atacate, atacate în timpul operațiunilor de încărcare, la terminalul Consorțiului Conductei Caspiene (CPC) de pe coasta Mării Negre a Rusiei, după cum a anunțat CPC duminică, adăugând că operațiunile de încărcare cu petrol au fost suspendate.
Petrolierul ASIA a luat foc, care a fost ulterior stins. Atacurile nu s-au soldat cu răniți sau decese în rândul personalului sau contractorilor CPC și nici nu a existat o deversare de petrol, navele rămânând la suprafață, potrivit Reuters.
Ministerul Energiei din Kazahstan a declarat că instalațiile Single Point Mooring (SPM), SPM-1 și SPM-3, nu au fost avariate.
„În prezent, operațiunile de încărcare a țițeiului la terminal au fost suspendate în așteptarea unei evaluări complete a consecințelor incidentului”, a precizat acesta într-un comunicat citat de Reuters.
La data menționată, CPC nu a identificat nicio parte responsabilă pentru incident. Potrivit sursei citate, în ultimele zile s-a înregistrat o escaladare accentuată a atacurilor atât ale Rusiei, cât și ale Ucrainei asupra navelor maritime din Marea Neagră și Marea Azov.
MAE Kazah condamnă atacurile asupra unei infrastructuri civileMinisterul Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan condamnă cu fermitate atacurile cu dispozitive aeriene fără pilot (UAV) efectuate în zilele de 17 și 19 iulie 2026 împotriva navelor civile din Marea Neagră, angajate în transportul comercial legitim de petrol prin infrastructura Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC), potrivit comunicatului transmis duminică de Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan.
„Considerăm că astfel de atacuri constituie o încălcare inacceptabilă a intereselor economice ale Republicii Kazahstan, precum și acte deliberate menite să destabilizeze comerțul internațional legal și piețele energetice globale și să submineze securitatea lanțurilor globale de transport și de aprovizionare logistică. Un motiv de îngrijorare deosebită îl reprezintă faptul că mecanismul convenit anterior de toate părțile implicate pentru schimbul de informații privind navele civile care intră în apele Mării Negre pentru a încărca petrol la terminalele CPC a fost ignorat în mod deliberat, punând astfel în pericol viața și siguranța echipajelor de la bordul acestor nave”, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, Kazahstanul solicită încetarea imediată a acestor atacuri și adoptarea unor măsuri cuprinzătoare pentru a asigura securitatea infrastructurii utilizate pentru exportul de hidrocarburi kazahe.
„Îndemnăm cu fermitate țările noastre partenere să condamne fără echivoc aceste atacuri și invităm toate părțile implicate să elaboreze măsuri concrete. Credem cu tărie că numai respectarea strictă a dreptului internațional poate preveni repetarea unor astfel de incidente. Republica Kazahstan efectuează în prezent o evaluare cuprinzătoare a pagubelor cauzate. La finalizarea acestei evaluări, Kazahstanul își rezervă toate drepturile prevăzute de dreptul internațional pentru a-și proteja interesele legitime, inclusiv solicitarea unei despăgubiri integrale pentru pagubele cauzate”, a transmis MAE kazah.
„Republica Kazahstan subliniază că nu există nicio alternativă la soluționarea pașnică a conflictelor și își reafirmă angajamentul față de principiile dreptului internațional, libertatea de navigație și asigurarea funcționării fiabile a rutelor internaționale de transport, logistică și energie”, potrivit reprezentanților diplomației din Kazahstan.
Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC)CPC este o conductă petrolieră cu o lungime de 1.510 de kilometri, care leagă zăcămintele de petrol din Kazahstan de la Marea Caspică cu portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră. Petrolul încărcat la Novorossiisk este apoi transportat cu nave petroliere către piețele mondiale, inclusiv în Uniunea Europeană. CPC transportă aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului.
CPC este deținut de un consorțiu de companii și state, în care Federaţia Rusă deține 31% din, restul participației fiind împărțit între Kazahstan, Chevron și alte companii.
UE importă aproape tot țițeiul său. Odată cu înlocuirea celei mai mare părți a importurilor sale din Rusia, țițeiul kahaz a urcat pe locul 2 în topul statelor de import, după SUA și la egalitate cu Norvegia.
De ce trebuie UE să importe petrol?Petrolul reprezintă o mare parte din energia consumată în UE, dar statele membre ale UE nu dețin rezerve mari de petrol. Acesta este motivul pentru care UE importă aproape tot țițeiul său (aproximativ 97% în 2024). Deși UE se află în tranziție de la combustibilii fosili, aceasta este încă foarte dependentă de importurile de petrol. În 2025, UE a importat aproximativ 435 de milioane de tone de țiței, în valoare de peste 212 miliarde de euro, potrivit datelor UE.
Principalii trei parteneri de import ai UE în 2025 au fost Statele Unite, Kazahstan și Norvegia, toți trei furnizând între 12% și 15% din importurile de petrol ale UE (în ceea ce privește cantitățile importate).
Al patrulea partener de import al UE a fost Libia, cu o cotă de peste 9%, urmată de Arabia Saudită (6,8%) și Nigeria și Irak (ambele cu o cotă de 5,8%). Aproximativ 7% din importurile de petrol ale UE în 2025 au provenit din țările Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG): Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
După declanșarea războiului din Ucraina, implicit eliminarea importurilor de țiței din Rusia din mixul UE, cea mai mare pondere a importurilor de țiței a revenit SUA și Kazahstanului. Ponderea Rusiei în importurile de petrol ale UE a scăzut de la 25,8% în 2021 la 2,2% în 2025. Această scădere a fost compensată în principal de creșterea importurilor din SUA, Norvegia și Kazahstan.
Numai anul trecut, volumele livrate de Kazahstan către Uniunea Europeană aproape că s-au dublat, ajungând la 55,8 milioane de tone în 2025. Per ansamblu, potrivit presei de specialitate Kazahstanul a exportat aproximativ 76 milioane de tone de țiței și produse petroliere în 2025, Uniunea Europeană fiind principala destinație (55,8 milioane de tone), ceea ce a dus la poziționarea Kazahstanului drept al doilea cel mai mare furnizor de țiței al UE, cu aproximativ 12% din totalul importurilor, după Statele Unite.
Mai ales în contextul creșterii globale a presiunilor pe prețul barilului de petrol, pe fondul celui de-al doilea conflict în derulare, din Iran, UE solicită Kazahstanului volume chiar mai mari de țiței, în ciuda limitelor impuse de acordul OPEC+ după cum a declarat recent ministrul kazah al Energiei, Erlan Akkenzhenov, citat de Reuters.
„Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului, iar noi suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să mărim livrările”, a spus demnitarul kazah. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului și suntem un furnizor foarte fiabil pentru partenerii noștri. Având în vedere restricțiile din Strâmtoarea Hormuz, partenerii noștri ne cer să creștem livrările”, a declarat Akkenzhenov reporterilor.
„Ei cer maximul. Bineînțeles, avem constrângeri de infrastructură în limitele nivelurilor actuale de producție ale Kazahstanului”, a spus Akkenzhenov.
Pentru a stimula producția și livrările de petrol, Kazahstanul a amânat lucrările de întreținere la câmpul petrolier Kashagan până în 2027. Kazahstanul este pregătit să crească volumul de petrol transportat prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) de la 1,5 milioane de tone planificate la 2,2 milioane de tone pe an și chiar mai mult, potrivit Reuters.
Austria și România sunt țările cele mai expuse întreruperilorConform cifrelor oficiale, Kazahstanul are o cotă de aproximativ 52–56% din importurile de țiței ale Austriei (7,5 mil. tone importate în 2024), iar estimările mai recente indică o creștere până la aproximativ 60%.
Și pentru România țițeiul din Kazahstan are o pondere de aproximativ 60% din importuri, acesta ajungând la rafinăriile Petromidia, cea mai mare din România, operată de Rompetrol.
Conform logicii economice, o eventuală întreruperi pe termen lung a livrărilor de țiței kazah prin CPC către Europa nu poate decât să crească impactul pe preț, în lipsa unei soluții rapide de suplinire a cererii.
Per ansamblul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 milioane de tone au fost importate, restul de 2,9 milioane tone de petrol fiind acoperit prin producţia internă, după cum arată datele pe anul trecut furnizate de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea ZF.
Cel mai important partener comercial al României era pentru importurile de petrol este Kazahstanul, de unde a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol (aprox 62%) pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul era pe locul doi, iar al treilea, Libia. Factura pentru tot anul trecut plătită de companiile din România pentru importurile de petrol s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, arătau datele INS pe anul trecut.
Din totalul de 8,9 milioane de tone de țiței, Rompetrol, care operează cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, a importat și a procesat 5,37 de milioane de tone, potrivit datelor companiei. Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%).
Țițeiul importat ajunge aici prin Oil Terminal și prin terminalul offshore operat de Midia Marine Terminal, aflat la 8,6 de kilometri în largul Mării Negre, care este de tip Single Point Mooring (sistem singular de legare) şi este compus dintr-o parte statică, fixată de fundul mării printr-un sistem de ancore şi o a doua parte, la care se conectează nava, care poate gira liber în jurul părţii statice, în funcţie de vânt, curent şi valuri. Debitul maxim de operare este de 7.000 m³/h, ceea ce înseamnă că o navă care transportă între 80.000 şi 160.000 de tone poate fi descărcată într-un interval de 24-36 de ore, potrivit datelor companiei.
Principala sursă a importurilor a fost Kazahstan și în primele două luni de la începutul acestui an, la fel ca și anul trecut, cu o pondere ușor mai scăzută, de la 65% la 63%.
Calculate pe primele trei luni, importurile de ţiţei au scăzut și mai abrupt în primul trimestru în 2026 – care includ și momentul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și consecințele acestui conflict asupra aprovizionării și pe burse – față de cel similar din 2025
Astfel, în primul trimestru al acestui an, importurile au fost de 1.576 de mii tone echivalent petrol, fiind cu 694,2 milioane tone echivalent petrol mai reduse, ceea ce înseamnă cu 30,6%, față de cele din ianuarie – martie 2025.
Potrivit raportului Rompetrol Rafinare pe primul trimestru din 2026, în primele trei luni din 2026, Petromidia a procesat aproape 1,2 milioane de tone de materii prime, preponderent țiței kazah (KEBCO și CPC) furnizat cu sprijinul KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan.
Rafinăria din Năvodari a obținut aproape un milion de tone de carburanți – 330.000 de tone de benzine, respectiv 614.000 de tone de motorină, volume semnificative, având în vedere perioada de circa trei săptămâni în care procesele operaționale din Petromidia au fost sistate pentru lucrările de revizie.
Nava de război rusă Neustrashimy a efectuat luni un exercițiu de artilerie cu foc real, care a durat aproximativ 30 de minute, la circa 40 de mile marine sud de orașul Plymouth.
Operațiunea s-a desfășurat în ape internaționale și a fost monitorizată îndeaproape de Marina Regală britanică, în contextul intensificării activităților navale ruse în apropierea Regatului Unit în ultimele luni, scrie TVP World.
Potrivit informațiilor prezentate de BBC, fregata rusă Neustrashimy a fost urmărită pe întreaga durată a misiunii de nava britanică HMS Tyne, care a supravegheat desfășurarea exercițiului.
Înainte de începerea tragerilor, echipajul rus a informat nava britanică despre intenția de a desfășura un exercițiu de artilerie și a solicitat acesteia să se îndepărteze la o distanță considerată sigură pentru evitarea oricărui incident.
Exercițiul cu foc real s-a desfășurat fără incidente, iar HMS Tyne a continuat să monitorizeze activitatea navei ruse pe întreaga perioadă.
Franța a cerut explicații prin radioPe durata exercițiului, un avion militar francez aflat în zonă a contactat prin radio fregata rusă pentru a solicita informații privind intențiile și desfășurarea activității militare.
Ministerul britanic al Apărării a transmis că Marina Regală urmărește permanent activitatea navelor militare ruse din apropierea Regatului Unit și este pregătită să intervină pentru protejarea securității naționale.
„Royal Navy continuă să urmărească îndeaproape activitatea navei și este pregătită să protejeze securitatea națională a Regatului Unit”, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării.
Intensificarea activităților navale ruseExercițiul militar a avut loc chiar în prima zi de mandat a noului prim-ministru britanic, Andy Burnham. Autoritățile britanice nu au indicat însă că alegerea momentului ar avea vreo semnificație politică sau militară.
Incidentul se înscrie într-un context mai amplu al intensificării prezenței navale ruse în apropierea coastelor britanice.
În luna iunie, o altă fregată rusă a tras focuri de avertisment în apropierea unui iaht britanic care naviga prin Canalul Mânecii, iar pușcașii marini britanici au urcat la bordul unui petrolier asociat unor interese rusești și aflat sub sancțiuni.
Autoritățile britanice continuă să monitorizeze cu atenție activitatea militară rusă din regiune, în contextul tensiunilor persistente dintre Rusia și statele membre NATO.
Scandalul dintre administrația Trump și The New York Times a stârnit un val de nemulțumire în rândul grupurilor din SUA care susțin libertatea presei, protejată de Constituție. Totul a pornit de la o dezvăluire a jurnaliștilor de la The New York Times care au relatat despre deficiențele de securitate ale noului avion prezidențial Air Force One, un cadou pentru Trump din Qatar, motiv pentru care liderul SUA s-a întors de la Summitul NATO de la Ankara cu avionul său obișnuit.
Furia lui Trump în ceea ce privește relatarea The New York Times a făcut ca o parte din telefoanele oficialilor SUA din avion să fie verificate iar, ulterior, administrația a dorit să afle și sursele confidențiale ale presei care au dezvăluit informațiile despre deficiențele de securitate ale aeronavei.
Citații pentru interceptări ale jurnaliștilor și rudelor acestoraThe New York Times relatează Administrația Trump a căutat înregistrările telefonice ale mai multor jurnaliști de la New York Times și ale rudelor acestora – inclusiv ale mamei unui reporter – în efortul său de a demasca sursele confidențiale care furnizaseră informații pentru articole despre capacitățile de securitate ale noului avion Air Force One al președintelui Trump.
Departamentul de Justiție a declarat pentru ziar la sfârșitul săptămânii trecute că a emis citații către furnizori terți de servicii telefonice, solicitând înregistrările telefonice și de mesaje text ale mai multor jurnaliști. Acest efort s-a adăugat citațiilor emise pe 10 iulie, care urmăreau să oblige reporterii să depună mărturie în fața unui mare juriu federal.
„Acțiunile guvernului echivalează cu o încercare extraordinar de agresivă și neortodoxă a administrației Trump de a descoperi sursele confidențiale ale jurnaliștilor independenți ale căror reportaje l-au înfuriat pe președinte”, notează ziarul.
Citațiile suplimentare — care vizau și informații despre apelurile și mesajele de pe telefoanele a două dintre soțiile reporterilor — au fost descrise într-o moțiune depusă sâmbătă de avocații ziarului The Times, care solicită anularea cererilor . Moțiunea a fost respinsă luni dimineață de judecătorul Arun Subramanian de la Curtea Districtuală a SUA din Manhattan.
O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiție, Kiersten Pels, a declarat: „Orice citație emisă de Departamentul de Justiție se face în deplină conformitate cu legislația federală și politica internă a departamentului”.
The New York Times a relatat la începutul acestei luni că oficialii federali aveau îngrijorări semnificative cu privire la capacitățile de securitate ale noului avion Air Force One al lui Trump, donat de Qatar. Trump a fost înfuriat de această relatare, iar Casa Albă i-a ordonat directorului FBI, Kash Patel, să supravegheze ancheta .
Președintele a zburat în Turcia cu avionul construit în Qatar, lăudându-i reporterilor interiorul aurit, dar apoi a plecat cu mai vechiul Air Force One la îndemnul Serviciilor Secrete. Întrebat despre problemele de securitate, Donald Trump a spus că noul avion va fi „la capacitate maximă” în „aproximativ o lună”.
Toate citațiile au fost suspendate până când judecătorul Subramanian se pronunță asupra moțiunii de anulare cerută de ziarul. O audiere pe această temă este programată joi, la Manhattan.
The Times a precizat că două dintre citațiile guvernului au vizat înregistrări telefonice datând din 1 ianuarie, cu multe luni înainte ca The Times să relateze despre preocupările legate de securitatea zborului Air Force One. „
Această perioadă sugerează cu tărie că departamentul folosește această anchetă nu pentru a se concentra asupra presupuselor preocupări care decurg din articolele din 8 și 9 iulie, ci pentru a căuta informații despre relațiile jurnaliștilor cu sursele lor, într-un sens mai larg”, a scris ziarul.
The Times și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la încercarea guvernului de a extrage înregistrările telefonice ale rudelor jurnaliștilor săi. Ziarul relatează că mama unui reporter care s-a dorit interceptată era specializată în probleme de sănătate mintală, iar soția unui alt reporter era angajată într-un post de conducere la o importantă firmă de avocatură.
„Această succesiune de evenimente și momentul în care guvernul a făcut dezvăluirile sunt profund tulburătoare din motive evidente”, a scris The Times în moțiunea sa. „Ele ridică întrebări presante cu privire la desfășurarea acestei presupuse anchete de securitate națională și confirmă absența oricărei regularități în utilizarea marelui juriu de către departament în acest caz. De asemenea, ele subliniază de ce este necesară urgent intervenția acestei instanțe”, arată ziarul.
Operațiunea a fost desfășurată în portul Vado Ligure, unde un container frigorific sosise dintr-unul dintre principalele porturi ale Ecuadorului. Transportul a fost supus unui control de către Garda Financiară și Agenția Vamală și a Monopolurilor, notează publicația Il Sole.
În urma verificărilor, autoritățile au descoperit 650 de pachete care conțineau, împreună cu ambalajele, peste 770 de kilograme de cocaină de înaltă puritate.
Potrivit anchetatorilor, cantitatea are o valoare de vânzare estimată la 250 de milioane de euro.
Drogurile erau ascunse printre zeci de paleți încărcați cu banane. Capturarea transportului este rezultatul unei activități extinse de analiză și monitorizare a rutelor comerciale care leagă America de Sud de portul Vado Ligure.
Acesta a devenit în ultimii ani un nod logistic important pentru mărfurile destinate Europei, dar și o țintă pentru rețelele internaționale de trafic de droguri.
Operațiunea a rezultat într-una dintre cele mai importante capturi de droguri realizate în ultimii ani în portul Vado Ligure și vine la doar câteva săptămâni după o altă operațiune în urma căreia au fost confiscate peste 300 de kilograme de cocaină de înaltă puritate.
DE fapt confuzia a apărut după adoptarea noului Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (Packaging and Packaging Waste Regulation – PPWR), una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă volumul de deșeuri și să crească reciclarea ambalajelor, arată Euronews.
De unde a pornit informațiaPrintre cei care au susținut că baxurile de apă vor fi interzise s-a numărat eurodeputata franceză Virginie Joron, membră a grupului Patrioți pentru Europa. Aceasta a afirmat că noile reguli europene îi vor obliga pe consumatori să cumpere și să transporte sticlele individual, fără ambalajele clasice din folie de plastic. Mesajul a fost distribuit pe scară largă, însă interpretarea nu reflectă conținutul regulamentului european.
Ce intră în vigoare din 12 augustO parte dintre prevederile regulamentului vor începe să se aplice din 12 august 2026, însă acestea nu prevăd interzicerea baxurilor de apă îmbuteliată. Primele măsuri vizează în principal limitarea utilizării PFAS, un grup de substanțe chimice cunoscute și sub denumirea de „substanțe chimice eterne”, deoarece se degradează foarte greu și se pot acumula în mediu și în organism. Aceste restricții se aplică anumitor materiale de ambalare care intră în contact cu alimentele.
Regulamentul urmărește reducerea deșeurilor din ambalajeNoile reguli fac parte din strategia Uniunii Europene de reducere a cantității de ambalaje generate anual și de creștere a reutilizării și reciclării acestora. Obiectivul Comisiei Europene este ca, până în 2030, toate ambalajele introduse pe piața europeană să fie reciclabile sau reutilizabile. Potrivit datelor Eurostat, în 2023 statele membre au generat aproape 80 de milioane de tone de deșeuri din ambalaje, dintre care aproximativ 35 de kilograme de ambalaje din plastic pentru fiecare locuitor.
Comisia Europeana. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: X
Sunt vizate baxurile de apă?Regulamentul introduce într-adevăr restricții pentru anumite ambalaje din plastic folosite pentru gruparea mai multor produse, inclusiv pentru unele multipack-uri. Totuși, regulile nu se aplică automat tuturor ambalajelor de acest tip. Textul regulamentului prevede excepții atunci când ambalajul este necesar pentru manipularea și transportul în siguranță al produselor.
În cazul baxurilor de apă îmbuteliată, acestea sunt considerate, în principiu, necesare pentru transportul unor încărcături grele, ceea ce înseamnă că este de așteptat să beneficieze de această excepție. Comisia Europeană nu a publicat încă ghidul oficial de aplicare, care va clarifica exact ce tipuri de ambalaje vor intra sub incidența noilor reguli.
Ce produse sunt vizate în principalRestricțiile urmăresc în special reducerea ambalajelor din plastic de unică folosință folosite exclusiv pentru promovarea vânzării mai multor produse împreună. Printre exemplele vizate se numără anumite ambalaje din folie care grupează doze de băuturi sau alte produse comercializate în multipack-uri fără ca ambalajul suplimentar să fie necesar pentru transport.
Comisia Europeană urmează să publice până în februarie 2027 un ghid de implementare care va stabili în detaliu ce tipuri de ambalaje intră sub incidența regulamentului și în ce situații se aplică excepțiile. Până atunci, afirmațiile potrivit cărora Uniunea Europeană interzice din august baxurile de apă îmbuteliată nu sunt susținute de textul actual al regulamentului.
Noul premier al Marii Britanii, Andy Burnham, a anunțat marți că va elimina TVA-ul din facturile de electricitate ale gospodăriilor din Marea Britanie. Măsura va intra în vigoare de la 1 octombrie și reprezintă prima decizie majoră de când a preluat mandatul.
Burnham a declarat că măsura le va „oferi oamenilor un răgaz” și va „lăsa mai mulți bani în buzunarele oamenilor”, potrivit The Guardian.
Estimările guvernului britanic arată că prin implementarea acestei măsuri, factura unei gospodării medii ar urma să scadă cu 53 de euro pe an.
În plus, măsura va costa în acest an bugetul de stat un miliard de euro şi va fi finanţată din fondurile disponibilizate prin renunţarea la proiectul cărţii de identitate digitală.
Marile averi ar putea fi vizate de un impozitTotodată, un grup de economiști au cerut introducerea unui impozit pe avere aplicat celor mai bogate gospodării din Marea Britanie, care ar putea aduce bugetului 10 miliarde de lire sterline pe an, scrie The Guardian.
Această sumă ar putea fi obținută prin aplicarea unei taxe minime de 2% gospodăriilor cu averi de peste 100 de milioane de lire sterline. Măsura ar afecta mai puțin de o mie dintre cele mai bogate gospodării din Marea Britanie.
Claudiu Năsui: Prima acțiune a noului premier al Regatului Unit este corectăFostul ministru al Economiei Claudiu Năsui a venit cu o reacție în privința măsurii anunțate de Burnham, subliniind că aceasta este una „corectă”.
„E încă prea devreme să ne dăm seama de ce va face, dar prima acțiune a noului premier al Regatului Unit este corectă: reduce TVA-ul la electricitate. Astfel Regatul Unit se alătură țărilor europene care au mai tot scăzut TVA-ul. Finlanda a scăzut TVA-ul la alimente, medicamente și o serie de produse la 13.5%. Germania a scăzut TVA-ul în Horeca de la cota lor standard de 19%, la 7%. Irlanda a scăzut TVA-ul tot în Horeca la 9%. Austria a scăzut TVA-ul la mâncare la 4.9% și a făcut TVA zero pentru produse de igienă și sănătate. Suedia a redus TVA-ul la alimente la 6%”, a scris deputatul USR pe Facebook.
El a mai punctat faptul că, între timp, „România tot anunță noi scheme de ajutor de stat de miliarde de euro, naționalizează combinate și pune încă un miliard de euro în noua bancă de stat, a 3-a bancă de stat. Iar unii numesc asta liberalism”.
Scandalul a izbucnit după publicarea celui mai recent raport al Office for Budget Responsibility – OBR, instituția independentă care verifică prognozele și politicile bugetare ale guvernului britanic.
În document, OBR afirmă că vârsta pentru obținerea pensiei de stat ar urma să ajungă la 68 de ani între 2037 și 2039, calendar pe care Trezoreria l-ar fi confirmat drept „poziția actuală de politică” a guvernului. Legea aflată în vigoare prevede însă că majorarea la 68 de ani trebuie să aibă loc abia între 2044 și 2046.
Diferența de șapte ani este uriașă pentru persoanele născute în prima jumătate a anilor 1970. Potrivit calendarului propus inițial în 2017, cei născuți între 6 aprilie 1970 și 5 aprilie 1978 ar putea fi obligați să aștepte între o lună și un an suplimentar înainte de a primi pensia de stat. Propunerea nu a fost însă transformată în lege și ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului britanic.
Ministrul britanic al Pensiilor, Torsten Bell, a respins, totuși, informațiile potrivit cărora actualul guvern ar fi decis deja grăbirea calendarului.
Miza financiară: șase miliarde de lire pentru fiecare an de amânarePresiunea pentru creșterea vârstei de pensionare este alimentată de costurile tot mai mari ale îmbătrânirii populației.
OBR estimează că menținerea calendarului prevăzut de lege – pensionarea la 68 de ani abia începând din 2044 – ar costa bugetul britanic, în medie, cu șase miliarde de lire sterline în plus pentru fiecare an în care majorarea ar fi amânată față de intervalul 2037-2039.
Cheltuielile cu pensia de stat ar putea crește de la aproximativ 5% din PIB în 2030 la 9% din PIB până în 2075, pe fondul îmbătrânirii populației și al mecanismului „triple lock”, prin care pensiile sunt majorate anual cu cea mai mare valoare dintre inflație, creșterea salariilor și 2,5%.
Marea Britanie a început deja, în aprilie 2026, creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 66 la 67 de ani. Procesul se va încheia în aprilie 2028.
Măsura lovește însă diferit populația. O comisie a Parlamentului britanic a constatat că 57% dintre oameni nu mai au un loc de muncă plătit în anul anterior atingerii vârstei de pensionare. Persoanele cu probleme de sănătate, cele care au muncit în profesii solicitante fizic sau provin din zone sărace riscă să rămână fără salariu și fără pensie pentru o perioadă mai lungă.
Creșterea anterioară a vârstei de pensionare, de la 65 la 66 de ani, a dus la mai mult decât dublarea ratei sărăciei în rândul persoanelor de 65 de ani, potrivit aceleiași analize parlamentare.
De ce îi privește direct pe românii care muncesc în Marea BritanieOrice modificare va afecta și o parte importantă a comunității românești din Regatul Unit.
La recensământul din 2021, aproximativ 539.000 de locuitori ai Angliei și Țării Galilor declaraseră că s-au născut în România, iar 550.000 de persoane dețineau pașaport românesc. Numărul celor născuți în România crescuse de aproape șapte ori în numai un deceniu, în special după eliminarea restricțiilor de pe piața muncii în 2014.
Migrația continuă și după Brexit. Românii au reprezentat cea mai numeroasă naționalitate din UE în rândul imigranților care au venit pe termen lung în Regatul Unit în anul încheiat în decembrie 2025.
Pentru românii care au lucrat legal în Marea Britanie, anii de contribuții la National Insurance sunt luați în calcul pentru pensia britanică. Perioadele de contribuții din România și din alte state ale Spațiului Economic European pot fi folosite pentru îndeplinirea condiției minime de eligibilitate, însă suma efectiv plătită de Londra este calculată în funcție de anii de contribuții realizați în sistemul britanic. Pentru noua pensie de stat sunt necesari, în general, cel puțin zece ani eligibili.
Pensia britanică poate fi încasată și după revenirea în România, iar plățile sunt indexate anual pentru beneficiarii care locuiesc într-un stat al Spațiului Economic European.
Dacă vârsta de pensionare ar fi ridicată mai devreme la 68 de ani, românii din generațiile afectate ar trebui să aștepte mai mult pentru partea de pensie cuvenită din Marea Britanie, chiar dacă între timp s-au întors în țară.
România se confruntă cu aceeași problemă demograficăDiscuția britanică este și un avertisment pentru România, unde sistemul public funcționează tot pe principiul solidarității între generații: contribuțiile plătite de actualii angajați finanțează pensiile aflate în plată.
Comisia Europeană avertizează în raportul său din 2026 că sistemul românesc de pensii este afectat de evoluțiile demografice și de reducerea capacității de contribuție. Numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani ar urma să crească de la 3,7 milioane la 4,3 milioane, în timp ce populația cu vârste între 20 și 64 de ani ar putea scădea cu 30%, până la numai 7,8 milioane în 2070.
Problema este amplificată de emigrație. Comisia Europeană estimează că 2,5 milioane de cetățeni români de vârstă activă locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene în 2025. Aceștia contribuie la sistemele de pensii din țările în care muncesc, nu la bugetul public de pensii din România.
Noua lege a pensiilor încearcă să limiteze dezechilibrul. Vârsta standard este de 65 de ani pentru bărbați, iar pentru femei va crește treptat până la 65 de ani în 2035. După finalizarea acestei etapizări, vârsta de pensionare și stagiile de cotizare pot fi majorate, cel puțin o dată la trei ani, în funcție de evoluția speranței de viață.
Proiecțiile Comisiei arată că reforma ar putea reduce pe termen lung cheltuielile publice cu pensiile ca pondere în PIB. Ajustarea are însă și un cost social: rata brută de înlocuire a salariului prin pensie este estimată să scadă cu 3,6 puncte procentuale până în 2040, ceea ce înseamnă că pensiile viitoare ar putea reprezenta o proporție mai mică din veniturile obținute înainte de retragerea din activitate.
Un incendiu a izbucnit în noaptea de 21 iulie la mai multe instalații industriale din orașul Lipetsk, în vestul Rusiei, după ce localnicii au raportat câteva explozii și un posibil atac cu drone, potrivit Kyiv Post.
Informațiile au fost publicate de canale locale de monitorizare și de presa independentă rusă.
Potrivit locuitorilor, în oraș s-au auzit mai multe explozii, iar pe cer au fost observate flăcări și un incendiu de proporții. Mai mult, în regiune era în vigoare o alertă de rachetă, au relatat publicațiile independente Astra și Exilenova.
Guvernatorul regiunii Lipetsk, Igor Artamonov, a confirmat izbucnirea incendiului la instalațiile industriale, însă a spus că autoritățile încă verifică cauza producerii acestuia. El nu a confirmat informațiile privind un atac cu drone.
Imaginile și înregistrările video distribuite pe rețelele sociale de locuitori arată un incendiu în apropierea uzinei Novolipetsk Steel, dar și în zona centralei termoelectrice Lipetsk CHPP-2, potrivit Astra.
Sursa foto: ASTRA / Telegram
Sursa foto: ASTRA / Telegram
Uzina NLMK este cel mai mare producător de oțel din Rusia și asigură aproximativ 20% din producția totală de oțel a țării. Fabrica se află la circa 400 de kilometri de granița cu Ucraina și, potrivit publicației Astra, furnizează produse siderurgice companiilor implicate în producția de rachete a Rusiei.
Centrala Lipetsk CHPP-2 are, de asemenea, un rol important în alimentarea orașului și a zonelor industriale din apropiere cu energie electrică și căldură.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat peste noapte 209 drone ucrainene deasupra mai multor regiuni ale Rusiei, deasupra Crimeei ocupate, Mării Negre și Mării Azov.
Instituția nu a precizat câte dintre acestea ar fi fost doborâte în regiunea Lipetsk. Până în acest moment, autoritățile rusești nu au raportat victime.
„Este foarte probabil să asistăm la un eveniment de albire masiv, foarte grav și la scară largă pe Marea Barieră de Corali”, a declarat Morgan Pratchett, cercetător în ecologie la Universitatea James Cook din Australia, la o conferință organizată la Auckland, Noua Zeelandă, relatează Le Figaro.
Potrivit cercetătorului, cauza este fenomenul „extrem” El Nino, care este în curs de desfășurare, deosebit de îngrijorător pentru această destinație turistică populară, considerată cea mai mare structură vie din lume.
El Nino este o variație naturală a climei care încălzește temperaturile la suprafață în centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial. Marea Barieră de Corali, care găzduiește o biodiversitate incredibilă, a suferit deja un eveniment dramatic de albire în 2024-2025. „Nu este exclus ca următoarea perturbare majoră să ducă la extincții localizate ale speciilor (…) și la colapsul pe scară largă al ecosistemului”, a avertizat Morgan Pratchett.
Inacțiunea guvernelor amenință viitorul recifelor de coraliSupraviețuirea coralilor depinde de relația lor cu un tip de alge care trăiește în structura pe care o construiesc și, la rândul lor, le furnizează nutrienți prin fotosinteză. Dar acest sistem se prăbușește atunci când apa mării se încălzește excesiv: algele dispar, chiar dacă acest organism conferă coralului culorile sale caracteristice. Lasă în urmă o structură albicioasă din ce în ce mai lipsită de nutrienți și, prin urmare, pe cale de dispariție.
La conferința de la Auckland, profesorul de studii marine Ove Hoegh-Guldberg de la Universitatea din Queensland, Australia, a avertizat că inacțiunea guvernelor amenință viitorul recifelor de corali din întreaga lume. „Acesta ar putea fi preludiul dispariției omenirii”, a insistat el, comparând situația actuală cu scufundarea Titanicului. „Nava începe să se scufunde foarte clar, iar noi nu vedem asta.”
DIICOT a anunțat că marți a pus în executare două mandate europene de arestare, emise pe numele unor suspecți, un bărbat și o femeie, cetățeni români, membri marcanți ai unei grupări infracționale din municipiul Timișoara. Ar fi vorba de clanul Cârpaci, potrivit unor surse.
Aceștia sunt acuzați că au ținut un bărbat, tot român, în stare de sclavie.
Victima a fost adăpostită în locuința celor doi din Munchen, unde suspecții i-au reținut actele de identitate și au izolat-o de orice contact cu propria sa familie.
Rinichi donat la o clinică din GermaniaDe asemenea, bărbatul a fost obligat să muncească fără să fie plătit, să semneze contracte de vânzare-cumpărare a unor mașini, iar apoi, sub amenințarea uciderii părinților săi din România, a fost obligată să accepte donarea unui rinichi.
Donarea a fost realizată la o clinică medicală situată tot pe teritoriul Germaniei, unde persoana vătămată a declarat în mod nereal că ar fi nepotul suspectului.
Cei doi suspecți au fost prinși marți în municipiul Caransebeș și urmează să fie prezentați în fața judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Timișoara cu propunere de arestare preventivă în vederea extrădării.
