Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări.
Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters.
„Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”.
„Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean.
În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru.
Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev.
Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei.
Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”.
El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa.
Adresându-se publicului din Belgia, joi, Zelenski a vorbit despre temerile legate de posibile acțiuni legale din partea Rusiei.
Președintele ucrainean a spus că aceste amenințări „nu sunt la fel de înfricoșătoare ca atunci când Rusia este la granițele voastre”.
Totodată, liderul ucrainean a spus că, din punct de vedere moral, folosirea fondurilor rusești este justificată ca răspuns la atacurile asupra unui stat suveran.
Are ca obiectiv creșterea siguranței pasagerilor, îmbunătățirea conectivității regionale și susținerea dezvoltării economice a Olteniei.
Foto: Ciprian Șerban / Facebook
Potrivit comunicatului emis pe rețelele de socializare, noul terminal al Aeroportului Internațional Craiova este cel mai mare și mai modern terminal regional construit de la zero în România în ultimii ani.
Investiție de 50 de milioane de euroInvestiția, în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, a fost susținută din fonduri guvernamentale și reprezintă un pas important pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din sud-vestul țării. Proiectul completează alte obiective strategice inaugurate recent în regiune, precum drumul expres Craiova–Pitești.
„A fost o onoare să particip astăzi, alături de Sorin Grindeanu, Președintele PSD, Lia Olguta Vasilescu, primarul municipiului Craiova, Cosmin Vasile, Președintele Consiliului Județean Dolj, și Sorin Manda, directorul Aeroportului Internațional Craiova, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Craiova – cel mai mare și mai modern terminal regional construit de la zero în România, în ultimii ani.
Foto: Ciprian Șerban / Facebook
Această investiție impresionantă reprezintă o dovadă clară că, atunci când există determinare, profesionalism și finanțare adecvată, noi, românii, putem realiza obiective de infrastructură de anvergură europeană.
Adresez felicitări sincere lui Cosmin Vasile, Președintele Consiliului Județean Dolj, Liei Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, precum și lui Sorin Manda, directorul aeroportului, pentru eforturile susținute depuse în realizarea acestui proiect ambițios.
Foto: Ciprian Șerban / Facebook
Un rol decisiv l-a avut Sorin Grindeanu, care, în calitate de ministru al Transporturilor, a sprijinit alocarea din fonduri guvernamentale a sumei de 50 de milioane de euro, necesară pentru finalizarea investiției.
În acest an, am inaugurat atât drumul expres Craiova – Pitești, cât și noul terminal aeroportuar – două obiective de importanță vitală nu doar pentru economia județului Dolj, ci pentru întreaga regiune a Olteniei. Prin aceste realizări, creștem siguranța pasagerilor, îmbunătățim conectivitatea regională și ridicăm standardul calității vieții pentru cetățenii noștri.
Noul terminal marchează un nou capitol în dezvoltarea Aeroportului Internațional Craiova, consolidându-i poziția ca hub aerian principal al sud-vestului României și contribuind la creșterea economică și turistică a Olteniei.
Mulțumesc tuturor celor implicați pentru dedicare și pentru că au făcut posibil ca acest obiectiv să fie îndeplinit”, a scris Ciprian Șerban.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare.
Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post.
Afirmațiile lui Zelenski vin în contextul în care recent, președintele SUA, Donald Trump, a criticat Ucraina pentru faptul că nu a organizat alegeri. Liderul de la Casa Albă a spus, într-un interviu pentru POLITICO, faptul că Ucraina „nu poate fi considerată o democrație” și a sugerat că autoritățile ucrainene „folosesc războiul pentru a nu organiza alegeri”.
„Știți, ei vorbesc despre democrație, dar se ajunge la un punct în care nu mai este vorba de democrație”, a spus Trump în interviul pentru POLITICO.
Pe de altă parte, Zelenski a insistat că nu se agață de putere. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.
Condițiile pentru organizarea scrutinului prezidențialEl a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială.
Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în „următoarele 60-90 de zile”.
Opinia publicului privind organizarea alegerilorUn nou sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) arată că 57% dintre ucraineni consideră că alegerile ar trebui să aibă loc numai după semnarea unui acord de pace definitiv și după încheierea completă a războiului.
Directorul executiv al Institutului de Sociologie din Kiev, Anton Hrushetsky, a declarat, potrivit Kyiv Post, că în prezent nu există o cerere publică pentru organizarea de alegeri în timpul războiului. De asemenea, acesta subliniază că încrederea publicului în Zelenski rămâne ridicată.
În Ucraina, nu pot fi organizate alegeri în timp ce legea marțială este în vigoare, așa cum prevede în mod explicit constituția țării.
„Urmează un meci important în Liga Adriatică. Trebuie să rămânem concentrați, chiar dacă în meciul de mâine suntem favoriți, însă știm foarte bine că în această competiție nicio echipă nu vine să se dea bătută și nu cedează. Trebuie să profităm de spiritul și mentalitatea arătate în meciul din EuroCup cu Neptunas și să continuăm în același ritm”, a declarat Mihai Silvășan, într-un comunicat al campioanei României.
Tehnicianul clujenilor a subliniat importanța apărării și a tranziției rapide.
„Ne concentrăm din nou pe apărarea noastră, vrem să avem o apărare bună care să ne dea ocazia să înscriem coșuri ușoare în tranziție. Să nu uităm că în meciul tur am avut mari probleme, când am reușit să îi învingem doar în prelungiri”, a mai spus Silvășan.
Echipa clujeană va disputa primul meci din Liga Adriatică pe teren propriu în Sala Sporturilor „Horia Demian”. Partida cu KK Krka este programată vineri, de la ora 19:30. Meciul contează pentru debutul returului din Grupa A. U-BT ocupă locul 3, în timp ce adversarii din Slovenia se află pe ultima poziție.
Pentru baschetul clujean, Sala „Horia Demian” este o arenă de referință. Aici, în 2011, U-BT cucerea primul titlu național din istoria clubului, după celebrul coș de la jumătatea terenului reușit de Tyler Morris în finala cu CSU Asesoft Ploiești.
U-BT Cluj revine în Liga Adriatică după o demonstrație ofensivă în BKT EuroCup, împotriva lui Neptunas Klaipeda. În Liga Adriatică, clujenii au pierdut cu Partizan Belgrad, înfrângere care a oprit o serie de patru victorii consecutive.
Krka, deși ocupă ultimul loc în grupă, vine la Cluj după două victorii consecutive. Sunt și singurele, de altfel, obținute în competiție, în cele opt partide disputate.
Din punct de vedere statistic, clujenii conduc Liga Adriatică la puncte marcate, recuperări și pase decisive.
Poziția SUA a fost susținută oficial de Howard Solomon, însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite pe lângă Organizațiile Internaționale din Viena. „Din 2019, Statele Unite au semnalat că Rusia și China nu au respectat moratoriul privind testele nucleare cu randament zero”, a declarat Solomon, la reuniunea Organizației Tratatului de Interzicere Totală a Testelor Nucleare (CTBTO), citat joi de Associated Press.
SUA vor începe imediat testele nucleareStatele Unite consideră că motivele de îngrijorare există în continuare, nefiind clarificate, retrase sau infirmate. Oficialul american susține că țara sa nu ar trebui să se limiteze unilateral dacă alte state înarmate nuclear desfășoară teste, chiar și cu randament foarte scăzut.
„Așa cum a indicat președintele Trump, Statele Unite vor începe activități de testare pe o bază de egalitate cu alte state înarmate nuclear. Acest proces va începe imediat”, a spus Solomon. El a dat asigurări că orice acțiune de acest fel ar fi realizată „în conformitate cu angajamentele privind transparența și securitatea națională”.
Trump: Rusia și China testează în subteranTrump însuși a afirmat într-un interviu pentru CBS News că „Rusia și China testează, dar nu vorbesc despre asta”. Liderul american susține că aceste activități ar avea loc în subteran și ar fi dificil de detectat.
Casa Albă a întărit acest mesaj după ce un oficial a declarat sub protecția anonimatului că președintele a cerut ca SUA să acționeze „pe o bază de egalitate” cu alte țări, în condițiile în care „alte state și-au accelerat programele de testare”.
Moscova: acuzații „nefondate”Washingtonul menționează și amenințarea reprezentată de Coreea de Nord, care a efectuat șase teste nucleare explozive în acest secol. Toate testele au fost identificate de rețeaua globală de monitorizare, instituită în 1996.
Totodată, americanii atrag atenția asupra unor probleme mai largi legate de Rusia. Printre acestea se numără „încălcările continue” ale tratatului New START și stocul „disproporționat de mare” de arme nucleare non-strategice.
Moscova a respins acuzațiile. Reprezentantul Rusiei, Mihail Ulianov, a calificat afirmațiile SUA drept „complet inacceptabile și nefondate”. Oficialul rus a avertizat că „reluarea testelor nucleare ar putea provoca daune semnificative regimului de neproliferare”. Deși nu au ratificat tratatul, China și Rusia susțin că respectă moratoriul privind testele nucleare.
„Pe 16 decembrie 2025, după ce a constatat că documente interne și confidențiale au fost comunicate unor terți în vederea publicării, Instituția publică a Muzeului Luvru a depus o plângere la procurorul Republicii Paris împotriva lui X pentru abuz de încredere și ascunderea abuzului de încredere”, a declarat sursa într-un mesaj transmis AFP, citată de Le Figaro.
Plângerea a fost enunțată miercuri de președinta Luvrului în fața senatorilor care au întrebat-o despre breșele de securitate dezvăluite de spargerea din 19 octombrie.
„Prea multe documente sensibile se scurg din Luvru (…) în mass-media. Este total inacceptabil”, a declarat Laurence des Cars, care ocupă această funcție de la sfârșitul anului 2021 și care a fost interogată pe larg cu privire la două audituri de securitate alarmante din 2017 și 2019, unul dintre ele fiind dezvăluit la sfârșitul lunii noiembrie de Le Monde.
Conducerea Muzeului Luvru nu a precizat care sunt documentele vizate de plângere.
În fața senatorilor, președinta Luvrului a spus că a sesizat instanța după o publicație a unei „redacții de presă”, precizând că această acțiune nu vizează mass-media, ci persoana responsabilă de scurgerea de informații.
„Dacă identificăm persoana care a divulgat documente extrem de sensibile din Luvru, va fi evident luată o măsură, este absolut evident”, a declarat ea.
În general, plângerea are ca scop, potrivit lui des Cars, „să reamintească tuturor celor care lucrează în această instituție datoria lor de discreție și rezervă în tratarea informațiilor sensibile”.
Prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu, cadru didactic al Departamentului de Biologie moleculară și Biotehnologie din cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), a fost nominalizat din partea României pentru Premiul UNESCO „Carlos J. Finlay” pentru Microbiologie, ediția 2025.
Premiul „Carlos J. Finlay” este una dintre cele mai importante distincții internaționale acordate pentru excelență în cercetare și inovație în domeniul microbiologiei.
Recunoașterea unei cariere științifice remarcabileAceastă distincție este decernată la fiecare doi ani de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și poartă numele microbiologului cubanez Carlos Juan Finlay, descoperitorul agentului etiologic al febrei galbene (boală virală, transmisibilă prin înțepătura de țânțar, specifică mai ales zonelor tropicale).
Premiul recompensează descoperiri și contribuții științifice cu impact major asupra societății și sănătății publice.
Nominalizarea profesorului Horia Leonard Banciu reprezintă recunoașterea unei cariere științifice remarcabile, dedicată cercetării microbiologiei mediilor extreme.
A adus contribuții esențiale la înțelegerea diversității microorganismelor în ecosisteme acvatice sărateActivitatea sa s-a concentrat în mod special asupra lacurilor sărate din România, pe care le-a consacrat ca sisteme-model de relevanță internațională, contribuind la plasarea României pe harta mondială a cercetărilor în acest domeniu.
Prin descoperirea și descrierea unor microorganisme noi, precum și prin integrarea metodelor clasice de microbiologie cu abordări moderne, profesorul Banciu a adus contribuții esențiale la înțelegerea diversității, adaptării și rolului biogeochimic al microorganismelor în ecosisteme acvatice sărate și permanent stratificate.
Acest premiu confirmă „poziția UBB între instituțiile de elită în cercetare”În paralel, cercetările sale au contribuit la dezvoltarea unor rețele internaționale de colaborare științifică de prestigiu, precum Extreme Microbiome Project (XMP), PELAGICS și Halophile Sequencing Project (HSP), implicate în inițiative majore de secvențiere genetică și ecogenomică microbiană.
„Nominalizarea profesorului Horia Banciu reprezintă un moment foarte important atât pentru colegul nostru, cât și pentru întreaga comunitate academică a UBB, confirmând încă o dată poziția Universității Babeș-Bolyai ca instituție de elită în cercetare, inovare și formare științifică”, a declarat rectorul UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel.
Avocat al alfabetizării microbiologiceDincolo de activitatea de cercetare, prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu s-a implicat și în inițiative educaționale și de popularizare a științei cu impact durabil.
Printre acestea se numără dezvoltarea primului program de masterat în bioinformatică predat în limba engleză din România, precum și promovarea, la nivel local, a panourilor informative dedicate biodiversității și conservării lacurilor sărate.
Totodată, ca membru activ al International Microbiology Literacy Initiative (IMiLI), acesta susține alfabetizarea microbiologică și dialogul dintre știință și societate la nivel internațional.
Întrebat despre calendarul concret, președintele ucrainean Volodimir Zelenski precizează că Ucraina are nevoie de o decizie privind utilizarea activelor înghețate înainte de sfârșitul anului.
În ceea ce privește aderarea la UE, Zelenski vorbește despre importanța ca procesul să nu fie blocat de niciunul dintre statele membre, afirmând că aderarea la blocul comunitar ar trebui considerată parte a unor garanții de securitate mai ample pentru Kiev, notează The Guardian.
Așadar, spune el, perspectiva aderării la UE este de „cea mai mare importanță”, la fel ca și principiul că aceasta nu ar trebui să fie condiționată de permisiunea sau sprijinul Rusiei.
UPDATE 13:40 Subiectele fierbinți, amânate momentanLiderii trec la discutarea extinderii UE, în loc să se apuce de problema finanțării Ucrainei, așa cum era planificat.
Vor reveni mai târziu la tema principală a zilei, a declarat un înalt oficial pentru POLITICO.
UPDATESunt incidente în fața instituțiilor europene de la Bruxelles. Fermierii protestează față de acordul de liber schimb UE–Mercosur. Ei critică deasemnea concetrarea temelor UE pe soluții pentru Ucraina și neglijarea agriculturii în acest timp.
UPDATE În orele următoare, discuțiile vor arăta dacă liderii UE pot depăși veto-ul de facto al Belgiei și pot construi un mecanism „în blindaj legal” pentru finanțarea Ucrainei fără a fractura unitatea politică a blocului.
Miza este uriașă: în statele UE sunt „înghețate” aproximativ 210 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei, iar o parte decisivă se află în depozitarul belgian Euroclear. Propunerea discutată la summit ar transforma aceste fonduri (direct sau prin mecanisme de garanție) într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev, într-un moment în care capitala ucraineană riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, potrivit evaluărilor vehiculate în negocieri.
Belgia spune „nu” și cere „garanții blindate”În centrul blocajului se află Belgia. Premierul Bart De Wever a transmis, înaintea discuțiilor, că nu renunță la rezervele sale și că nu a văzut încă un text care să-i schimbe poziția. Bruxelles-ul se teme atât de riscuri juridice (posibile litigii și răspunderi care ar putea lovi Euroclear), cât și de represalii economice sau politice din partea Moscovei.
Planul are nevoie de unanimitate, iar șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avertizat că mai multe capitale sunt dispuse să meargă mai departe doar dacă și Belgia acceptă, pentru a evita un precedent și o împărțire inegală a riscurilor.
Promisiunea de la vârf: summitul nu se încheie fără bani pentru KievChiar dacă dosarul activelor înghețate rămâne controversat, Von der Leyen și președintele Consiliului European, António Costa, au transmis că reuniunea trebuie să producă un rezultat concret pentru sprijinirea Ucrainei în următorii doi ani – fie prin varianta activelor rusești, fie printr-o soluție alternativă. Însă „Planul B”, despre care se discută în culise, ar putea însemna împrumuturi comune ale UE, o opțiune care divizează statele membre și riscă să se lovească de veto-uri politice.
Mercosur, subiect „din umbră”: Franța și Italia vor amânare, Comisia vrea undă verdePe lângă Ucraina, la Bruxelles planează și un alt dosar exploziv: acordul de liber schimb UE–Mercosur. Deși nu este punct oficial major pe agendă, Franța și Italia cer amânarea pașilor finali, invocând protecția fermierilor și standardele de producție. În paralel, Comisia Europeană insistă că semnarea pactului este strategică, iar Von der Leyen urmează să meargă în Brazilia în zilele următoare, în încercarea de a închide negocierile.
Invitat la ZF Live, Marius Barbu, Group Asset Director al NEPI Rockcastle, a explicat că extinderea Promenada Mall va adăuga între 30.000 și 40.000 mp de retail, urmând ca peste această zonă să fie dezvoltate spații de hotel și office, ajungând la un total de aproximativ 60.000 mp construiți.
Retail, cinematograf, sală de spectacole și zone de joacăExtinderea Promenada Mall va include o combinație amplă de funcțiuni, de la retail alimentar și fashion până la servicii și entertainment, cu accent pe diversificarea experienței pentru clienți.
„Vor fi de toate. Retail alimentar, fashion, servicii, entertainment. Practic, se va dubla suprafața mallului în zona de retail. Asta înseamnă mai multe magazine de fashion, mai multe servicii. Entertainmentul îl vom aduce sub forma unui cinematograf și o sală de spectacole sau o sală de teatru. Un loc de joacă măreț, apoi, peste partea de retail, vom face o zonă de hotel și office”, a explicat Marius Barbu.
În ceea ce privește hotelul care va fi construit în cadrul proiectului, reprezentantul NEPI Rockcastle a spus că decizia privind brandul este aproape finalizată.
„Suntem în faza finală. Vom decide zilele acestea.”
Cea mai mare extindere a unui mall din EuropaCostul total al extinderii este estimat la aproximativ 300 de milioane de euro, ceea ce transformă proiectul într-unul dintre cele mai mari pariuri investiționale ale companiei.
„Noi mai punem încă 30.000 mp pentru hotel și office. În total, 60.000 mp. Este cea mai mare extindere din portofoliul nostru. Și cred că, la momentul acesta, este una dintre cele mai mari extinderi din Europa.”
Întrebat de ce compania își asumă o investiție atât de mare într-un context de scădere a consumului, Barbu a explicat că decizia se bazează pe datele interne și pe analiza pe termen lung.
„Datele și obiceiurile de consum pe care le vedem. Promenada este poziționată într-o zonă foarte bună a Bucureștiului. Poate să aducă oferte noi, atât în zona de servicii, cât și în zona de entertainment, pentru clienții din nordul Bucureștiului.”
Un proiect pregătit de aproape un deceniuExtinderea Promenada Mall este rezultatul unui proces început în urmă cu aproape zece ani, marcat de achiziții de teren, lucrări complexe și întârzieri cauzate de pandemie.
„Demersurile pentru extinderea Promenada au început în 2015. La două luni după ce am cumpărat Promenada, am cumpărat și terenul pe care se face extensia acum.”
Potrivit planurilor actuale, extinderea Promenada Mall va fi deschisă publicului în primul trimestru din 2027.
