Summitul este organizat de Euronews și îi găzduiește, de-o seamă, atât lideri ai Uniunii Europene, cât și conducători ai statelor care au statut de țară candidată la UE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa în format de videoconferință, potrivit European Pravda.
În cadrul summitului, liderii țărilor candidate care asistă la eveniment vor prezenta progresele înregistrate, dar și provocările întâmpinate pe calea integrării în Uniunea Europeană.
Președintele Consiliului European, António Costa, va participa, de asemenea la eveniment. Summitul se va desfășura în format televizat, iar discuțiile vor fi transmise în direct pe Euronews. Evenimentul va avea loc între orele 14:00 și 17:00, ora Europei Centrale.
Datele Coinglass arată că Bitcoin a încheiat luna octombrie în scădere cu 3,69%. Deşi nu este o scădere foarte mare, evoluţia îi îngrijorează pe specialişti. Din punct de vedere statistic, octombrie este una dintre cele mai bune luni ale anului, cea mai mare criptomonedă din lume crescând în medie cu 20%. De altfel, experţii estimau că fenomenul se va repeta şi în 2025.
Bitcoin nu a înregistrat o pierdere în octombrie în ultimii şapte ani şi este doar a treia oară din 2013 când se întâmplă acest lucru. Acum, experţii încearcă să prevadă care va fi evoluţia criptomonedei pe termen scurt. Analistul Nic Puckrin a declarat pentru Sky News că în noiembrie piaţa ar putea să meargă în ambele direcţii.
După ce a suferit o pierdere de 12,9% în octombrie 2014, Bitcoin şi-a revenit puternic în luna următoare având o creştere cu 12,8%. În 2018 după o scădere de 3,8% în octombrie a urmat o altă scădere de 36,5% în noiembrie.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va merge marți la Bruxelles pentru o vizită oficială.
Instituția prezidențială anunță că în cadrul vizitei va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele făcute de Republica Moldova în ultimul an în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană.
Agenda include mai multe întâlniri ale președintei Republicii Moldova cu oficiali europeni de rang înalt.
Maia Sandu urmează să discute cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, cu comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, și cu alți lideri europeni.
Mai mult decât atât, președinta Republicii Moldova va participa și la o conferință organizată de Euronews, unde va vorbi despre „importanța extinderii Uniunii Europene”.
Tot pe 4 noiembrie, la Bruxelles, va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele din ultimul an ale Republicii Moldova în parcursul său european, a precizat instituția prezidențială.
Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina, în iunie 2022. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor în decembrie 2023.
Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat debutul negocierilor, s-au desfășurat pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a finalizat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere”.
Într-un proiect de raport consultat de Europa Liberă Moldova, Comisia Europeană afirmă că alegerile parlamentare din 28 septembrie, în urma cărora partidul pro-european al Maiei Sandu, PAS, şi-a menținut mandatul, arată „angajamentul ferm” al țării față de integrarea europeană.
„Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată şi şi-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda ameninţărilor hibride, tentativelor de destabilizare a ţării şi a cursului ei european”, se menționează în acest proiect de raport, care urmează să fie publicat oficial pe 4 noiembrie.
Conform unor surse din presa europeană, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va lua și el parte la acest eveniment de la distanță.
Evenimentul se va desfășura între orele 14:00 și 17:00, ora Europei Centrale.
Tot marți, pe 4 noiembrie, Uniunea Europeană va aproba, de asemenea, a cincea tranșă de finanțare pentru Ucraina, în cadrul Facilității pentru Ucraina.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că s-a autosesizat imediat prin Consulatul General al României la Roma şi menţine contactul permanent cu autorităţile italiene şi cu Ambasada României.
Operaţiunile sunt complexe, având în vedere riscul de noi prăbuşiri şi instabilitatea întregii clădiri, potrivit unui comunicat al MAE.
Reprezentanţii ministerului mai precizează că un consul se află la faţa locului pentru a coordona comunicarea cu autorităţile italiene şi pentru a oferi asistenţă consulară, iar un alt consul s-a deplasat la unitatea medicală unde a fost transportat primul muncitor.
Știre inițială:Muncitorul blocat sub dărâmăturile Turnului Conti din Forul Imperial de la Roma este român, scrie Corriere della Sera. Autorităţile susţin că bărbatul este în viaţă.
Presa din Italia relatează în detaliu amănuntele prăbuşirii turnului istoric de lângă Colosseum şi intervenţiile de salvare a victimelor. Conform primelor rapoarte, un muncitor a fost prins sub dărâmături, în timp ce alţi patru, iniţial blocaţi în partea superioară a Turnului, au fost salvaţi, anunţă Corriere della Sera.
Potrivit aceleiaşi publicaţii, muncitorul blocat este român.
Doi pompieri s-au urcat din nou pe autoscară pentru a examina faţada Turnului şi a încerca să- l localizeze pe ultimul lucrător blocat. Alţi pompieri oferă sprijin cu o altă autoscara. Operaţiunea este foarte riscantă. Specialiştii din comandamentul provincial din Roma caută o modalitate de a ajunge la el fără a risca să fie implicaţi în alte prăbuşiri, deoarece stabilitatea întregului complex este acum compromisă.
La faţa locului s-au aflat primarul Romei, Roberto Gualtieri, ministrul Culturii, Alessandro Giuli, şi şefii Superintendenţei Capitoline. Primarul şi ministrul s-au întâlnit cu muncitorii care au supravieţuit prăbuşirii, care, au raportat ei, sunt în stare bună.
De asemenea, a fost prezent prefectul Lamberto Giannini, potrivit căruia există semne că persoana de sub dărâmături este încă în viaţă: „Operaţiuni foarte complexe sunt în desfăşurare, deoarece există o persoană blocată în interior. Nu cunoaştem starea ei, dar suntem aproape siguri că este încă în viaţă. Am reuşit să stabilim contactul şi să o localizăm, dar apoi a avut loc o altă prăbuşire. Din fericire, niciunul dintre pompieri nu a fost rănit.” El a adăugat: „ În timpul intervenţiei iniţiale, pompierii au reuşit să amplaseze echipamente de protecţie pentru a-i proteja pe muncitorii care au fost loviţi de materialele în cădere. Lucrăm la asta; vor sosi mai multe echipamente, dar va fi o sarcină foarte lungă şi complexă, având în vedere riscul ridicat.”
Muncitorul dispărut lucrează pentru compania EdilErica, specializată în şantiere şi lucrări la clădiri istorice.
Potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR), rezervele internaționale ale țării – formate din valută și aur – ajunseseră la 76,9 miliarde de euro la finalul lunii octombrie, în creștere cu mai mult de un miliard de euro față de sfârșitul lunii septembrie.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când rezervele internaționale totalizau 71,3 miliarde de euro, avansul este de peste 5,5 miliarde de euro, semn că România și-a consolidat poziția financiară externă și și-a întărit capacitatea de a face față datoriilor externe și perioadelor de instabilitate economică.
În octombrie, în conturile Băncii Naționale au intrat aproximativ 5,5 miliarde de euro, bani veniți mai ales din împrumuturi externe ale statului și din operațiunile curente ale băncilor comerciale, care sunt obligate să păstreze o parte din resursele lor la BNR. O parte importantă din această sumă – aproximativ 3 miliarde de euro – a provenit din vânzarea de obligațiuni ale României pe piețele internaționale, adică dintr-un nou împrumut atras de Ministerul Finanțelor.
În același timp, au ieșit din rezervă aproximativ 5,2 miliarde de euro, bani folosiți în principal pentru plata datoriilor externe ale statului, inclusiv o rată importantă de 2,1 miliarde de euro aferentă unor obligațiuni mai vechi, dar și pentru alte plăți externe. O parte dintre aceste ieșiri au fost legate de plăți către Comisia Europeană, care includ contribuțiile României la bugetul Uniunii Europene și alte transferuri tehnice.
Aurul României valorează mai multRezervele de aur ale României au rămas neschimbate la 103,6 tone, însă valoarea lor a crescut datorită scumpirii aurului pe piețele internaționale. La finalul lunii octombrie 2025, aurul din rezerve era evaluat la 11,54 miliarde de euro, față de 8,52 miliarde de euro cu un an în urmă.
Aurul este o componentă importantă a rezervelor, pentru că își păstrează valoarea în perioade de incertitudine economică și oferă protecție împotriva inflației sau a scăderii monedelor internaționale, precum dolarul sau euro. De aceea, chiar dacă BNR nu cumpără sau vinde frecvent aur, valoarea acestei rezerve crește sau scade în funcție de prețul de pe piețele internaționale, care în 2025 a fost într-o ascensiune istorică.
Ce înseamnă pentru economieRezervele internaționale ale BNR reprezintă plasa de siguranță a economiei românești – banii pe care statul îi poate folosi pentru a face plăți externe, pentru a gestiona datoria publică și a menține stabilitatea leului în fața unor șocuri economice. În luna noiembrie, statul român are de achitat circa 910 milioane de euro din datoria publică externă.
Plângerea federală, depusă duminică la San Jose, urmăreşte invalidarea legislaţiei semnate luna trecută de guvernatorul Gavin Newsom, prin care se creează un Birou pentru Drepturi Civile care să ajute şcolile să identifice şi să prevină antisemitismul. Legislatorii statului au aprobat legislaţia în contextul în care tensiunile politice au izbucnit în SUA din cauza războiului Israelului în Gaza, potrivit AP.
Noua lege, care intră în vigoare la 1 ianuarie, nu defineşte antisemitismul, dar le dă educatorilor impresia că ar putea fi acuzaţi de discriminare „dacă îşi expun elevii la idei, informaţii şi materiale didactice care pot fi considerate critice la adresa Statului Israel şi a filozofiei sionismului”, se arată în plângere.
Jenin Younes, directoarea juridică naţională a Comitetului Americano-Arab Antidiscriminare, spune că lipsa îndrumărilor are un efect descurajant asupra discursului în rândul educatorilor.
Procesul a fost intentat în numele unor profesori şi elevi din şcolile publice din California şi al organizaţiei Los Angeles Educators for Justice in Palestine.
Elevii din şcolile publice din întreaga ţară sunt, în general, protejaţi împotriva discriminării prin politici statale, federale şi districtuale, dar susţinătorii legii spun că ar trebui să facă mai mult, având în vedere creşterea hărţuirii şi intimidării elevilor evrei şi israelieni.
Liga Anti-Defăimare, care susţine noua lege, a declarat că 860 de acte antisemite, cum ar fi hărţuirea, vandalismul şi agresiunea, au fost raportate grupului anul trecut în şcoli neevreieşti din învăţământul preuniversitar din întreaga ţară. Numărul reprezintă o scădere de 26% faţă de anul precedent, dar mult mai mare decât cele 494 raportate în 2022.
Cu John Malkovich în rolul principal, Cravata Galbenă readuce în atenția publicului o poveste impresionantă despre curaj, autenticitate și forța pasiunii – valori pe care PENNY le promovează constant prin implicarea sa în proiecte culturale românești. Totodată, filmul reprezintă un prilej de mândrie națională, readucând în prim-plan moștenirea artistică a unui român care a inspirat generații întregi prin talent, disciplină și integritate.
Concursul PENNY dedicat iubitorilor de film și muzică
Odată cu lansarea filmului Cravata Galbenă în cinematografe, PENNY dă startul unui nou concurs dedicat tuturor pasionaților de muzică și film. În perioada 14 noiembrie – 7 decembrie, PENNY îi invită pe cei care merg la cinema să vadă filmul să intre în competiție pentru șansa de a câștiga un premiu unic: o baghetă dirijorală folosită în timpul filmărilor – un obiect cu valoare artistică și emoțională, simbol al pasiunii și moștenirii lăsate de Sergiu Celibidache.
Citeşte comunicatul integral AICI
Paris Saint-Germain domină echipa masculină, cu cinci jucători incluși, după un sezon de excepție în care clubul a câștigat Liga Campionilor, Supercupa UEFA, dar și campionatul și Cupa din Franța.
Echipa ideală este formată din următorii jucători:Portar: Gianluigi Donnarumma (Paris Saint-Germain / Manchester City, Italia)
Fundași: Virgil van Dijk (Liverpool, Țările de Jos), Achraf Hakimi (PSG, Maroc), Nuno Mendes (PSG, Portugalia)
Mijlocași: Jude Bellingham (Real Madrid, Anglia), Cole Palmer (Chelsea, Anglia), Pedri (Barcelona, Spania), Vitinha (PSG, Portugalia)
Atacanți: Ousmane Dembélé (PSG, Franța), Kylian Mbappé (Real Madrid, Franța), Lamine Yamal (Barcelona, Spania)
Lamine Yamal, în vârstă de doar 18 ani, devine cel mai tânăr jucător din istorie inclus în echipa ideală, depășind recordul lui Kylian Mbappé (19 ani în 2018).
Echipa ideală la femininAnglia conduce în echipa ideală feminină, cu șase jucătoare selectate, inclusiv debutantele Hannah Hampton și Chloe Kelly.
Echipa este alcătuită din următoarele jucătoare:Portar: Hannah Hampton (Chelsea, Anglia)
Fundași: Ona Batlle (Barcelona, Spania), Millie Bright (Chelsea, Anglia), Lucy Bronze (Chelsea, Anglia), Leah Williamson (Arsenal, Anglia)
Mijlocași: Aitana Bonmatí (Barcelona, Spania), Ghizlane Chebbak (Badalona / Al Hilal, Maroc), Alexia Putellas (Barcelona, Spania)
Atacanți: Barbra Banda (Orlando Pride, Zambia), Chloe Kelly (Manchester City / Arsenal, Anglia), Alessia Russo (Arsenal, Anglia)
Lucy Bronze stabilește un record prin a opta selecție în echipa ideală, depășind-o pe franceza Wendie Renard (7). Totodată, ediția din 2025 marchează un moment istoric pentru fotbalul african, cu primele două jucătoare africane incluse în echipa feminină: Barbra Banda (a doua apariție) și Ghizlane Chebbak (debut).
Jucătorii au votat pentru performanțele din perioada:Masculin: 15 iulie 2024 – 3 august 2025 (minimum 30 meciuri oficiale)
Feminin: 11 august 2024 – 3 august 2025 (minimum 20 meciuri oficiale)
Fiecare participant a selectat trei jucători pe patru poziții: portar, fundaș, mijlocaș și atacant. Primele trei poziții pentru fiecare categorie, plus cel mai bine clasat jucător de câmp suplimentar, au intrat în echipa ideală.
Decizia Statelor Unite cu privire la sancţiunile aplicate companiilor ruseşti din domeniul petrolului nu are legătură cu hotărârea Guvernului României, a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Radu Miruţă.
Ministrul a declarat însă, cu privire la posibila plecare din România a acestor companii, că are cunoştinţă de nişte datorii ce trebuie recuperate de stat.
„Cu privire la aceste sancţiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupaţi să vedem ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României. Ştiu că există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că aceste datorii nu vor rămâne istorie şi vor rămâne din nou cu o pagubă. Sunt aspecte pe care Ministerul de Finanţe, cel care este responsabil de aceste datorii, din câte ştiu, le are foarte atent în vedere şi identifică cea mai bună metodă pentru a securiza lucrurile pe teritoriul României”, a declarat Radu Miruţă.
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că România va primi 16 miliarde de euro prin programul SAFE al Comisiei Europene, fonduri destinate dezvoltării capacităţilor de producţie din industria de apărare şi modernizării infrastructurii strategice.
„Suma se împarte în două categorii: 11 miliarde de euro pentru producţia militară exclusiv şi aproximativ 5 miliarde pentru infrastructura de transport necesară armatei”, a precizat Miruţă.
Ministrul a explicat că investiţiile vor include proiecte pentru zona navală, maşina de luptă a infanteriei, arma de asalt şi dronele, fiind analizate în prezent mai multe oferte.
Miruţă a subliniat că statul român vrea să folosească acest mecanism de finanţare şi pentru a salva şantierul naval de la Mangalia.
„Ne uităm la preţul final al produselor, nu doar la dobânda mică a împrumutului. Vrem ca rezultatul să fie corect pentru statul român”, a spus ministrul, adăugând că există o colaborare permanentă între Ministerul Economiei, Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Apărării şi Administraţia Prezidenţială pentru coordonarea proiectelor.
Întrebat despre ordonanţa care ar trebui să faciliteze investiţiile în industria de apărare, Miruţă a explicat că actul normativ a primit deja toate avizele şi a fost transmis către CSAT, procedură necesară înainte de aprobarea finală în Guvern.
„Această ordonanţă nu are legătură cu decizia Statelor Unite privind trupele din Europa, ci cu accelerarea investiţiilor în apărare. Ea va debloca fonduri importante, inclusiv sumele blocate în conturile unor companii care nu puteau acoperi TVA-ul necesar pentru investiţii”, a precizat ministrul.
Radu Miruţă a mai spus că statul îşi va păstra dreptul de veto în companiile din industria de apărare, chiar dacă nu va deţine majoritatea acţiunilor, pentru a asigura controlul asupra deciziilor strategice.
„Vrem să creăm un cadru clar şi eficient, care să permită investiţii rapide şi sigure. Este absurd să ai bani şi să nu-i poţi folosi pentru că legislaţia te blochează”, a mai declarat ministrul.
