Invitat vineri la emisiunea Off the Record de la MEDIAFAX, Dan Dungaciu a explicat că România ar trebui să își coordoneze politica de securitate cu Washingtonul și nu cu Bruxelles-ul, în ceea ce privește conflictul din Ucraina.
Dungaciu: România trebuia să consulte SUAÎntrebat dacă AUR ar fi cerut activarea Articolului 4 din Tratatul NATO după incidentele cu drone căzute pe teritoriul României, Dungaciu a spus că partidul ar fi procedat diferit și s-ar fi consultat mai întâi cu Statele Unite în privința poziției față de războiul din Ucraina.
„Noi spunem că suntem parteneri strategici cu americanii, dar nu avem nicio discuție serioasă de securitate cu americanii. Eu cred că, pe chestiunea Ucrainei, România trebuia să se consulte cu americanii și să aibă o discuție foarte sinceră cu Washingtonul”, a declarat politicianul AUR.
Potrivit lui Dungaciu, înaintea unei discuții despre Articolul 4, Bucureștiul ar fi trebuit să își coordoneze poziția cu Washingtonul, având în vedere diferențele dintre abordarea americană și cea europeană față de conflictul din Ucraina. El susține că România continuă să urmeze linia promovată de principalele capitale europene, în timp ce Statele Unite au o viziune diferită asupra modului în care ar trebui gestionat conflictul.
„Dacă te uiți la sondajele din România, 70% dintre români susțin relația strategică cu Statele Unite. Dar noi nu vorbim cu americanii pe aceste teme”, a afirmat Dungaciu.
România și-a asumat la B9 „integritatea teritorială a Ucrainei”Liderul AUR a invocat declarația finală adoptată la summitul B9 – grupul celor nouă state de pe flancul estic al NATO – despre care spune că reflectă în continuare viziunea administrației Biden asupra conflictului.
„Credeți că ambasadorul american nu a văzut că în declarația finală a B9 – la care nu s-au dus nici francezii, nici germanii – scrie că noi luptăm pentru democrația, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei? Noi ne-am asumat asta la B9!”, a afirmat Dungaciu.
El a explicat că formularea privind integritatea teritorială a Ucrainei implică susținerea revenirii Kievului la toate teritoriile recunoscute internațional.
„Când vorbești despre integritatea teritorială a Ucrainei, asta înseamnă că trebuie să îi scoți pe ruși din Crimeea”, a afirmat liderul AUR.
„Vorbim încă în paradigma Biden”Dungaciu consideră că România continuă să promoveze obiective formulate în perioada administrației Biden, în timp ce administrația președintelui Donald Trump are o abordare diferită față de conflict.
„Continuăm să vorbim în paradigma administrației Biden. Toată viziunea noastră de securitate este încă una construită în perioada Biden”, a declarat el.
Potrivit acestuia, diferența poate fi observată și în mesajele transmise de actuala administrație americană către aliații europeni.
„Între timp a avut loc summitul NATO de la Haga, unde mesajul a fost altul: statele europene își asumă în mod suveran sprijinul pentru Ucraina. Fiecare stat decide singur ce vrea să facă”, a explicat Dungaciu.
AUR: Coordonarea strategică ar trebui să vină de la WashingtonÎn opinia liderului AUR, România ar trebui să își armonizeze poziția privind Ucraina cu cea a Statelor Unite.
„Noi, AUR, am fi mers la Washington și am fi discutat deschis. Am fi spus că vrem să ne asumăm poziția americană în problema Ucrainei. Coordonarea strategică ar trebui să vină de la Washington”, a declarat Dan Dungaciu.
Potrivit autorităților de la Kiev, partea ucraineană a transmis informațiile necesare Forțelor Navale Române pentru a preveni eventuale victime în rândul populației civile. Ucrainenii susțin că incidentul s-a produs în timpul îndeplinirii unor misiuni în Marea Neagră.
Anunțul vine în contextul incidentului de vineri, 5 iunie, din Portul Constanța, unde o dronă maritimă descoperită în Portul Civil Constanța, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat în jurul orei 10:30. Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu au fost înregistrate victime, iar zona fusese deja securizată și izolată de SRI, Garda de Coastă și MApN.
MApN a precizat că drona era „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, dar că obiectul nu făcea parte din dotarea Armatei României și nu fusese implicat în exercițiile recente desfășurate de România în zona Mării Negre. Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Într-o comunicare ulterioară, MApN a anunțat că a fost informat la ora 06:20 despre prezența unei drone maritime în Dana 78 a portului Constanța și că ambarcațiuni și elicoptere ale ministerului supraveghează zona. Autoritățile au subliniat că situația este în dinamică.
Invitat, vineri, la emisiunea „OFF the Record” de la MEDIAFAX, prim–vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a declarat că „noi nu ne-am dus la consultări pentru premier Georgescu”.
El a precizat că discuția „nu a fost despre nominalizări”.
Dungaciu a explicat că AUR a făcut „o cercetare care nu era bazată pe opțiuni electorale”. Cercetarea avea aproximativ 22 de itemi, printre care „integrarea europeană, migrație, istorie, tradiție”, potrivit prim–vicepreședintelui.
Acesta a afirmat că „există o apetență spre tipul ăsta de valori”, la „un nivel de 56% în România”.
„Populația care este apropiată de tipul acesta de valori este extrem de diversă. Cu opțiuni foarte diferite. De foarte multe ori, suveraniștii sunt ca o turmă de pisici pe care încerci să-i bagi într-un țarc”, a adăugat Dungaciu.
„Sunt oameni care nu au făcut multă politică, vor să rezolve repede toate problemele, zgârie, murie, strigă, sunt tumultoși, ies în stradă. Asta e politica suveranistă”, a concluzionat politicianul.
Uniunea Europeană introduce noi reguli privind transparența salarială, măsuri care urmăresc să reducă diferențele de plată dintre femei și bărbați și să ofere angajaților mai multe informații despre salarii.
Potrivit unui comunicat oficial, noile prevederi au început să intre în vigoare în toate statele membre și schimbă modul în care companiile vor face angajări și vor comunica informațiile salariale.
Regulile apar după numeroase situații în care candidații au trecut prin mai multe etape de recrutare fără să știe salariul oferit sau au descoperit, după ani de muncă, că alți colegi erau plătiți mai bine pentru aceeași activitate.
Conform noilor reguli europene, angajatorii vor trebui „să informeze persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cu privire la salariul de început sau la intervalul salarial în anunțul de post vacant sau înainte de interviu”.
În plus, companiile nu vor mai avea voie să îi întrebe pe candidați despre salariile pe care le-au avut la fostele locuri de muncă.
Mai multe drepturile angajațilorNoile măsuri oferă și mai multe drepturi angajaților. Aceștia vor putea solicita informații despre propriul nivel salarial, dar și despre salariile medii din companie pentru persoane care fac aceeași muncă sau o muncă de valoare egală, împărțite pe sexe.
Regulile prevăd că firmele cu cel puțin 100 de angajați vor fi obligate „să publice informații despre diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și masculin”.
Dacă rapoartele arată o diferență salarială între femei și bărbați de minimum 5% care nu poate fi justificată, angajatorii vor trebui să facă o evaluare oficială a salariilor.
Uniunea Europeană introduce și măsuri suplimentare pentru persoanele care consideră că au fost discriminate salarial.
Potrivit noilor reguli, „lucrătorii care au suferit discriminare salarială între sexe pot primi despăgubiri”, iar angajatorii care nu respectă obligațiile de transparență vor trebui „să dovedească că nu a existat nicio discriminare salarială”.
De asemenea, statele membre ale UE vor trebui să stabilească sancțiuni pentru companiile care încalcă regulile privind egalitatea de remunerare.
Noile măsuri permit și organismelor pentru egalitate sau reprezentanților angajaților „să reprezinte lucrătorii în proceduri judiciare sau administrative”.
Principiul egalității de remunerare între femei și bărbați există în Uniunea Europeană încă din 1957, odată cu Tratatul de la Roma. Cu toate acestea, diferențele salariale continuă să existe.
În prezent, diferența medie de remunerare între femei și bărbați în Uniunea Europeană este de 11,1%.
Pentru reducerea acestei diferențe și pentru promovarea egalității de gen, Comisia Europeană a propus Directiva privind transparența salarială, care a fost adoptată în anul 2023.
Invitat vineri la Digi 24, liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor Adrian Mihălcioiu a declarat că drona din Portul Constanța „a ajuns din greșeală doar acolo”.
El a explicat că drona putea să avanseze „către danele militare, putea să avanseze un pic către danele comerciale ale portului, chiar și în danele de la Oil Terminal, care erau foarte, foarte aproape”.
„Nu avem un sistem de supraveghere și siguranță a coastelor”„După 4 ani încheiați de război, noi încă nu avem un sistem de supraveghere a coastelor și de siguranță a coastelor românești”, a transmis liderul sindical. „Nu avem îngrădit în zona Neptun Deep. Acolo știm că se vor extrage gaze naturale”.
„Nu trebuie foarte multe miliarde de dolari, cât are pe buget România an de an pentru apărare. Probabil că trebuie câteva sute de mii sau milioane pentru a avea un sistem de supraveghere și de distrugere a obiectelor care intră pe teritoriul și apele naționale românești”, potrivit lui Mihălcioiu.
El a adăugat că „avem cel puțin trei sisteme, trei filtre. Avem filtrul Ministrului Apărei Naționale, divizia de flotă navală acolo, în portul Constanța. Vorbim de Ministrul Apărării și Ministrul de Interne”.
„Dacă drona avea un sistem antiradar, se explică de ce nu a fost văzut㔄Prin garda de coastă, ei au o misiune de supraveghere a zonelor limitrofe portului și României. Avem Port Control, avem Autoritatea Navală Română, care supraveghează traficul de nave, intrare, ieșiri. Drona putea fi văzută. Dacă cumva a avut un sistem antiradar, atunci se poate explica de ce nu a fost văzută, depistată la timp. Dar totuși, după patru ani de zile, de ce nu avem un sistem de supraveghere prin satelit. Să poți să vezi absolut toate obiectele din zona noastră și să intervim în momentul când ele intră și ne amenință”, a concluzionat Adrian Mihălcioiu.
Într-un interviu acordat Digi24, acesta a explicat că dronele navale folosite în războiul din Marea Neagră sunt programate să se autodistrugă atunci când pierd legătura cu operatorul.
Drona navală Măgura. Sursa foto: Danylo Antoniuk / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Potrivit generalului în rezervă, cel mai probabil drona și-a pierdut capacitatea de navigație după ce semnalul GPS a fost bruiat, iar operatorul nu a mai putut menține controlul asupra acesteia. „Cred că a fost efectiv vorba de bruierea semnalului GPS. Drona respectivă a intrat în derivă”, a explicat Dorin Toma. Acesta a precizat că astfel de sisteme sunt controlate de la distanță prin rețeaua Starlink, însă acoperirea nu este permanentă pe întreaga suprafață a Mării Negre. „Operatorul a pierdut legătura cu drona. În aceste condiții, are un sistem automat de autodistrugere”, a declarat fostul comandant NATO.
„Nu trebuia să fim luați prin surprindere”Generalul susține că procedura de autodetonare este o caracteristică bine cunoscută a acestor drone. Motivul este simplu: împiedicarea capturării tehnologiei de către armata rusă. „Este foarte clar motivul: această tehnologie să nu intre în posesia armatei ruse”, a explicat el.
În opinia sa, după identificarea dronei în port, autoritățile ar fi trebuit să considere explozia un risc iminent. „În momentul în care a intrat în derivă și a ajuns în zona respectivă, în Portul Constanța, trebuia să ne așteptăm că poate exploda oricând. Nu știam exact când a fost setat sistemul de autodistrugere”, a afirmat Dorin Toma. Fostul militar a criticat ideea că explozia ar fi reprezentat un eveniment neașteptat. „Acesta este procedura de operare. Ar fi trebuit să ne așteptăm. Nu să fim luați prin surprindere”, a spus el.
Posibilitatea existenței mai multor droneDorin Toma a declarat că scenariul în care mai multe drone au ajuns în apropierea litoralului românesc este plauzibil. Potrivit acestuia, armata ucraineană folosește frecvent roiuri de drone în cadrul misiunilor navale și nu operează, de regulă, cu un singur aparat. „Armata ucraineană lansează roiuri de drone, nu lansează o singură dronă. Pot fi mai multe lansate simultan pentru aceeași misiune”, a explicat generalul.
De ce sunt greu de detectatUna dintre întrebările ridicate după incident este modul în care drona a ajuns în Portul Constanța fără să fie observată de sistemele de supraveghere. Generalul Toma admite că detectarea unor astfel de aparate este dificilă. „Are o siluetă foarte joasă, este la nivelul mării și se deplasează cu viteze care pot ajunge la aproximativ 90 km/h”, a explicat el. Totuși, fostul comandant NATO consideră că există soluții tehnice care ar putea crește capacitatea de avertizare.
Drona navală Măgura. Sursa foto: Danylo Antoniuk / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Acesta a menționat utilizarea platformelor aeriene, a senzorilor acustici montați pe geamanduri și a sistemelor termice în infraroșu capabile să identifice căldura emisă de motorul dronei. „Sunt senzori acustici, senzori termici și supraveghere aeriană care pot contribui la detectarea unor astfel de drone înainte ca acestea să ajungă în apropierea infrastructurii critice”, a declarat Dorin Toma.
Incidentul care a declanșat alerta în ConstanțaDeclarațiile fostului comandant NATO vin după incidentul produs vineri în Portul Constanța, unde o dronă maritimă a explodat într-o zonă operațională. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, au instituit un perimetru de siguranță și au transmis un mesaj RO-ALERT prin care populația era îndemnată să evacueze zona pe o rază de un kilometru și să se adăpostească în spații protejate. Ancheta privind originea dronei și circumstanțele exacte ale exploziei este în desfășurare.
