Președinta interimară a transmis ea timpul unei ceremonii televizate: „Vă spun: ușile Venezuelei, brațele poporului venezuelean sunt deschise celor care vor să se întoarcă în acest proces de vindecare după ură”. Declarația vine în contextul în care 7 milioane de venezueleni au fugit din țară din cauza crizei politice și economice, iar mulți opozanți trăiesc în exil, potrivit Le Figaro.
Sub presiunea Washingtonului, Rodriguez, în timpul președinției sale interimare, a implementat numeroase schimbări, inclusiv adoptarea unei amnistii pentru eliberarea prizonierilor politici și reformarea sectorului petrolier pentru a-l deschide proprietății private.
Luni, însă, ea a avertizat: „Sunt conștientă că unele sectoare (ale opoziției) nu interpretează corect ceea ce se întâmplă… Pe 3 ianuarie, Venezuela a pierdut. Nu a existat niciun câștigător… Deja văd că există sectoare care interpretează greșit legea amnistiei și procesul de coexistență”.
Ea i-a denunțat pe cei care, „dintr-un hotel de lux din Statele Unite sau Europa, pretind că deraiază acest proces, pretind că perturbă calea către liniște și pace în Venezuela”. Liderul opoziției și laureata Premiului Nobel pentru Pace, María Corina Machado, precum și Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziției la alegerile prezidențiale din 2024, și personalități precum Juan Guaido și Leopoldo Lopez se află cu toții în străinătate, iar guvernul, sub Maduro, i-a acuzat în mod regulat că complotează împotriva lor.
Președinta justifică întâlnirile cu oficiali americaniDelcy Rodriguez a justificat dialogul inițiat cu Washingtonul. „Acest proces (de reconciliere) pe care îl construim cu toții, trebuie să-l păstrăm (…) M-am așezat cu călăii eroilor noștri din 3 ianuarie. „Și am făcut-o pentru Venezuela ”, a subliniat ea, referindu-se la întâlnirile sale cu oficiali americani, inclusiv la vizita de săptămâna trecută a șefului comandamentului militar american pentru America Latină și Caraibe (Southcom), Francis Donovan. Atacul care a dus la capturarea lui Maduro și a Primei Doamne, Cilia Flores, s-a soldat cu aproximativ 100 de morți, potrivit ministrului de interne Diosdado Cabello.
„Avem șanse să mergem cu trenul în acest an pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1 de la Cluj-Napoca până la Aghireșu. Traficul se va relua însă fără electrificare după ce a fost închis în urmă cu fix doi ani”, transmite API. Ultima raportare oficială a CFR, din decembrie 2025, indica un stadiu fizic de 55%, iar asociația spune că situația din teren confirmă aproximativ acest nivel.
Întârzieri în zona urbană și controversa „Tăietura Turcului”Potrivit API, zona urbană este mai întârziată: există „fundația și stâlpii catenarei”, însă „prea puțină șină”. În privința podului din Cluj de la începutul traseului, asociația precizează că acesta nu va fi demolat complet: se păstrează pilele, se refac elemente ale infrastructurii și se montează tablier nou.
În zona Tăietura Turcului, API critică soluția propusă ca fiind „arhaică”, prin menținerea unei treceri la nivel într-o zonă intens circulată, în proximitatea unui parc industrial și a unei stații de tren. „Deocamdată n-avem nimic în teren fiindcă n-a prevăzut nimeni bani pentru relocările de utilități”, mai susține asociația. Conform discuțiilor invocate de API cu oficiali CFR, s-ar încerca un „joint venture” cu proprietarii de utilități pentru a acoperi o parte din costuri.
Progres mai bun în afara zonei metropolitaneDupă ieșirea din zona metropolitană, API notează că există „destul de multă cale de rulare așezată” — traverse, șină pe fir dublu, peroane noi în mai multe puncte de oprire — iar două poduri cu zăbrele sunt pe poziție, cu lucrări de consolidare finalizate. Asociația consideră că progresul este „satisfăcător” și spune că există șanse ca în august să se ajungă la un nivel de șină–traversă suficient pentru încadrarea la jaloanele de finanțare din PNRR.
API atrage însă atenția că traseul rămâne cu multe curbe, ceea ce limitează vitezele la 80–100 km/h, față de 140–160 km/h pe sectoare de tip coridor principal, explicând că s-a ales o modernizare mai ieftină, fără îndulciri de curbe și variante de viteză complexe, pentru a eficientiza costurile.
Contract de 1,6 miliarde lei, semnat în 2022Contractul de modernizare și electrificare pentru lotul Cluj-Napoca – Aghireș a fost semnat de CFR SA pe 30 decembrie 2022 cu asocierea Railworks (Alstom Transport și Arcada Company SA). Lotul are 31 km, iar valoarea contractului este de 1,6 miliarde lei.
Conform datelor din proiect, asocierea trebuie să finalizeze lucrările în 42 de luni (6 luni proiectare și 36 de luni execuție). Contractul include lucrări în stațiile Cluj-Napoca și Aghireș, precum și în haltele Baciu Triaj și Gârbău, modernizarea a 13 poduri, a 35 de podețe, plus un pasaj superior nou în zona Tăietura Turcului – Primăria Cluj, un pasaj pietonal subteran în stația CF Cluj-Napoca și o pasarelă pietonală în stația CF Aghireș.
Un studiu realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center arată că o parte relativ mică dintre români se așteaptă ca războiul din Ucraina să se termine în viitorul apropiat.
Cercetarea, denumită „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, arată diferențe între grupurile sociale în ceea ce privește așteptările legate de evoluția conflictului.
Astăzi se împlinesc patru ani de când armata Rusiei a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. De atunci, Ucraina a colaborat cu instituțiile europene pentru a se apăra, prin sprijin militar, umanitar, financiar, care continuă să fie permanent chiar și în prezent.
Datele INSCOP arată faptul că aproximativ trei din zece respondenți cred că războiul s-ar putea încheia în 2026 printr-un acord de pace. În același timp, un număr mare de persoane consideră că acest lucru este puțin probabil sau chiar imposibil într-un termen atât de scurt.
Rezultatele arată că cei mai optimiști în privința unui acord de pace sunt votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu nivel redus de educație, locuitorii orașelor mici și angajații din sectorul public. În schimb, votanții USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și angajații din mediul privat sunt mai sceptici.
Sursa foto: Sondaj de opinie INSCOP Research | ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”
Potrivit sondajului, 8,9% dintre respondenți spun că războiul se va încheia în foarte mare măsură în 2026, iar 21,5% cred acest lucru în destul de mare măsură. Aproximativ un sfert consideră că șansele sunt reduse (24,5%), iar 38,5% spun că un acord de pace anul viitor este foarte puțin probabil sau imposibil. Restul participanților nu au oferit un răspuns.
Studiul analizează și percepția asupra unui posibil nou conflict în Europa. Aproximativ 30,1% dintre respondenți cred că Rusia ar putea declanșa un nou război pe continent în următorii trei ani, în timp ce 58.8% sunt de părerea contrarie. 11% nu știu iar 0.1% nu au răspuns.
Sursa foto: Sondaj de opinie INSCOP Research | ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”
Temerile legate de un nou conflict sunt mai frecvente în rândul votanților PSD, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. La polul opus se află votanții PNL, tinerii, persoanele cu studii superioare și locuitorii marilor orașe, care consideră mai puțin probabil un nou conflict.
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026 pe un eșantion de 1100 de persoane adulte. Interviurile au avut loc prin telefon, iar rezultatele sunt reprezentative pentru populația adultă a României. Marja maximă de eroare este de plus sau minus 3%, la un nivel de încredere de 95%.
Informația a fost confirmată de Ministerul de Interne rus, într-un comunicat oficial citat de BBC.
Potrivit autorităților, explozia în Moscova s-a produs la scurt timp după miezul nopții, ora locală, în Piața Gării Savelovski, situată în partea de nord a orașului.
O patrulă de poliție aflată în misiune a fost surprinsă de detonarea unui dispozitiv exploziv neidentificat, declanșat de o persoană necunoscută care s-a apropiat de agenți.
Ministerul de Interne a precizat că ofițerul decedat este Denis Bratușcenko, în vârstă de 34 de ani, locotenent de poliție și inspector principal în cadrul poliției rutiere. Ceilalți doi ofițeri răniți au fost transportați de urgență la spital, unde primesc îngrijiri medicale pentru diverse leziuni provocate de explozie. Starea lor nu a fost detaliată oficial.
Inițial, autoritățile au transmis că atacatorul a fugit de la locul faptei, însă ulterior au revenit asupra informației, precizând că suspectul a murit la fața locului. Până în prezent, nu au fost făcute publice date despre identitatea acestuia sau despre motivația din spatele atacului.
În urma exploziei a fost deschis un dosar penal pentru tentativă de omor asupra unui ofițer de poliție, precum și pentru infracțiuni legate de utilizarea unui dispozitiv exploziv. Agențiile de aplicare a legii colaborează pentru a stabili toate circumstanțele producerii incidentului.
Autoritățile ruse nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare despre tipul dispozitivului folosit sau despre posibile legături cu alte incidente similare. Zona a fost securizată, iar investigațiile sunt în desfășurare.
Ministerul pentru Securitatea Statului (Stasi) a monitorizat și documentat cu minuțiozitate producția cinematografică de la Checkpoint Charlie, un punct nevralgic al Războiului Rece. Potrivit dosarelor, în dimineața zilei de filmare, între orele 7:30 și 8:30, un convoi de 12 vehicule a sosit la punctul de trecere Friedrich/Zimmerstrasse. Agenții Stasi au înregistrat fiecare detaliu, de la pregătirile echipei de filmare, la mișcările cameramanilor și amplasarea echipamentelor pe Kochstraße. Aceasta era o arteră intens supravegheată din Berlinul divizat, arată Euronews.
„Încălcarea” frontierei RDGMomentul care a captat cel mai mult atenția Stasi a fost repetata „trecere” a frontierei. Un Mercedes negru, parte a recuzitei de film, a depășit de patru ori linia care marca granița RDG. El a avansat cu aproximativ patru-cinci metri în teritoriul est-german. Ironia situației era evidentă: James Bond a realizat, chiar și într-un context ficțional, ceea ce mulți locuitori din Berlinul de Est nu reușiseră în tentativele lor disperate de evadare – să traverseze granița.
Conform documentelor, autoritățile locale au tolerat aceste incidente după ce un diplomat prezent la fața locului a confirmat că era vorba despre o producție cinematografică. Filmările s-au încheiat la ora 13:33, iar raportul Stasi a consemnat că „nu a existat niciun impact asupra traficului transfrontalier”.
Intersecția dintre cinematografie și geopoliticăÎn „Octopussy”, agentul 007 investighează un complot sovietic de detonare a unei bombe nucleare într-o bază NATO din Europa Occidentală. Era o intrigă ce reflecta cu fidelitate tensiunile și temerile reale ale epocii Războiului Rece.
Roger Moore, în rolul lui Bond, s-a trezit astfel protagonistul unei situații paradoxale: un simbol al lumii occidentale, supravegheat atent de unul dintre cele mai temute aparate de securitate ale blocului estic. Dosarele Stasi demonstrează nivelul extrem de control din zonă. S-a văzut astfel cum chiar și o producție hollywoodiană de anvergură putea deveni subiect de raport operativ detaliat.
La peste patru decenii de la evenimente, aceste documente oferă o perspectivă rară asupra climatului de suspiciune și control care definea Berlinul divizat – un oraș unde chiar și un spion fictiv precum James Bond era urmărit pas cu pas.
Procurorii susțin că femeia și-a ucis soțul pentru bani, potrivit AP. Anchetatorii au prezentat-o pe autoarea de cărți pentru copii drept o ucigașă obsedată de bani. Acuzațiile au fost prezentate luni, în prima zi a unui proces de crimă.
Kouri Richins, în vârstă de 35 de ani, se confruntă cu o serie de acuzații grave. Printre acestea, ea este acuzată că și-a ucis soțul, Eric Richins, cu fentanil în martie 2022, la domiciliul lor de lângă stațiunea de schi Park City.
Procurorii spun că femeia a strecurat de cinci ori doza letală într-un cocktail pe care victima l-a băut. De asemenea, ea este acuzată că a încercat să-l otrăvească cu o lună mai devreme, de Ziua Îndrăgostiților, cu un sandviș îmbibat cu fentanil. Atunci, bărbatul a supraviețuit, dar a avut probleme medicale, conform documentelor instanței.
Procurorul le-a spus juraților că Richins avea datorii de 4,5 milioane de dolari și a crezut în mod eronat că, dacă soțul ei murea, ea va moșteni averea în valoare de peste 4 milioane de dolari. Procurorii au susținut că ea plănuia un viitor cu un alt bărbat cu care se întâlnea.
„Probele vor dovedi că Kouri Richins l-a ucis pe Eric pentru banii lui și pentru a avea un nou început în viață. Mai mult decât orice, ea își dorea ca banii lui să-i perpetueze imaginea unei vieți cu privilegii, bogăție și succes”, a explicat procurorul.
Femeia a negat vehement toate acuzațiile. După moartea soțului ei, Kouri Richins a publicat o carte pentru copii despre durere, pentru a-și ajuta fiii să treacă peste pierderea unui părinte.
Indotek vizează componenta imobiliară a centrelor comerciale care găzduiesc magazinele ATAC – formatul de hiperdiscount lansat de Auchan în România din primăvara anului 2024. Conceptul a fost implementat inițial la Brașov, urmat de Ploiești și Timișoara, iar ulterior extins la Târgu-Mureș, Galați, Satu Mare, Sibiu, București și Oradea, ajungând la nouă unități. Formatele ATAC au rezultat din conversia unor hipermarketuri Auchan în magazine cu prețuri agresive, cu un sortiment de aproximativ 17.000 de produse, expuse la palet și bax, și cu costuri operaționale reduse, potrivit ZF.
O eventuală achiziție a activelor imobiliare asociate centrelor Auchan din România ar consolida relația deja existentă dintre Indotek și brandul francez. La finalul lui 2023, grupul lui Jellinek a preluat 47% din operațiunile Auchan din Ungaria, Indotek indicând atunci că va fi implicat în deciziile strategice, inclusiv în extinderea rețelei, cu focus pe regiuni rurale, folosind sinergiile dintre retail și expertiza sa imobiliară. În Spania, grupul a cumpărat în 2023 două centre comerciale în Valencia și Barcelona de la Merlin Properties, pentru 22 milioane de euro, iar în 2024 a achiziționat centrul comercial Espacio León pentru 50 milioane de euro de la Blackstone. În mai 2025, Indotek a cumpărat trei centre comerciale în Grecia, fiecare găzduind hipermarketuri Sklavenitis, cu un total de 67 de magazine.
În România, Indotek a intrat în 2019 prin achiziția mall-ului Promenada din Târgu Mureș (tranzacție estimată la 43 milioane de euro), ulterior investind 16 milioane de euro în renovarea și rebrandingul centrului, redenumit Plaza M. Complexul are 55.000 mp, găzduiește circa 90 de magazine și o rată de ocupare de aproximativ 92%. Strategia declarată de grup a vizat, în ultimii ani, revitalizarea și extinderea clădirilor existente, în detrimentul dezvoltărilor noi.
Expansiunea locală a continuat cu achiziția clădirilor de birouri Băneasa Business Center și Bucharest Business Center din București, precum și a proiectului industrial Aiud Industrial Park (Alba). Reprezentanții grupului au indicat anterior că investițiile imobiliare gestionate în România au depășit 150 milioane de euro.
La nivel european, Indotek operează în 13 țări și deține un portofoliu extins în Ungaria, cu peste 30 de clădiri de birouri, peste 20 de mall-uri, hoteluri și aproximativ 100 de spații de depozitare. Dániel Jellinek a intrat în 2019 în topul celor mai bogați unguri, cu o avere estimată de Forbes la circa 300 milioane de euro, nivel indicat ulterior la peste 380 milioane de euro.
Secretarul de război Pete Hegseth a confirmat faptul că subordonații săi de la Pentagon lucrează la declasificarea informațiilor despre extratereștri.
„Bineînțeles, avem oameni care lucrează chiar acum, nu vreau să promit (un termen limită n.r.), nu știu cât va dura, căutăm informații, vor fi mai multe care vor apărea pe parcurs”, le-a spus Pete Hegseth jurnaliștilor.
Hegseth a fost întrebat dacă el crede în existența extratereștrilor.
„Vom vedea”, a răspuns secretarul de război.
Recent, președintele american Donald Trump a cerut Pentagonului și altor agenții guvernamentale să facă publice documentele referitoare la viața extraterestră și OZN-uri.
„Având în vedere interesul enorm manifestat, voi da instrucțiuni secretarului de război și altor departamente și agenții relevante să înceapă procesul de identificare și publicare a documentelor guvernamentale referitoare la viața extraterestră, fenomene aeriene neidentificate (UAP) și obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), precum și orice alte informații legate de aceste chestiuni extrem de complexe, dar extrem de interesante și importante”, a anunțat Trump pe Truth Social.
Trump și Obama despre extratereștriDeclarațiile lui Trump vin după ce fostul președinte Barack Obama a atras atenția în weekend, când a părut să confirme existența extratereștrilor într-un interviu cu gazda podcastului Brian Tyler Cohen.
„Sunt reali, dar eu nu i-am văzut”, a spus Obama când a fost întrebat dacă extratereștrii sunt reali.
Fostul președinte a clarificat ulterior pe Instagram spunând că se referea la probabilitatea statistică ca viața să existe pe alte planete, având în vedere vastitatea universului.
„Dar distanțele dintre sistemele solare sunt atât de mari încât șansele ca extratereștrii să ne fi vizitat sunt mici, iar în timpul președinției mele nu am văzut nicio dovadă că extratereștrii ar fi luat contact cu noi”, a scris el.
Când a fost întrebat despre aceste comentarii, Trump a declarat la bordul avionului Air Force One: „Ei bine, nu știu dacă sunt reali sau nu. Pot să vă spun că a divulgat informații clasificate. Nu ar trebui să facă asta”.
Deși invazia lansată în februarie 2022 a permis Rusiei să ocupe rapid teritorii, situația s-a schimbat pe parcurs. În prezent, Moscova controlează aproximativ 20% din suprafața Ucrainei, însă linia frontului este în mare parte blocată. Trupele ruse au obținut progrese minore în Donbas, dar nu au reușit să străpungă defensiva ucraineană. Ele au fost chiar forțate să abandoneze anumite poziții în regiuni precum Zaporojie, scrie Politico.
Strategia epuizării reciproceAbordarea actuală a Kremlinului este una pe termen lung, bazată pe speranța că Ucraina va ceda prima. Rusia dispune de resursele necesare pentru a-și reface pierderile umane și materiale, chiar dacă nu poate accelera ritmul ofensivei. De cealaltă parte, Kievul întâmpină dificultăți tot mai mari în procesul de mobilizare, pe fondul unei populații obosite și al tensiunilor politice interne.
Moscova folosește atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a submina moralul ucrainenilor și insistă pe cedări teritoriale în orice scenariu de pace. În acest context, președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni tot mai mari. Lideri ai opoziției, precum Petro Poroșenko, avertizează că eventuale compromisuri privind integritatea teritorială ar putea provoca o criză politică și socială majoră în Ucraina.
Pariul pe factorul extern al lui Vladimir PutinStrategia lui Putin se bazează pe scăderea interesului Occidentului și pe posibilele schimbări politice din Europa și Statele Unite. Pentru Ucraina, deși recuperarea tuturor regiunilor ocupate este în prezent un obiectiv dificil, supraviețuirea ca națiune independentă rămâne prioritatea absolută.
În prezent, conflictul s-a transformat dintr-o confruntare pentru victorii rapide într-un test dur al rezistenței și al răbdării strategice pentru ambele tabere.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu Ucraina, la patru ani de la începutul războiului declanșat de Rusia.
Mesajul a fost publicat pe pagina sa de X, unde Maia Sandu a spus că susține rolul pe care Ucraina îl joacă în apărarea securității regionale și europene.
În mesajul video postat, Maia Sandu a spus că rezistența Ucrainei nu privește doar propria independență, ci are implicații mai largi pentru întreaga regiune.
Ea a declarat că lupta pe care ucrainenii o duc zilnic contribuie la menținerea păcii în statele vecine, inclusiv în Republica Moldova.
„De patru ani lungi, Ucraina apără nu numai libertatea sa, ci și pacea dincolo de granițele sale. Vă mulțumim că ați ținut Rusia departe de țara noastră și că ați protejat Europa. Ucraina merită o pace justă și durabilă. Suntem alături de voi, astăzi și în fiecare zi.”, a transmis Maia Sandu.
For four long years, Ukraine has defended not only its own freedom, but peace beyond its borders.
Thank you for keeping Russia away from our country — and for protecting Europe.
We stand with you — today and every day. pic.twitter.com/kMHuBEZXVN
— Maia Sandu (@sandumaiamd) February 24, 2026
Pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Declarația Maiei Sandu este una dintre multele mesaje de susținere pentru statul ucrainean în aceste zile. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis și ea, marți, un mesaj de solidaritate cu Ucraina.
„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma faptul că Europa este alături de Ucraina, neclintită, financiar, militar și în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru constant față de lupta dreaptă a Ucrainei”, a transmis președinta Comisiei Europene.
