Mulți turiști se adună pe insula Atokos din Marea Ionică, pentru a înota alături de porcii cu păr negru.
Imaginile cu purceii tolăniți pe plajă sau vâslind cu picioarele pentru a înota alături de vizitatori au devenit virale pe rețelele de socializare.
Sunt organizate „croaziere cu purceluși”„Acest animal mic este atât de drăguț și simplul fapt de a fi în mediul său natural este incredibil”, spune Jamie Jackson, un turist american intervievat de AFP. Acesta participa la o „croazieră cu purceluși” organizată în apele din jurul insulei nelocuite.
Renato Bisha, un antreprenor local, spune că animalele aparțin rasei de porc negru mediteranean.
Bisha a valorificat atracția insulei Atokos și a porcilor săi înotători. El scoate turiștii de mai multe ori pe zi cu barca sa de pe insula de lângă Ithaca și aruncă fructe în apă pentru a atrage animalele. Alte croaziere sunt oferite și de pe insulele turistice Lefkada și Kefalonia, din vestul Greciei.
„Îi văzusem pe Instagram, în câteva videoclipuri care au devenit virale și, din moment ce ne aflam pe insula Ithaca, ne-am gândit că ar fi o idee grozavă să venim să-i vedem”, a declarat pentru AFP Margarita Kotsinopoulou, contabilă de origine greacă.
Insula Atokos, populară datorită purcelușilorPorcii au contribuit în mare măsură la creșterea vizibilității insulei Atokos, o insulă puțin cunoscută înainte ca videoclipurile cu animalele postate pe rețelele de socializare să devină virale, potrivit sursei citate.
Supranumită acum „Insula Purcelușilor”, Atokos primește mii de vizitatori. Aceștia vin în special în perioada de vârf a sezonului turistic grecesc, în timpul verii.
Turismul este unul dintre principalele motoare ale economiei grecești. În 2025, Grecia a înregistrat venituri din turism de un record de 23,6 miliarde de euro, potrivit Băncii Greciei.
Prințesa Astrid a Norvegiei a încetat din viață vineri, la vârsta de 94 de ani. Decesul s-a produs la exact două săptămâni după cel al fratelui ei, regele Harald al V-lea. În urmă cu doar două zile, prințesa a participat la funeraliile de stat ale regelui. Atunci, ea a fost văzută stând într-un scaun cu rotile.
Cu câteva zile înainte, palatul regal a dat publicității fotografii în care ea apărea stând singură lângă sicriul acestuia, în capela palatului.
Cine a fost Prințesa AstridPrințesa Astrid a Norvegiei a fost o membră marcantă a familiei regale norvegiene. Născută la 12 februarie 1932, ea a încetat din viață la vârsta de 94 de ani.
Prințesa a fost a doua fiică a Regelui Olav al V-lea și a Prințesei Märtha a Suediei. Prințesa Astrid a fost sora mai mare a Regelui Harald al V-lea și mătușa actualului monarh al Norvegiei, Regele Haakon al VIII-lea. Odată cu moartea ei, s-a stins din viață ultimul copil supraviețuitor al fostului rege Olav al V-lea.
După decesul prematur al mamei sale în 1954, Astrid a preluat rolul neoficial de primă doamnă a țării la doar 22 de ani. Ea l-a însoțit pe bunicul ei (Regele Haakon al VII-lea) și apoi pe tatăl ei în numeroase vizite oficiale, dineuri de stat și îndatoriri de reprezentare până în 1968, când fratele ei, Harald, s-a căsătorit cu Sonja Haraldsen.
Prințesa s-a căsătorit după exilÎn 1940, în urma invaziei naziste în Norvegia, a fost nevoită să fugă din țară împreună cu mama și frații săi, petrecând cinci ani în exil la Washington.
În 1961 s-a căsătorit cu Johan Martin Ferner, un campion olimpic la navigație. În urma căsătoriei cu un cetățean de rând, tatăl ei a decretat ca titlul ei oficial să devină Prințesa Astrid, Mrs. Ferner. Cuplul a avut cinci copii, iar soțul ei a decedat în anul 2015.
Ulterior, a rămas activă din punct de vedere public aproape toată viața, conducând Fondul Memorial al Prințesei Moștenitoare Märtha și oferind patronaj multor organizații, în special celor care sprijină copiii și tinerii cu dislexie (o afecțiune cu care s-a confruntat și ea). În anul 2002, guvernul norvegian i-a acordat o pensie de onoare în semn de recunoștință pentru deceniile de serviciu public aduse țării.
Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că a avut o discuție cu președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene și despre „digitalizarea administrației fiscale”.
Acesta a transmis, într-o postare pe pagina sa de X, că România susține un buget european ambițios, care să „răspundă priorităților comune: statelor membre.
„Am avut astăzi o discuție cu Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene. România susține un buget european ambițios, care să răspundă priorităților comune și nevoii de investiții în dezvoltarea Europei”, a scris Nicușor Dan.
Președintele a precizat că discuțiile au vizat și situația administrației fiscale din România, în special digitalizarea acesteia și măsurile care pot contribui la o colectare mai bună a taxelor.
„Am discutat și despre digitalizarea administrației fiscale și despre măsurile prin care putem crește eficiența colectării și reduce evaziunea”, a transmis șeful statului.
România poate folosi experiența celorlalte state membre și cooperarea la nivel european pentru a accelera progresele în acest domeniu, precizează șeful statului.
„Experiența statelor membre și cooperarea europeană ne pot ajuta să facem progrese mai rapide în această direcție”, a mai scris președintele.
Comisia Europeană a aprobat vineri o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru ca Ucraina să achiziționeze produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că prin această finanțare Ucraina va putea achiziționa inclusiv echipamente Patriot.
„Astăzi am aprobat 6,1 miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze diverse produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic. Prin această aprobare, Ucraina poate acum să achiziționeze și echipamentele Patriot de care are nevoie pentru a-și proteja mai bine spațiul aerian împotriva atacurilor nediscriminatorii ale Rusiei. Împreună cu statele noastre membre și cu NATO, vom continua să sprijinim Ucraina, consolidând în același timp propria capacitate de apărare a Europei”, a declarat Ursula von der Leyen.
Potrivit unui comunicat al Comisiei, fondurile vor fi folosite pentru achiziția de produse de apărare atât de la companii din Uniunea Europeană, cât și din Ucraina.
În urma acordului la care au ajuns luni statele membre ale UE, decizia permite Ucrainei să cumpere și rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.
Finanțarea face parte din Împrumutul de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro, în timp ce pachetul include cinci derogări de la condițiile standard de eligibilitate.
Trei dintre aceste derogări vizează drone și componente fabricate în Ucraina care depășesc pragurile de cost, iar două se referă la echipamente fabricate în SUA, precum rachetele PAC-3.
28,3 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei în 2026Împrumutul de sprijin pentru Ucraina include 30 de miliarde de euro pentru sprijin bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare, pentru perioada 2026-2027.
Pentru că a fost admisă aprobarea, suma de 28,3 miliarde de euro destinată sprijinului pentru apărarea Ucrainei în 2026 a fost alocată integral. Au fost stabilite achizițiile de echipamente, furnizorii selectați, cantitățile și termenele de implementare.
Comisia Europeană spune că avantajul militar al Ucrainei depinde de disponibilitatea rapidă a produselor de apărare. Accelerarea livrărilor din partea UE rămâne un scop principal în vederea protejării Ucrainei.
Comisia a virat deja 8,35 miliarde de euro sub formă de finanțare pentru apărare către Ucraina în acest an, iar alte fonduri urmează să fie acordate în perioada următoare.
Partidul german de extremă dreapta AfD a anunțat că a depus o plângere pentru calomnie împotriva cancelarului german Friedrich Merz, după ce acesta a spus că formațiunea promovează politici anti-imigrație care ar echivala cu „epurarea etnică”.
Merz a făcut aceste declarații miercuri, în cadrul unei dezbateri din Bundestag.
„Persoanele cu un parcurs migratoriu lucrează în meserii calificate. Dacă ceea ce se preconizează aici, anume „remigrarea”, ar deveni realitate, acest lucru nu ar fi altceva decât un sinonim pentru epurarea etnică bazată pe origine și culoarea pielii”, a declarat Merz, citat de Reuters.
În replică, AfD a susținut că Merz a depășit „o linie roșie” în discursul său.
„Friedrich Merz a depășit din nou limita prin discursul său, dar de data aceasta este vorba de o faptă cu relevanță penală. Declarațiile sale nefondate și revoltătoare (…) sunt complet inacceptabile și, de asemenea, pasibile de urmărire penală. Insinuarea că grupul parlamentar AfD – care se bazează ferm pe Legea fundamentală – ar fi angajat în epurarea etnică, adică, în ultimă instanță, în expulzări și crime, este atât de clară încât justiția trebuie să ia măsuri în acest sens”, a spus Stephan Brandner, un membru de rang înalt al AfD din Bundestag, într-un comunicat.
Ce înseamnă conceptul de „remigrare”Potrivit POLITICO, „remigrarea” este un concept de extremă dreapta folosit de AfD pentru a se referi la întoarcerea sau deportarea migranților care, în opinia AfD, nu au dreptul să rămână în Germania. Acest lucru poate varia de la deportarea persoanelor fără statut legal până la expulzarea în masă a imigranților și a descendenților acestora.
AfD a dedicat un capitol întreg „imigrației și remigrării” în programul său electoral pentru alegerile din Saxonia-Anhalt, unde partidul a obținut 43,8% din voturi, mai mult decât dublu față de rezultatul obținut în 2021.
Este al doilea an consecutiv în care Donald Trump marchează ziua la Pentagon. Președintele a participat în 2024 la ceremonia de la Ground Zero.
Evenimentul organizat la Pentagon comemorează viețile pierdute când militanții al-Qaida au deturnat patru avioane și au ucis aproape 2.977 de oameni în trei locații, dând peste cap politica externă și securitatea națională americană.
JD Vance va participa la ceremonia din New YorkPotrivit AP, vicepreședintele JD Vance urmează să participe la ceremonia de la New York alături de foști președinți ai SUA. De asemenea, alți oficiali ai administrației vor merge la ceremonia din Shanksville, Pennsylvania.
Vance plănuise să fie la New York pentru aniversare anul trecut. În schimb, a zburat la Salt Lake City pentru a fi alături de familia lui Charlie Kirk, după asasinarea activistului conservator.
În timpul comemorării de anul trecut de la Pentagon, Trump a rostit declarații în care a povestit momente din ziua atacurilor. În discursul președintelui american, au fost incluse fragmente din conversațiile pasagerilor care se aflau la bordul avioanelor deturnate.
Donald Trump: SUA „nu va uita niciodată” victimeleLa un eveniment organizat marți, în fața Casei Albe, președintele SUA a promis că „nu va uita niciodată” victimele. Trump a menționat că atacurile din 11 septembrie au fost unul dintre puținele momente din istorie care „împart timpul în ceea ce a fost înainte” și ceea ce a urmat.
În cadrul evenimentului, a fost prezentată o grindă de oțel masivă, de 6,2 metri și aproape 7.000 de kilograme, recuperată din Turnul de Sud al World Trade Center din New York. Călătorind timp de luni de zile prin țară, în cadrul turneului Steel Across America, grinda urma să fie la New York pentru o procesiune vineri, pe urmele pompierului Stephen Siller, căzut în închisoare în New York, potrivit sursei citate.
Vineri, „Ziua Patriotului 2026”Miercuri, Donald Trump a emis o proclamație care a marcat ziua de vineri drept „Ziua Patriotului 2026”. El a relatat cronologia zilei din 2001 în care „pacea națiunii noastre a fost spulberată” și numind administrația sa „neclintită în angajamentul său de a se asigura că națiunea noastră este apărată de cea mai puternică și mai letală armată pe care a cunoscut-o vreodată lumea”.
Convenția republicană a alegerilor intermediare de joi seara a marcat cea de-a 25-a aniversare a atacurilor din 11 septembrie, cu familii pe scenă în Dallas și pompieri în uniformă, în timp ce se cânta melodia „Ave Maria”. Numele victimelor au apărut pe un ecran și s-a tras un clopoțel pentru a comemora pierderea pompierilor, mai arată sursa.
Principalul aliat al Rusiei se pregătește de război, așa cum a anunțat chiar președintele statului Belarus, Alexander Lukașenko, potrivit Nexta. Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri cu liderii armate belaruse. El a spus că armata trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, inclusiv cel în care țara este implicată într-un conflict.
„Belarus se pregătește pentru război, pentru a evita un astfel de scenariu”, a spus Lukașenko.
Președintele Alexander Lukașenko nu a exclus mobilizarea.
„Armata trebuie revitalizată, a sosit momentul. Toată armata. Îi vom verifica pe toți. Chiar și până la mobilizare”, a declarat președintele Belarusului.
Verificarea va acoperi tot sistem de apărare al țării, a mai transmis Alexander Lukașenko.
Alianța Belarus-RusiaBelarus și Rusia au o alianță strategică. Cele două țări au semnat un tratat pentru crearea unei Uniunii Statale în anul 1999. Apoi, în noiembrie 2021, cei doi lideri Lukașenko și Putin au semnat 28 de programe economice comune în domenii precum apărarea, taxele și securitatea. Cetățenii celor două state pot călători, munci și studia în ambele țări fără controale majore la graniță.
Un punct de cotitură a fost în 2020. Alexander Lukașenko a fost acuzat că a falsificat rezultatul alegerilor din acel an. Proteste de amploare au avut loc în Belarus, iar răspunsul conducerii țării a fost să reprime manifestațiile și opoziția.
Din cauza sancțiunilor occidentale, Belarus a devenit dependentă de sprijinul financiar, politic și militar oferit de Rusia lui Vladimir Putin.
Cele două țări și-au aprofundat legăturile după izbucnirea războiului din Ucraina. Din 2022, Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său ca bază pentru atacuri și echipamente militare.
În plus, Rusia a plasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus, transformând țara într-o avangardă militară în fața NATO.
Reuniunea liderilor europeni va avea loc în orașul Rovaniemi din nordul țării.
Printre oficialii care vor participa la Summitul European se numără Cancelarul Republicii Federale Germane, Friedrich Merz, Prim-ministrul Republicii Polone, Donald Tusk, Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen, alături de reprezentanți ai instituțiilor UE, Președintele Consiliului European, António Costa, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Obiectivul SummituluiSummitul ce va avea loc în perioada 13-14 septembrie are ca obiectiv consolidarea abordării strategice a Uniunii Europene față de regiunea arctică, într-un context marcat de creșterea importanței geopolitice, economice și climatice a acesteia.
Reuniunea va viza în special definirea unui rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice.
Despre ce va vorbi Nicușor DanÎn cadrul dezbaterilor, Președintele Nicușor Dan va prezenta viziunea României privind gestionarea coerentă și unitară a provocărilor de pe întregul spațiu care se întinde de la Arctica până la Marea Neagră, în contextul în care provocările de securitate din aceste regiuni sunt interconectate.
De asemenea, Președintele României va exprima interesul și disponibilitatea țării de a contribui la eforturile comune ale UE și NATO, prin asumarea de responsabilități în regiunea noastră, dar și în cea extinsă, precum și prin implicarea în proiecte sectoriale concrete. Se numără domenii precum protecția infrastructurii critice, consolidarea capacităților de apărare și securitatea energetică.
„Am identificat o celulă a unui actor malițios, cu sediul în nordul Yemenului, care derula trei programe de dezvoltare a armamentului”, a anunțat vineri compania americană, citată de AFP.
Printre acestea se numărau o rachetă ghidată echipată cu un sistem de control al zborului de tip smartphone, un proiect de rachetă balistică cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri și o armă de tip planor hipersonic.
Compania susține că membrii celulei au utilizat Claude pentru a înlocui o echipă de ingineri specializați în dezvoltarea software-ului pentru ghidarea, navigare și controlul armelor aeriene. Gruparea ar fi efectuat și un test eșuat de lansarea a unei rachete ghidate.
Anthropic precizează însă că nu are dovezi că actorii implicați au reușit să dezvolte și să folosească un dispozitiv operațional.
Anthropic a precizat că a identificat operațiunile și a blocat imediat conturile asociate acestora, partajând datele cu parteneri publici și privați pentru a limita riscurile de securitate.
Deși compania de inteligență artificială nu a precizat numele grupării, este posibil ca aceștia să fie rebelii houthi.
Evoluțiile de securitate la Marea RoșieDezvăluirile survin pe fondul unei escaladări majore a luptelor în Yemen, unde rebelii houthi controlează o mare parte din nordul țării, inclusiv capitala Sanaa, și înaintează spre strâmtoarea strategică Bab el Mandeb.
Obiectivul rebelilor susținuți de Iran este preluarea controlului întregii coaste yemenite la Marea Roșie.
O eventuală preluarea a controlului asupra strâmtorii Bab el Mandeb ar afecta situația energetică mondială, mai ales în contextul blocajului din Ormuz. Se estimează că aproximativ 7% din producția mondială de petrol trece prin această zonă. Astfel, rebelii ar putea să exercite presiuni asupra transporturilor comerciale și exporturilor de petrol ale Arabiei Saudite.
La 28 martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți în Irak. Cei trei se aflau la Bagdad, iar cazul a declanșat o amplă operațiune a autorităților române pentru eliberarea lor.
Omar Hayssam a fost trimis în judecată în octombrie 2005, iar în februarie 2008 a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea celor trei jurnaliști. Condamnarea a fost pronunțată în lipsa sa.
Fuga din RomâniaCazul a căpătat o nouă dimensiune după dispariția lui Hayssam din România. El a părăsit ilegal țara, deși se afla în atenția autorităților, iar ulterior a devenit unul dintre cei mai căutați fugari români.
Dispariția lui Hayssam a provocat un scandal major și a generat numeroase controverse privind modul în care a fost posibilă ieșirea sa din țară și responsabilitatea instituțiilor statului.
Și alte condamnăriDosarul răpirii jurnaliștilor nu a fost singura cauză penală în care Omar Hayssam a fost condamnat.
El a fost condamnat definitiv și în dosarul cunoscut drept „Volvo”, pentru înșelarea unor firme de leasing.
Hayssam a mai primit o condamnare definitivă în dosarul „Foresta Nehoiu”, pentru fraude. Într-o altă cauză, el a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei.
Cum a ajuns din nou în RomâniaTimp de aproximativ șapte ani, Hayssam a fost căutat de autoritățile române. În această perioadă au existat numeroase informații și controverse privind locul în care se afla și modalitatea prin care putea fi adus în România.
La 19 iulie 2013, autoritățile române au anunțat că Omar Hayssam a fost predat Poliției Române. Operațiunea prin care acesta a fost adus în țară nu a fost prezentată public în toate detaliile.
La momentul respectiv, președintele Traian Băsescu nu a oferit public toate informațiile privind locul din care Hayssam fusese preluat și modul în care fusese realizată repatrierea.
După revenirea în România, Hayssam a fost încarcerat pentru executarea pedepselor definitive.
Vineri, 11 septembrie, Omar Hayssam a fost eliberat condiționat, după ce instanța a admis contestația formulată de omul de afaceri sirian împotriva unei sentințe anterioare prin care cererea sa fusese respinsă.
Cazul Omar Hayssam a depășit astfel dimensiunea unui dosar penal. Răpirea celor trei jurnaliști în Irak, dispariția lui Hayssam din România și operațiunea prin care acesta a fost readus în țară au generat ani de controverse și dezbateri privind funcționarea instituțiilor statului.
Numele lui Omar Hayssam a rămas asociat unuia dintre cele mai importante cazuri judiciare și de securitate din România postdecembristă.
Tudose susține că atacurile politice asupra justiției nu sunt un fenomen nou, însă afirmă că discursul public din ultimul an a atins „cote fără precedent”.
În interviul acordat Luju.ro, fosta judecătoare critică discursul politic referitor la veniturile și pensiile magistraților, susținând că tema a fost transformată într-un instrument electoral.
„Nu este prima dată și, din păcate, nu va fi nici ultima, când politicienii, în contextul degradării permanente a imaginii clasei politice și a încrederii publice în aceasta, încearcă să își salveze capitalul electoral și propria imagine, folosind justiția”, afirmă Tudose.
Ea susține că, în ultimul an, atacurile asupra sistemului judiciar au devenit mult mai intense și acuză existența unui discurs pe care îl consideră „profund toxic și încărcat de ostilitate”.
„Ceea ce se întâmplă, însă, în prezent și ceea ce a început cu mai bine de un an în urmă, prin acțiunile Guvernului Bolojan și ale USR-ului, a ajuns, în opinia mea, la cote fără precedent. (…) Este vorba despre un discurs pe care îl consider profund toxic și încărcat de ostilitate, ale cărui reverberații în societate au atins, în anumite momente, cote la care nu m-aș fi așteptat niciodată”, spune Ana-Roxana Tudose, fostă judecătoare ICCJ.
Fosta judecătoare afirmă că dezbaterea privind salariile și pensiile magistraților este legitimă, însă consideră că generalizarea și transformarea întregului corp profesional într-o țintă a nemulțumirii sociale afectează încrederea în justiție.
„Hotărârile nefavorabile puterii sunt transformate într-o răfuială cu politicienii”Fosta judecătoare vorbește și despre modul în care sunt prezentate public hotărârile judecătorești care contravin pozițiilor Guvernului sau ale unor partide aflate la putere.
Tudose susține că, în astfel de situații, hotărârile sunt uneori introduse într-o narațiune politică și prezentate drept reacții ale magistraților la măsurile privind pensiile sau statutul lor profesional.
„Această logică mi se pare extrem de periculoasă”, afirmă fosta judecătoare, explicând că, dusă la extrem, o asemenea abordare ar putea crea impresia că o hotărâre judecătorească este legitimă doar atunci când corespunde așteptărilor unei anumite formațiuni politice.
În opinia sa, repetarea acestei narațiuni poate afecta însăși percepția asupra independenței judecătorilor și poate alimenta ideea că aceștia pronunță soluții în funcție de interese personale sau conflicte cu puterea politică.
Tudose critică și sistemul judiciar: „Trebuie să avem curajul de a privi și spre trecut”Fosta judecătoare consideră că răspunsul magistraților nu poate consta doar în prezentarea unor statistici privind salariile, pensiile, volumul de muncă sau deficitul de personal. Ea afirmă că sistemul judiciar trebuie să își analizeze și propriile vulnerabilități și să explice public controversele care au afectat în timp încrederea cetățenilor.
„Nu cred că putem răspunde la aceste întrebări exclusiv arătând cu degetul către politicieni, presă sau organizațiile care critică sistemul judiciar. Pentru a înțelege ceea ce se întâmplă astăzi, trebuie să avem curajul de a privi și spre trecutul recent al justiției”, spune Tudose.
Aceasta amintește perioada în care dosarele penale intens mediatizate, reținerile și arestările unor persoane publice au devenit subiecte cotidiene și susține că acele episoade au contribuit la formarea percepției că justiția ar fi putut deveni, cel puțin în anumite situații, parte a confruntării politice.
Potrivit fostei judecătoare, indiferent de modul în care sunt interpretate astăzi dosarele respective, efectul asupra percepției publice nu poate fi ignorat.
„O campanie de manipulare nu poate avea efecte majore dacă nu găsește un teren pregătit”Tudose consideră că actuala neîncredere în justiție are mai multe cauze și nu poate fi explicată exclusiv prin acțiunile politicienilor.
„O campanie de manipulare nu poate avea efecte majore dacă nu găsește în societate un teren pregătit anterior”, afirmă aceasta, indicând frustrările economice și sociale, dar și neîncrederea acumulată în timp față de instituțiile statului.
În acest context, ea consideră că sistemul judiciar trebuie să fie dispus să recunoască și situațiile în care au existat derapaje, erori sau disfuncționalități.
„Nu putem cere societății să aibă încredere necondiționată în justiție dacă justiția însăși nu este dispusă să vorbească deschis despre propriile greșeli”, susține fosta judecătoare.
Critici privind reacția sistemului la controversele din trecutAna-Roxana Tudose vorbește și despre controversele legate de funcționarea justiției din perioada anilor 2013-2017 și despre efectele acestora asupra imaginii magistraturii.
Ea afirmă că au existat situații controversate, inclusiv dosare care s-au încheiat după ani de expunere publică prin achitări, și consideră că sistemul trebuie să ofere explicații atunci când astfel de episoade generează suspiciuni în societate.
Fosta judecătoare critică, de asemenea, ceea ce consideră a fi lipsa unor mecanisme suficient de eficiente pentru identificarea și sancționarea eventualelor abuzuri și susține că simpla existență a unor acuzații nu dovedește vinovăția unui magistrat, dar că acestea trebuie verificate prin mecanisme instituționale credibile.
„Independența justiției nu poate fi apărată selectiv”În opinia sa, apărarea independenței justiției trebuie să se bazeze pe aceleași principii indiferent de partidul aflat la guvernare sau de persoanele vizate de anchete și procese.
„Nu putem condamna presiunile politice asupra judecătorilor doar atunci când acestea vin dintr-o anumită zonă politică și să le ignorăm atunci când vin din alta”, afirmă Tudose.
Ea consideră că sistemul judiciar trebuie să fie la fel de ferm atât atunci când sunt atacate drepturile și independența magistraților, cât și atunci când sunt ridicate întrebări legitime despre funcționarea instituțiilor judiciare.
„Standardul trebuie să fie unul singur, indiferent cine guvernează, cine este anchetat, cine este judecat și cine câștigă sau pierde politic în urma unei hotărâri”, concluzionează fosta judecătoare ICCJ.
