Expoziția, intitulată „Stephen Curry: Beyond the Arc”, va fi inaugurată vineri, 24 iulie, la Springfield, în statul Massachusetts, și reprezintă o nouă versiune a galeriei interactive „The Vault”, anunță reprezentanții Naismith Memorial Basketball Hall of Fame. Proiectul a fost realizat în parteneriat direct cu echipa de afaceri a lui Curry, Thirty Ink.
Spre deosebire de o expoziție dedicată exclusiv performanțelor sportive, aceasta urmărește să prezinte întreaga moștenire a lui Curry: ca baschetbalist, antreprenor, filantrop și om de familie.
Vizitatorii vor putea vedea echipamente purtate în meciuri, trofee și obiecte din titlurile NBA și de la Jocurile Olimpice, imagini de arhivă care ilustrează drumul lui Curry de la un jucător trecut cu vederea la nivel universitar la un superstar mondial. De asemenea, sunt incluse și materiale audio și video exclusive în care acesta își spune propria poveste.
„Greu de descris în cuvinte”„Să fac parte din Basketball Hall of Fame în acest mod este greu de descris în cuvinte. Când mă gândesc la parcursul meu, mă gândesc la oamenii care au crezut în mine, la munca depusă când nimeni nu mă vedea și la momentele care m-au format pe teren și în afara lui. Faptul că această poveste este spusă cât timp încă joc este o onoare pe care o prețuiesc enorm. Sper ca fanii care vor vizita această expoziție să simtă bucuria, scopul și recunoștința pe care baschetul mi le-a oferit și, poate, să regăsească și o parte din propriul lor parcurs”, a declarat Curry.
Președintele și directorul executiv al Hall of Fame, John Doleva, a afirmat că instituția este încântată de colaborarea cu Curry și Thirty Ink.
„Stephen nu doar că a redefinit modul în care se joacă baschetul, ci a oferit și un model despre ce înseamnă să fii un exemplu pentru ceilalți. Apreciem implicarea sa personală în realizarea acestei expoziții, în timp ce încă își construiește cariera excepțională în NBA. Este un moment cu adevărat istoric pentru noi și pentru fanii baschetului din întreaga lume”, a spus Doleva.
Campion olimpic și de patru ori campion în NBADirectorul general al Golden State Warriors, Mike Dunleavy Jr., a declarat că această onoare este doar „un preludiu” al viitoarei introduceri a lui Curry în Hall of Fame după încheierea carierei.
„Nu mă pot gândi la cineva mai potrivit pentru această onoare. Faptul că este primul jucător activ care primește o expoziție dedicată în Basketball Hall of Fame este o dovadă a ceea ce reprezintă pentru baschet, pentru Warriors, pentru NBA și pentru milioanele sale de fani din întreaga lume. Este un omagiu potrivit pentru un jucător emblematic și un om extraordinar care a schimbat de unul singur jocul”, a afirmat Dunleavy.
Curry, în vârstă de 38 de ani, este de 12 ori All-Star, de două ori MVP al NBA, campion olimpic și de patru ori campion NBA. El este considerat cel mai bun aruncător de trei puncte din istoria baschetului și se pregătește pentru al 18-lea sezon al carierei în NBA.
Acordul, care nu a fost încă anunțat oficial, ar urma să fie făcut public miercuri, au precizat sursele, care au vorbit sub protecția anonimatului deoarece nu erau autorizate să comenteze decizia.
Înțelegerea este prevăzută să aibă o durată de 30 de ani și implică participarea unor companii americane la dezvoltarea programului nuclear civil al Arabiei Saudite.
Potrivit informațiilor disponibile, acordul ar putea permite construirea unei instalații de îmbogățire a uraniului pe teritoriul saudit, după realizarea unui studiu comun americano-saudit privind fezabilitatea proiectului.
Casa Albă nu a comentat deocamdată informațiile.
Decizia a fost relatată inițial de The Wall Street Journal și confirmată ulterior de Associated Press prin surse apropiate dosarului.
Cercetătorii spun că au făcut progrese importante în înțelegerea mecanismelor care provoacă această afecțiune, iar primele medicamente dedicate au ajuns deja în studii clinice avansate, se arată într-o analiză publicată marți în jurnalul Nature.
Cașexia afectează între 50% și 80% dintre pacienții cu cancer, în funcție de tipul tumorii și de stadiul bolii. Ea nu înseamnă doar pierdere în greutate, ci și degradarea masei musculare, lipsa poftei de mâncare, oboseală extremă și scăderea capacității organismului de a suporta tratamente precum chimioterapia sau radioterapia.
Cercetătorii au descoperit că întregul organism este afectatPână de curând, specialiștii considerau că această stare este cauzată în principal de alimentația insuficientă și de evoluția cancerului. Noile cercetări arată însă că este vorba despre un proces complex, în care tumora declanșează reacții inflamatorii și modificări metabolice ce implică mai multe organe.
Ficatul, mușchii, oasele și chiar creierul comunică între ele printr-o rețea de semnale biologice care accelerează degradarea organismului. Aceste descoperiri schimbă modul în care medicii privesc una dintre cele mai dificile complicații ale bolii.
Creierul are un rol importantOamenii de știință au identificat un rol esențial al proteinei GDF15, care transmite creierului senzația de sațietate și reduce apetitul. La pacienții cu cancer, nivelurile ridicate ale acestei proteine contribuie la lipsa poftei de mâncare și la pierderea rapidă în greutate.
În același timp, inflamația reduce producția de dopamină, substanța responsabilă de motivație. Din acest motiv, mulți pacienți nu doar că sunt slăbiți fizic, ci își pierd și dorința de a mânca, de a face mișcare sau chiar de a continua tratamentul.
Primele rezultate încurajatoare ale unui tratamentCele mai promițătoare rezultate vin din testarea unui anticorp care blochează proteina GDF15.
Într-un studiu clinic desfășurat pe 187 de pacienți, cei care au primit cea mai mare doză au câștigat peste două kilograme în decurs de 12 săptămâni, în timp ce pacienții tratați cu placebo au continuat să piardă în greutate.
Participanții au raportat, de asemenea, o creștere a poftei de mâncare și o îmbunătățire a nivelului de activitate fizică. Medicamentul urmează să intre în studii clinice de fază III, ultima etapă înaintea unei eventuale aprobări.
Tratamente personalizate în viitorCercetătorii încearcă acum să identifice biomarkeri care să permită depistarea timpurie a complicației și alegerea celui mai potrivit tratament. Primele rezultate sugerează că nu există o singură formă de cașexie, ci mai multe subtipuri, fiecare cu mecanisme diferite și care ar putea necesita terapii specifice.
Specialiștii sunt optimiști că, odată cu noile descoperiri, această complicație a cancerului nu va mai fi considerată inevitabilă. Dacă studiile aflate în desfășurare își confirmă rezultatele, pacienții ar putea beneficia în următorii ani de primele tratamente capabile să încetinească sau chiar să prevină degradarea severă a organismului provocată de boală.
Campania militară are ca obiectiv diminuarea capacității Teheranului de a amenința transportul comercial prin Strâmtoarea Ormuz, arată forțele armate americane.
Potrivit unui comunicat al CENTCOM, forțele americane au vizat centre de operațiuni militare iraniene, capacități maritime, hangare pentru aeronave, depozite de drone și infrastructură logistică militară.
Armata americană susține că, în ultimele trei luni, Iranul a atacat peste 30 de nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial.
„Aceste atacuri neprovocate au pus în pericol sute de marinari nevinovați și au subminat libertatea de navigație”, a transmis CENTCOM.
Comandamentul american afirmă că, în pofida ostilităților, Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă traficului comercial și că, de la începutul lunii mai, forțele SUA au contribuit la tranzitul în siguranță a aproximativ 900 de nave comerciale și a circa 450 de milioane de barili de țiței.
Atacuri raportate în apropiere de Tabriz și în provincia KhuzestanPresa iraniană a relatat că unul dintre atacurile americane a vizat un obiectiv militar situat în apropierea orașului Tabriz, în nord-vestul Iranului. Agenția Fars, citând oficiali locali, a precizat că lovitura a avut loc în jurul orei locale 02:40 și a vizat o zonă militară de la periferia orașului, fără ca Tabrizul propriu-zis să fie atacat.
Alte bombardamente cu rachete au fost raportate în apropierea orașelor Behbahan și Omidiyeh, din provincia Khuzestan, în sud-vestul Iranului.
În același timp, televiziunea de stat IRIB a anunțat activarea sistemelor de apărare antiaeriană în vestul, estul și nord-estul capitalei Teheran.
Garda Revoluționară: Operațiunea împotriva „agresorilor” continuăGarda Revoluționară iraniană (IRGC) a transmis, prin intermediul televiziunii de stat, că ceea ce descrie drept o „operațiune disciplinară împotriva agresorilor” este în continuare în desfășurare, fără a oferi informații suplimentare despre acțiunile sale.
Qatar face apel la diplomațieÎn contextul escaladării conflictului, premierul și ministrul de Externe al Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a discutat telefonic cu ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, despre intensificarea eforturilor diplomatice și coordonarea pentru reducerea tensiunilor și consolidarea securității în regiune.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe al Qatarului, oficialul qatarez a subliniat că toate părțile trebuie să respecte Memorandumul de Înțelegere convenit anterior între Statele Unite și Iran și să revină la dialog.
Acesta a evidențiat și importanța garantării libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz, pentru protejarea securității regionale, păstrarea progreselor diplomatice și promovarea stabilității în zonă.
Qatarul și-a reafirmat sprijinul pentru toate inițiativele care urmăresc detensionarea situației și încheierea unui acord cuprinzător care să asigure o pace durabilă în regiune.
„Având în vedere măsurile comerciale anunțate de Statele Unite la începutul acestei săptămâni, ar fi nepotrivit să organizăm un eveniment festiv comun între cele două țări”, a declarat Jenna Ghassabeh, purtătoare de cuvânt a ministrului canadian al Infrastructurii, Gregor Robertson, potrivit AP.
Decizia autorităților canadiene vine pe fondul noilor tensiuni comerciale dintre cele două țări. Anunțând noile taxe vamale, Trump a acuzat Canada că discriminează produsele americane, în special automobilele, băuturile alcoolice și produsele lactate.
Canada va organiza propria ceremonieCeremonia comună era programată pentru 24 iulie, iar podul urmează să fie deschis circulației pe 27 iulie. Canada a anunțat că va marca singură inaugurarea printr-un eveniment organizat vineri, în timp ce nu este clar dacă Statele Unite vor organiza o ceremonie separată.
„Rămânem angajați să deschidem podul pe 27 iulie și să sărbătorim acest moment alături de canadieni pe 24 iulie”, a transmis Ghassabeh.
Un proiect de aproape 4,4 miliarde de dolariPodul Gordie Howe are o lungime de 2,4 kilometri și traversează râul Detroit, urmând să devină una dintre cele mai importante legături comerciale dintre Canada și Statele Unite. Construcția sa a început în 2018, costul proiectului ridicându-se la aproape 4,4 miliarde de dolari.
Canada a finanțat construcția în baza unui acord care îi permite să recupereze investiția din taxele de trecere, însă administrația Trump a încercat să renegocieze aceste condiții. În februarie, Trump a cerut chiar ca guvernul american să primească cel puțin 50% din proprietatea podului și a formulat și alte solicitări nespecificate.
Podul poartă numele legendarului jucător canadian de hochei Gordie Howe, care a evoluat timp de 25 de sezoane pentru Detroit Red Wings.
Amenințarea unui nou război comercialCasa Albă a precizat că noile tarife vamale vor intra în vigoare peste 30 de zile, lăsând loc unor eventuale negocieri între cele două state.
Premierul canadian Mark Carney a declarat că guvernul său continuă să creadă în beneficiile „comerțului liber și echitabil” și este pregătit să negocieze cu administrația Trump.
În schimb, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a cerut represalii în cazul în care taxele vor fi aplicate.
„Dacă aceste tarife vor intra în vigoare, Canada trebuie să răspundă tarif pentru tarif, dolar pentru dolar”, a scris acesta pe rețelele de socializare.
„Forțele CENTCOM au început să lovească ținte militare din Iran la ora 07:00 PM ET (ora României 02:00), pentru a 11-a noapte consecutivă. Loviturile sunt concepute pentru a continua degradarea capacității Iranului de a amenința transportul comercial prin Strâmtoarea Ormuz”, se arată în comunicatul armatei americane.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale.
Campania militară americană împotriva Iranului continuă în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al preocupărilor privind securitatea navigației în Golful Persic.
În paralel, Pentagonul solicită Congresului fonduri suplimentare pentru susținerea operațiunilor militare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat marți, în fața Comisiei pentru Alocări Bugetare din Senat, că războiul cu Iranul a costat până acum aproximativ 37,5 miliarde de dolari și a cerut aprobarea unui pachet de finanțare de urgență. El a susținut că noile fonduri sunt „urgente și necesare”, avertizând că, fără acestea, armata americană riscă să se confrunte cu deficite critice în desfășurarea operațiunilor.
„Am dat totul, am lăsat totul pe teren, pentru cluburile mele și pentru națională. Iar astăzi a venit momentul să predau mănușile”, a transmis Ochoa într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare.
Fostul portar, care a adunat 154 de selecții pentru reprezentativa Mexicului și a evoluat la nouă cluburi din șapte țări, a afirmat că fotbalul i-a oferit șansa „de a apăra o poartă, o emblemă și speranța unei întregi națiuni”, dar a subliniat că familia a fost primul său sprijin. „Ei au fost prima mea echipă”, a spus acesta.
„Mănușile mele au fost promisiunea că voi răspunde când era cea mai mare nevoie”Ochoa a descris rolul portarului drept unul în care răbdarea și responsabilitatea se întâlnesc într-o singură clipă decisivă.
„Să fii portar înseamnă să știi că poți aștepta 90 de minute, pentru că poate va exista un singur moment în care totul va depinde de tine. Iar când acel moment vine, nu ai voie să eziți. Mănușile mele nu au fost niciodată doar mănuși, au fost promisiunea că voi răspunde atunci când era cea mai mare nevoie de mine. La fiecare penalty, la fiecare intervenție, în ultimul minut și atunci când milioane de suporteri își țineau respirația”, a spus el.
Fostul internațional a adăugat că, alături de el, s-au aflat întotdeauna familia, colegii, suporterii și întreaga țară.
„Când o echipă îmi încredința emblema ei, îmi încredința și istoria ei. Dar a existat una care cântărea altfel, cea care reprezenta o națiune întreagă”, a spus portarul.
„Nu înțeleg o carieră fără echipa națională”Ochoa a afirmat că experiența la naționala Mexicului a dat adevărata dimensiune a responsabilității sale ca fotbalist.
„De fiecare dată când am îmbrăcat tricoul Mexicului, aveam în mâinile mele visul a milioane de mexicani. Al celor care nu au putut ajunge pe stadion și au trăit meciurile în fața televizorului alături de familie, al celor care și-au pierdut vocea cântând «Cielito Lindo» și al celor care s-au rugat în tăcere înaintea unui penalty. Eu nu înțeleg o carieră fără echipa națională, pentru că acolo am înțeles adevărata dimensiune a acestei responsabilități”, a spus Ochoa.
Portarul a remarcat și simbolismul faptului că ultimul său meci la Cupa Mondială s-a disputat pe Stadionul Azteca, arena pe care și-a început parcursul în fotbalul mare.
„Destinul a vrut ca totul să se încheie acolo unde a început. Acel loc care mi-a deschis ușa mă ajută acum să o închid cu recunoștință”, a spus el.
Șase Cupe Mondiale și 154 de selecțiiGuillermo Ochoa a devenit în vara acestui an primul portar din istorie care a făcut parte din lotul naționalei la șase ediții ale Cupei Mondiale. La turneul final din 2026 a intrat pe teren în finalul ultimului meci din faza grupelor, cu Cehia, într-un moment simbolic dedicat carierei sale.
Născut la Guadalajara, Ochoa și-a început cariera profesionistă în 2004 și a evoluat ulterior în Mexic, Franța, Spania, Belgia, Italia, Portugalia și Cipru. Prestațiile sale de la Cupa Mondială din 2014, inclusiv remiza fără gol primit cu Brazilia, și victoria cu Germania la turneul din 2018 l-au transformat într-unul dintre cei mai apreciați portari din istoria fotbalului mexican.
În mesajul publicat pe rețelele de socializare, Ochoa și-a încheiat discursul cu un nou mesaj de mulțumire adresat fanilor.
„Nu mi-am imaginat niciodată cât de departe mă poate duce un vis. Astăzi nu pot decât să privesc înapoi cu mândrie și să spun: mulțumesc. Plec cu afecțiunea a milioane de oameni și cu liniștea că am dat totul pentru Mexic. Nimeni nu ne poate lua ceea ce am trăit. Din inimă, vă mulțumesc pentru tot”, a încheiat portarul.
În 2007, Ochoa a devenit primul și, până în prezent, singurul fotbalist mexican nominalizat la Balonul de Aur, clasându-se pe locul 30 în ierarhia finală.
Sorana Cîrstea, ocupanta locului 17 în clasamentul WTA, este cea mai bine clasată reprezentantă a României pe lista de înscriere de la US Open. Ea este urmată de Jaqueline Cristian (41 WTA), Elena-Gabriela Ruse (73 WTA) și Irina-Camelia Begu, care va participa pe baza clasamentului protejat, rezervat jucătoarelor care au lipsit o perioadă îndelungată din circuit din cauza accidentărilor.
Turneul se va desfășura în perioada 23 august – 13 septembrie, iar meciurile de pe tablourile principale de simplu vor începe pe 30 august. Listele de înscriere au fost întocmite pe baza clasamentelor ATP și WTA din 20 iulie. Ultima jucătoare acceptată direct pe tabloul principal este Anastasia Zakharova, clasată pe locul 102 mondial, în timp ce la masculin ultimul admis direct este Filip Misolic, care a intrat pe baza clasamentului protejat.
Sabalenka și Sinner, principalii favorițiLa feminin, Aryna Sabalenka, lider mondial, va încerca să cucerească al treilea titlu consecutiv la US Open, performanță reușită ultima dată de Serena Williams în perioada 2012-2014. Printre principalele favorite se mai numără Elena Rîbakina, campioana din acest an de la Australian Open, Jessica Pegula, Coco Gauff, Mirra Andreeva și Iga Swiatek.
La masculin, liderul mondial Jannik Sinner va încerca să recucerească trofeul pierdut anul trecut în fața lui Carlos Alcaraz, după ce italianul l-a învins recent pe Alexander Zverev în finala de la Wimbledon și a cucerit al cincilea său titlu de Mare Șlem. Alcaraz, care a ratat ultimele două turnee majore din cauza unei accidentări la încheietura mâinii, figurează pe lista participanților și speră să revină în circuit în timpul sezonului nord-american pe hard.
Statele Unite ale Americii au cea mai numeroasă delegație, cu 28 de jucători acceptați direct pe tablourile principale, câte 14 la feminin și masculin.
Cele 128 de locuri de pe fiecare tablou principal vor fi completate cu jucători invitați de organizatori (wild card-uri) și cu sportivii care vor obține calificarea în urma turneelor preliminare programate în săptămâna premergătoare debutului tablourilor principale.
Potrivit OpenAI, incidentul a implicat o combinație de modele, inclusiv GPT-5.6 Sol și un model experimental încă nelansat public. Compania a precizat că mecanismele de protecție împotriva activităților cibernetice riscante au fost dezactivate intenționat pentru desfășurarea unei evaluări interne a capacităților modelelor.
„Considerăm că este un incident cibernetic fără precedent, care implică capacități cibernetice de ultimă generație”, a transmis OpenAI pe blogul său, precizând că publică rezultatele preliminare pentru a ajuta specialiștii în securitate să înțeleagă mai bine nivelul actual al capacităților modelelor de inteligență artificială.
Săptămâna trecută, Hugging Face a anunțat că a detectat și a blocat un agent autonom bazat pe inteligență artificială care i-a compromis infrastructura, fără a identifica atunci modelul utilizat. Platforma a precizat că sistemul AI a executat zeci de mii de acțiuni automate pe parcursul unui weekend, iar ancheta ulterioară a reconstituit peste 17.000 de evenimente.
Modelul a încercat să „trișeze” în timpul unui testOpenAI susține că modelele sale participau la o evaluare internă denumită ExploitGym, destinată măsurării capacităților de identificare și exploatare a vulnerabilităților informatice. Potrivit companiei, modelele au devenit „hiperconcentrate” asupra rezolvării testului și au identificat o succesiune de vulnerabilități care le-a permis să iasă din mediul izolat de testare.
Compania afirmă că modelele au exploatat o vulnerabilitate de tip „zero-day” într-un program utilizat intern pentru a obține acces la internet, după care au dedus că Hugging Face ar putea găzdui modelele, seturile de date și soluțiile folosite în cadrul evaluării. Ulterior, acestea au combinat mai multe tehnici de atac, inclusiv utilizarea unor credențiale compromise și exploatarea altor vulnerabilități necunoscute anterior, pentru a obține acces la informații confidențiale din infrastructura platformei și la răspunsurile testului.
Hugging Face a detectat și a blocat ataculOpenAI a precizat că echipa sa de securitate a observat activitatea neobișnuită, în timp ce Hugging Face a detectat și a oprit atacul asupra propriei infrastructuri. Cele două companii colaborează în prezent pentru investigarea incidentului și remedierea vulnerabilităților.
Potrivit OpenAI, incidentul demonstrează că modelele actuale de inteligență artificială pot desfășura operațiuni cibernetice complexe, în mai multe etape, și pot identifica căi de atac noi asupra unor sisteme informatice reale, chiar și fără acces la codul sursă.
În urma incidentului, compania a anunțat că introduce măsuri suplimentare de securitate pentru infrastructura și mediile sale de testare, chiar dacă acestea vor încetini ritmul cercetării. De asemenea, OpenAI a notificat dezvoltatorul software-ului în care a fost descoperită vulnerabilitatea de tip „zero-day” și colaborează la remedierea acesteia.
Directorul general al Hugging Face, Clem Delangue, a salutat colaborarea cu OpenAI și a apreciat că incidentul demonstrează necesitatea unei cooperări între companiile din domeniul inteligenței artificiale pentru consolidarea securității cibernetice.
OpenAI a precizat că investigația continuă și că va publica informații suplimentare după finalizarea anchetei.
Pelicula îl are în rolul principal pe actorul Jonathan Daviss, cunoscut din serialul „Outer Banks”. Universal descrie producția drept „filmul biografic definitiv despre artistul, omul de afaceri și simbolul gangsta rap-ului”.
Regia este semnată de Craig Brewer, cunoscut pentru filmele „Hustle & Flow” și „Song Sung Blue”. Coloana sonoră va include piese reprezentative din repertoriul lui Snoop Dogg, precum „Drop It Like It’s Hot”, „Gin and Juice”, „What’s My Name?” și „Nuthin’ but a ‘G’ Thang”.
Studioul nu a oferit deocamdată detalii despre povestea filmului, astfel că nu este clar dacă acesta va urmări întreaga carieră a artistului sau se va concentra asupra unei etape specifice din viața sa.
Snoop Dogg și-a făcut debutul în 1992, odată cu apariția pe piesa „Deep Cover” a lui Dr. Dre, iar ulterior a contribuit la albumul de referință „The Chronic”. De-a lungul carierei, artistul s-a remarcat nu doar ca rapper și compozitor, ci și ca actor, producător, DJ, personalitate media și antreprenor, cu investiții în domeniile tehnologiei, divertismentului, alimentației și industriei canabisului.
„Snoop” este primul proiect realizat în cadrul acordului de colaborare dintre Universal Pictures și Death Row Pictures, compania de producție a artistului. Filmul este produs de Brian Grazer, cunoscut pentru implicarea în pelicula cu Eminem „8 Mile”, alături de Snoop Dogg și de șefa Death Row Pictures, Sara Ramaker.
Universal Pictures anunțase dezvoltarea proiectului încă din 2022.
În vârstă de 23 de ani, Rogers a semnat un contract pe șapte ani cu gruparea londoneză. Suma plătită de Chelsea este de 117 milioane de lire sterline (aproximativ 136 de milioane de euro), potrivit datelor SkySports, și depășește precedentul record, stabilit în această vară, când Elliot Anderson a fost transferat de Manchester City pentru 116 milioane de lire sterline.
„Sunt foarte entuziasmat. Pentru mine, Chelsea este cel mai mare club din Londra și o echipă pe care am admirat-o încă din copilărie. Sunt încântat de proiect, de noul antrenor, de jucătorii pe care îi avem și de direcția în care merge clubul. De aceea sunt aici și abia aștept să încep”, a declarat Rogers la prezentarea la noul club.
Antrenorul Xabi Alonso, factorul decisiv în alegerea atacantuluiInternaționalul englez a afirmat că discuțiile purtate cu antrenorul Xabi Alonso au cântărit decisiv în alegerea sa.
„Am avut câteva discuții cu el și era important pentru mine să înțeleg cum este ca antrenor și cum vrea să joace echipa. Viziunea lui se potrivește foarte bine cu modul în care văd eu fotbalul și cu felul în care vreau să evoluez. Acesta a fost un factor foarte important în decizia mea”, a spus atacantul.
Rogers a vorbit și despre perspectiva de a evolua din nou alături de Cole Palmer, fostul său coleg de la academia și prima echipă a lui Manchester City.
„Îl cunosc pe Cole de când aveam aproximativ 14 ani, de la loturile de juniori ale Angliei și apoi de la Manchester City. Vorbim despre posibilitatea de a juca din nou împreună de ceva vreme. Mă sună și îmi trimite mesaje încontinuu. Cred că acesta este unul dintre cele mai speciale lucruri: să joci alături de unul dintre cei mai buni prieteni ai tăi”, a afirmat Rogers.
Rogers părăsește, astfel, Aston Villa, formație calificată în Liga Campionilor, pentru a se alătura echipei pregătite de Xabi Alonso, care nu va evolua în cupele europene în sezonul 2026-2027.
Hegseth a prezentat noua estimare în cadrul unei audieri tensionate în Comisia pentru Credite a Senatului, unde republicanii încearcă să promoveze un pachet bugetar de aproximativ 95 de miliarde de dolari destinat finanțării armatei, dar și altor priorități ale administrației Trump.
„Fără aceste fonduri, ne confruntăm cu deficite critice”, a declarat Hegseth, potrivit AP, calificând finanțarea suplimentară drept „urgentă și necesară”. El a susținut că aceasta, alături de bugetul de 1.500 de miliarde de dolari propus de Trump pentru apărare, reprezintă „o investiție fără precedent în armata americană”.
Audierile au fost întrerupte în repetate rânduri de protestatari, la câteva zile după ce Pentagonul a anunțat moartea altor trei militari americani în conflictul cu Iranul. Potrivit Departamentului Apărării, bilanțul victimelor în rândul militarilor americani a ajuns la 17 morți, iar peste 100 au fost răniți de la începutul lunii iulie.
Democrații avertizează asupra unui „nou război fără sfârșit”Democrații au criticat solicitarea de fonduri suplimentare și strategia administrației Trump în conflictul cu Iranul. Senatoarea Patty Murray, principalul democrat din comisie, a avertizat că Statele Unite riscă să intre într-un „nou război fără sfârșit”.
„Acest război scapă din nou de sub control”, a declarat Murray. Ea a remarcat că Trump a afirmat în repetate rânduri că un acord cu Iranul este iminent și că războiul se va încheia curând, însă acum solicită alte fonduri pentru continuarea operațiunilor.
La rândul său, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a pus sub semnul întrebării necesitatea unor noi fonduri, afirmând că Pentagonul nu a cheltuit încă aproximativ jumătate din cele 150 de miliarde de dolari aprobate anul trecut de Congres pentru apărare.
Hegseth a răspuns că fondurile rămase vor fi utilizate până la sfârșitul actualului exercițiu fiscal, în luna septembrie.
În timpul audierii, mai mulți senatori republicani au cerut explicații și privind situația din Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul mondial de petrol, în contextul temerilor că Iranul ar putea restricționa traficul maritim. Șeful Statului Major, generalul Dan Caine, a refuzat să speculeze asupra unui astfel de scenariu, ceea ce a atras criticile unor senatori.
Republicanii promovează un pachet bugetar de 95 de miliarde de dolariPachetul bugetar propus de republicani prevede 60 de miliarde de dolari pentru finanțarea războiului cu Iranul și alte 12 miliarde de dolari pentru alte priorități din domeniul securității naționale. Documentul mai include câte 10 miliarde de dolari pentru sprijinirea fermierilor afectați de tarifele comerciale impuse de administrația Trump și pentru modificări ale legislației electorale, inclusiv introducerea unor noi cerințe privind identificarea alegătorilor.
Casa Albă a cerut Congresului să adopte pachetul bugetar „fără modificări” și cât mai rapid.
În această săptămână, Senatul urmează să dezbată o nouă rezoluție privind limitarea competențelor președintelui de a continua războiul fără aprobarea Congresului. Camera Reprezentanților a adoptat deja o măsură similară, susținută de democrați și de câțiva republicani, însă niciuna dintre inițiative nu a fost aprobată până acum de ambele camere ale Congresului.
Nemulțumirea aliaților arabi ai Washingtonului este alimentată atât de atacurile iraniene, cât și de îndoielile privind capacitatea Statelor Unite de a proteja statele din regiune și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz.
Potrivit Bloomberg, care citează persoane familiarizate cu discuțiile regionale, unii oficiali din Golf consideră că liderii iranieni nu vor renunța la controlul exercitat asupra traficului naval din Ormuz decât în urma unei operațiuni militare americane mult mai agresive.
Printre scenariile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, punctul central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului.
Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”: Washingtonul ar trebui să provoace Iranului pierderi suficient de mari pentru a-l obliga să facă concesii privind Strâmtoarea Ormuz și programul nuclear.
În lipsa unei acțiuni decisive, avertizează aceștia, confruntarea s-ar putea transforma într-un război de intensitate redusă care să dureze luni întregi, cu efecte majore asupra investițiilor, turismului și exporturilor energetice din Golf.
Kuwaitul și Bahrainul, lovite de atacuri iranieneFrustrarea statelor din Golf este amplificată de atacurile iraniene asupra infrastructurii militare, energetice și civile.
Kuwaitul a anunțat că loviturile iraniene au avariat centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă. Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate, în timp ce petroliere și alte nave comerciale au fost atacate în apropierea Strâmtorii Hormuz.
Iranul a atacat inclusiv instalații și baze care găzduiesc forțe americane, după noile bombardamente efectuate de SUA asupra unor ținte din sudul și vestul teritoriului iranian.
Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității acestor state și amenințări directe la adresa securității regionale.
Escaladarea i-a făcut pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate oferite de Washington mai sunt suficiente. Potrivit Bloomberg, anumite state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene.
În paralel, Kuwaitul și Pakistanul au discutat despre aprofundarea relațiilor de apărare, iar Bahrainul și Iordania s-ar fi arătat interesate de acorduri similare privind armamentul și pregătirea militară.
Qatarul cere oprirea imediată a războiuluiStatele arabe nu sunt însă unite în privința răspunsului care ar trebui dat Iranului.
Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și susține revenirea imediată la negocieri. Autoritățile de la Doha se tem că o invazie terestră sau o operațiune împotriva insulei Kharg ar putea readuce confruntarea la intensitatea din lunile martie și aprilie, când mii de rachete și drone au fost lansate asupra unor ținte din regiune.
Strâmtoarea Ormuz, din nou aproape blocatăCea mai mare sursă de îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridorul maritim prin care erau transportate, înaintea războiului, o parte importantă a petrolului și gazelor naturale exportate de statele din Golf.
Traficul naval s-a prăbușit din nou după reluarea ostilităților. Pe 16 iulie, doar trei nave de transport de mărfuri au traversat strâmtoarea, cel mai redus nivel zilnic înregistrat din luna mai. În aceeași perioadă, nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave pentru transportul gazelor naturale lichefiate.
Ocuparea insulei Kharg, un scenariu cu riscuri uriașeInsula Kharg reprezintă una dintre cele mai importante vulnerabilități strategice ale Iranului. O mare parte a petrolului iranian destinat exportului trece prin terminalele amplasate pe insulă.
Cucerirea acesteia ar putea limita capacitatea Teheranului de a obține venituri din petrol și ar oferi Statelor Unite un instrument suplimentar de presiune în negocieri.
Operațiunea ar avea însă riscuri uriașe. Trupele americane ar putea deveni ținta unor atacuri iraniene de la distanță mică, dificil de interceptat, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri și mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice.
Un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja îngrijorate de perturbarea livrărilor prin Ormuz și de amenințarea rebelilor Houthi de a extinde blocada navală asupra transporturilor saudite. Cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni pe fondul acestor riscuri.
Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat. Întrebat despre posibilitatea retragerii SUA, președintele american a afirmat că Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, dar a adăugat: „Nu plecăm mâine”.
Războiul amenință transformarea economică a GolfuluiPentru Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, conflictul reprezintă nu doar o amenințare militară, ci și una existențială pentru strategiile lor economice.
Aceste state încearcă să reducă dependența de petrol și să atragă investiții în inteligență artificială, turism, servicii financiare, tehnologie și infrastructură. Toate aceste planuri presupun însă stabilitate regională și acces sigur la marile rute comerciale.
Atacurile și blocarea parțială a Strâmtorii Hormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice.
Liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate în acordul provizoriu dintre Washington și Teheran. Potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție în valoare de 300 de miliarde de dolari.
Niciunul dintre cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond. Oficialii arabi resping ideea că țările atacate de Iran ar trebui să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice.
