Ferrari a obținut prima sa victorie din istorie la Roma chiar în această zi, în anul 1947, când Ferrari 125 S a câștigat Gran Premio di Roma pe circuitul de la Termele lui Caracalla. În acea zi decisivă, pilotul Franco Cortese a pus în mișcare o legendă a succesului de neimaginat. La aproximativ 79 de ani distanță, Ferrari revine pentru a dezvălui un proiect care reafirmă angajamentul său neclintit de a redefini limitele posibilului.
Ferrari Luce marchează culminarea strategiei multi-energie a companiei din Maranello, anunțată în cadrul Capital Markets Day 2022 și confirmată ulterior în mai multe rânduri. În conformitate cu principiul neutralității tehnologice, electrificarea reprezintă doar unul dintre mijloacele aflate la dispoziția Ferrari pentru a-și extinde potențialul de dezvoltare în arhitectura produsului, performanță, design și experiența de condus, fără a înlocui motorizările existente.
Aprofundarea expertizei interne a Căluțului Cabrat în domeniul tehnologiei electrice deschide noi perspective pentru performanță și eficiență la nivelul întregului ecosistem Ferrari. Acest lucru include transferul de tehnologie între automobilele de serie și modelul 499P, care a triumfat în ultima ediție a Campionatului Mondial de Anduranță, precum și îndrăznețul proiect Ferrari Hypersail, un laborator unic de cercetare și inovare. Ferrari Luce extinde și mai mult expertiza mărcii din Maranello, deschizând un nou segment în deplină concordanță cu ADN-ul Ferrari, care îmbină performanța, implicarea emoțională și versatilitatea.
Citeşte comunicatul integral AICI
Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, într-un videoclip publicat pe Facebook.
Tunelul Robești are o lungime de aproximativ 900 de metri și este format din două galerii, denumite „Sorana” și „Ilinca”, după tradiția deja folosită și la alte tuneluri construite pe traseul Autostrăzii Sibiu – Pitești.
Potrivit oficialului, firul de mers Pitești – Sibiu poartă numele „Sorana”, iar cel destinat circulației Sibiu – Pitești a fost denumit „Ilinca”.
Lucrările de excavare pentru cele două fire de tunel, cu o lungime totală de aproximativ 1,8 kilometri, au început în octombrie 2025 și au fost finalizate prin străpungeri succesive până în luna mai 2026. Pentru prima dată în construcția unui tunel de autostradă din România a fost utilizată metoda de excavare cu explozibil.
Reprezentanții proiectului susțin că lucrările au avansat într-un ritm bun, iar în prezent se lucrează simultan la patru tuneluri pe Autostrada Sibiu – Pitești, în timp ce pregătirile pentru cel de-al cincilea sunt deja în curs.
Străpungerea galeriei aferente sensului de mers Pitești – Sibiu a fost realizată la începutul lunii mai 2026, iar recent a fost finalizată și străpungerea celui de-al doilea fir.
Autostrada Sibiu – Pitești este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România și beneficiază de cofinanțare din fonduri europene.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că executivul lucrează în ritm alert pentru finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este evitarea pierderii fondurilor europene, spune el.
Acesta a acuzat fostele guverne de întârzieri în implementarea reformelor și a proiectelor asumate.
Pîslaru a mai precizat că România încearcă să maximizeze absorbția banilor nerambursabili și să deblocheze aproximativ 4,9 miliarde de euro aflați în negociere cu Comisia Europeană.
Negocieri PNRR cu Bruxelles-ulAcesta a precizat că discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene sunt în desfășurare și că obiectivul principal este salvarea investițiilor care pot fi finalizate în termen.
„Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea știe de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie”, a explicat Pîslaru.
Unele proiecte vor fi păstrate pe granturi, iar altele vor fi mutate pe împrumuturi, în funcție de stadiul lor, a declarat marți Dragoș Pîslaru.
„Anumite investiții care sunt pe grant vor fi diminuate pentru ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În același timp, mutăm pe grant proiecte care sunt deja într-un stadiu foarte avansat și care pot fi terminate până pe 31 august 2026”, a declarat ministrul.
Întrebat cine este persoana responsabilă de aceste întârzieri, Pîslaru a declarat că „ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut. Totul a rămas pe ultimul an”.
El a adăugat că, la momentul preluării mandatului, situația proiectelor nu era clară.
„Știam că există o supracontractare de 47 de miliarde față de puțin peste 20 de miliarde cât avea PNRR-ul și era un haos total managerial”, a afirmat Pîslaru.
În ceea ce privește reforma salarizării din sectorul public, ministrul interimar al Muncii a declarat că aceasta a fost amânată prea mult.
„Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat el.
Pîslaru susține că reforma a fost începută în 2022, dar ulterior abandonată și reluată târziu, iar acum este necesară pentru a evita pierderi de fonduri europene estimate la circa 770 de milioane de euro.
„Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”, a spus ministrul.
Proiectul inaugurat marți a inclus construirea unei noi stații de 400 kV și retehnologizarea completă a nivelurilor de tensiune existente de 220/110 kV. Stația Reșița reprezintă un nod important al magistralei energetice de 400 kV din vestul țării – Axul Banat, asigurând tranzitul energiei electrice între Porțile de Fier, Reșița, Timișoara și Arad, arată oficialii Transelectrica.
Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice este o companie controlată de stat, care deține, prin Secretariatul General al Guvernului, 58,68% din pachetul de acțiuni.
Acestă investiție ajută la intrarea în sistemul energetic național a energiei produse de hidrocecentala de pe Dunăre prin linia 400 kV Porțile de Fier – Anina – Reșița
Totodată, în această perioadă sunt în derulare, în diferite etape, proiecte importante pentru trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad.
„Investiții colosale”Sursa: Transelectrica
Stația 400/220/110 kV Reșița are un rol strategic în Rețeaua Electrică de Transport, contribuind direct la creșterea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național și la consolidarea interconectărilor regionale.
„În ultimii ani, Transelectrica a derulat și încă derulează în zona de vest a țării investiții însumate la peste 600 de milioane de lei, pentru stabilitatea sistemului electroenergetic din această zonă a țării, pentru siguranța și continuitatea alimentării cu energie electrică, pentru creșterea cu 1000 MW a capacității de racordare atât a noilor mari consumatori, cât și a noilor producători, pentru creșterea capacității de schimb transfrontalier cu vecinii din Serbia, care a ajuns astfel până la 1000 MW. Sunt investiții colosale care au avut nevoie de măiestrie inginerească, multă muncă, încăpățânare, puterea și perseverența de a înfrunta toate dificultățile întâmpinate pentru a deveni realitate. Și au devenit realitate: LEA 400 kV de interconexiune Reșița – Pancevo, LEA 400 kV Porțile de Fier – Anina – Reșița, una dintre cele mai spectaculoase și dificile construcții de infrastructură energetică majoră, Stația Electrica de Transformare Reșița, lucrare care a pus Reșița pe harta nodurilor «autostrăzii energetice» de 400 kV, dar și a nodurilor de interconexiune”, a declarat Ștefăniță Munteanu,CEO Transelectrica.
„În prezent, lucrăm intens la magistrala de 400 kV care va lega energetic în următoarea perioadă Reșița de Timișoara, pe noul Ax de 400 kv al Banatului, de la Reșița la Timișoara/ Săcălaz până la Arad. Este o lucrare finanțată din Fondul pentru Modernizare și care face parte din Inelul de 400 kV al României pe zona de vest. Transelectrica este o companie cu adevărat strategică pentru Statul Român. Investițiile pe care le face Transelectrica deschid ușa dezvoltării economice la nivel național. Recent, Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat pentru acest an un buget de investiții de 914 milioane de lei, cu 30% mai mare decât anul trecut. Iar ritmul va continua să crească. Ne propunem ca, în următorii ani, să ajungem progresiv la investiții anuale de până la 1,3 miliarde de lei”, a precizat șeful Transelectrica.
Ajută la racordarea de noi capacități de producție din surse de energie regenerabilăSursa: Transelectrica
Trecerea la nivelul de tensiune de 400 kV răspunde cerințelor actuale de operare ale Sistemului Electroenergetic Național, crescând capacitatea, siguranța și flexibilitatea în exploatare. Investiția susține, totodată, alinierea rețelei de transport la standardele europene și la dinamica noilor fluxuri de energie.
Printre cele mai importante beneficii ale investiției din Stația Reșița se numără:
Investiția face parte din Etapa I a programului amplu de dezvoltare și modernizare a Magistralei energetice de 400 kV din vestul țării – Axul Banat, susținut inclusiv prin Fondul pentru Modernizare, care va consolida infrastructura energetică din vestul României și va întări interconectarea cu rețeaua europeană ENTSO-E.
Potrivit companiei, lucrările au fost realizate de Asocierea Siemens Energy SRL (lider), Electrogrup SA, Retrasib SA și subcontractorul Energotech, precum și de Dacom Impex SRL și se înscriu în proiectul strategic „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier–Reșița–Timișoara–Săcălaz–Arad/ Stația 400/220/110 kV Reșița”.
Ceremonia de inaugurare a avut loc în prezența conducerii companiei, a Dispecerului Energetic Național (DEN), a autorităților locale și a contractorilor, dar și a 50 de studenți ai Facultății de Inginerie Electrică și Energetică din cadrul Universității Politehnice Timișoara.
