După cum explică autorii acestui studiu în revista de specialitate Nutrients, rezultatele lor contrazic marea majoritate a cercetărilor anterioare și chiar recomandările existente, care tind să considere carnea de pui drept o sursă sănătoasă de proteine.
Mai exact, ceea ce au descoperit acești cercetători este că un consum mai mare de 300 de grame de pui pe săptămână ar putea fi asociat cu o creștere de 27% a riscului de deces din orice cauză și cu o creștere de 2,3% a riscului de a suferi de cancere ale tractului gastrointestinal.
Descoperirea se bazează pe analiza datelor provenite de la 4 869 de persoane din sudul Italiei care au participat la două cohorte și care au raportat consumul lor de carne roșie și de pasăre (dar nu și alți factori-cheie, precum nivelul de activitate fizică). Aceste informații au fost corelate cu diagnosticele de cancer și decesele pentru a documenta posibilele asocieri dintre cele două fenomene.
Limitări importante ale studiuluiPrimul lucru pe care autorii îl clarifică este că studiul nu stabilește cauzalitatea: adică nu este neapărat consumul de carne de pui care cauzează creșterea riscului și a mortalității, ci este posibil să existe un al treilea factor neidentificat care să medieze relația.
Într-adevăr, există mai mulți factori importanți care nu au fost luați în considerare. De exemplu, nu au fost colectate date privind originea puiului consumat (care ar putea fi expus la diferite pesticide în funcție de zona geografică) sau metoda de creștere (puii crescuți industrial primesc adesea antibiotice și hormoni care ne-ar putea afecta sănătatea).
De asemenea, nu au fost colectate informații privind metodele prin care a fost gătit puiul sau alte caracteristici ale dietei participanților, care ar putea fi cruciale în determinarea riscului de cancer al voluntarilor.
Ar trebui să nu mai mâncăm pui?Cu alte cuvinte, în principiu, aceste noi dovezi nu sunt suficiente pentru a schimba recomandările nutriționale și nici pentru a considera puiul cancerigen sau o sursă nesănătoasă de proteine.
Mai degrabă, relevanța acestui studiu constă în faptul că ridică necesitatea de a investiga modul în care factorii din jurul consumului de pui ar putea afecta sănătatea oamenilor, lucru care se aplică și altor surse de proteine, cum ar fi peștele sau legumele.
În cele din urmă, pe baza a ceea ce știm, idealul este să continuăm să ne concentrăm pe calitatea generală a dietei noastre, inclusiv pe varietatea de nutrienți și alimente, pe mărimea porțiilor și pe metodele de gătit pe care le folosim.
Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, responsabil pentru 19,1% din totalul deceselor în 2023, conform datelor oficiale. Numărul cazurilor noi de cancer a crescut cu 21% în 2023 comparativ cu anul precedent, iar peste 550.000 de români se află în evidența medicilor cu această boală .
Articolul Un nou studiu ridică semne de întrebare legate de consumul de carne de pui apare prima dată în Mediafax.
De la începutul anului, 100 km de cabluri aeriene din București au fost mutate în subteran, a anunțat vineri Primăria Capitalei.
Primăria Capitalei anunță că, de la începutul anului au fost dezafectați aproape 100 km de cabluri aeriene de internet, televiziune și telefonie de pe stâlpii din Capitală.
De asemenea, în ultimele 12 luni, totalul a depășit 300 km, iar din 2021 până în prezent au fost mutați 1.350 km de cabluri în rețeaua subterană.
În total, rețeaua subterană construită și pusă în funcțiune a depășit 3.000 km, din care aproximativ 1.300 km au fost realizați în ultimii patru ani. În același interval, au fost dezafectate rețele aeriene pe o lungime de peste 2.500 km, o mare parte dintre acestea în ultimii ani.
„Rețelele subterane de telecomunicații oferă o infrastructură modernă, stabilă și performantă, esențială pentru dezvoltarea digitală a orașului și pentru susținerea serviciilor inteligente. Totodată, mutarea cablurilor în subteran contribuie la eliberarea vizuală a spațiului urban, îmbunătățind aspectul străzilor și al clădirilor. Un alt beneficiu important este creșterea siguranței publice, prin reducerea riscurilor asociate cablurilor aeriene, mai ales în caz de vreme severă sau incendii”, arată Primăria Capitalei.
Articolul De la începutul anului, 100 km de cabluri aeriene din Capitală au fost mutate în subteran apare prima dată în Mediafax.
Doi tineri, cetățeni ucraineni rătăciți prin Munții Maramureșului, au solicitat vineri sprijinul salvatorilor montani și al polițiștilor maramureșeni. Tinerii ucraineni erau extenuați, nu mai aveau provizii și nu se puteau orienta.
Tot vineri, Salvamont Maramureș a fost implicat într-o amplă acțiune de salvare a unui bărbat rătăcit într-o zonă greu accesibilă.
„Apelul venit prin 112 a fost iniţiat de mama unuia dintre ucraineni care a solicitat plângând ajutor de urgenţă. Din informaţiile pe care le avem de la aparţinători, tinerii sunt uzi, nemâncaţi, extenuaţi şi fără posibilitatea de a se orienta pentru a coborî din munte”, informează oficialii Salvamont Maramureş.
Pentru căutarea celor doi au fost cuplate echipe de la Serviciul Public Județean Salvamont Maramureș și polițiștii de frontieră Sighetu Marmației.
Tot în această zi, Salvamont Maramureș derulează o acțiune de salvare foarte dificilă, a unui bărbat dispărut într-o zonă foarte greu accesibilă, în jurul localității Fărcașa. Bărbatul este căutat cu drone de termoviziune.
Articolul Acțiune amplă de salvare a Salvamont Maramureș: Doi tineri ucraineni s-au rătăcit în Munții Maramureșului apare prima dată în Mediafax.
În cadrul unei conferințe de presă, premierul polonez, Donald Tusk a afirmat că tratatul va conține prevederi privind asistența reciprocă în cazul unui atac, dar și oportunități de colaborare în vederea extinderii umbrelei nucleare franceze asupra Poloniei.
Acesta a susținut că tratatul nu este o alternativă la parteneriatul cu Statele Unite, reiterând că este nevoie și „de Statele Unite și de o Uniune Europeană puternică”.
Autoritățile franceze percep tratatul ca o metodă de consolidare a cooperării militare, dar și de extindere a influenței franceze. De asemenea, oficialii de la Paris au menționat că inițiativa va avansa interese vitale ale Franței, privind descurajarea nucleară.
Tratul reprezintă obiectivele Varșoviei de a-și diversifica parteneriatele de securitate pe fondul neîncrederii proiectate de administrația Trump în legătură cu securitatea europeană.
Articolul Polonia și Franța semnează un tratate de cooperare în domenii precum apărare și energie apare prima dată în Mediafax.
„Locked Shields”, exercițiul de securitate și apărare cibernetică organizat sub egida NATO, a luat sfârșit vineri.
La ediția din 2025 au participat specialiști din partea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Evenimentul s-a desfășurat în perioada 5–9 mai 2025, la Locked Shields 2025, la Biblioteca Centrală a Universității Politehnica din București.
Exercițiul a fost organizat în România de Ministerul Apărării Naționale (MApN), cu sprijinul DNSC și al Universității Politehnica din București. În această săptămână, specialiști militari și civili din domeniile securitate și apărare cibernetică, potrivit comunicatului de presă emis de DNSC.
Locked Shields este organizat anual de Centrul de Excelență NATO pentru Cooperare în Domeniul Apărării Cibernetice (CCDCOE) din Tallinn, Estonia, iar scopul inițiativei este de a oferi un cadru de intruire pentru testarea capacităților de reacție în fața unor amenințări cibernetice.
La ediția din acest an au participat aproape 4.000 de experți civili și militari din 41 de state aliate și partenere, grupați în 17 echipe multinaționale. Fiecare echipă a avut misiunea de a proteja infrastructuri critice naționale simulate, într-un scenariu cu peste 9.000 de atacuri cibernetice complexe.
Este al cincilea an în care România participă, fiind reprezentată de Comandamentul Apărării Cibernetice din MApN. Țara noastră a format o echipă comună alături de 260 de specialiști din Portugalia și Republica Moldova.
Membrii echipei fac parte din rândul instituțiilor componente ale Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, mediul academic, dar și companii private din domeniul securității cibernetice.
Specialiștii în apărarare cibernetică „ au fost nevoiți să gestioneze și să răspundă în timp real unui spectru larg de incidente cibernetice care reflectă provocările globale actuale, precum, protejarea serviciilor esențiale și a infrastructurilor critice fundamentale pentru funcționarea societăților moderne, inclusiv rețelele energetice, sistemele de distribuție și purificare a apei, serviciile satelitare, de comunicații, 5G și apărare”, potrivit sursei citate.
„Locked Shields se remarcă față de alte exerciții prin caracterul său complex, realistic și multidimensional, solicitând echipelor nu doar reacții tehnice la atacuri cibernetice, ci și gestionarea comunicării publice, oferirea de consultanță juridică și luarea de decizii strategice, toate desfășurate sub presiunea timpului și în condiții de stres intens. Prin implicarea activă în acest exercițiu, România își reconfirmă angajamentul ferm față de consolidarea securității cibernetice colective în cadrul NATO și dezvoltarea unei capabilități naționale de apărare cibernetică robustă, interoperabilă și rezilientă în fața amenințărilor moderne”, se arată în comunicatul emis de Directoratului Național de Securitate Cibernetică.
Articolul România a participat la exercițiul internațional de securitate cibernetică NATO apare prima dată în Mediafax.
Vineri, Andrei Belousov, ministrul rus al apărării a anunțat că Ucraina ar fi efectuat mai multe tentative de a pătrundere în regiunile Kursk și Belgorod. Declarație vine în contextul unui armistițiu unilateral declarat de Moscova cu ocazia Zilei Victoriei. Autoritățile de la Kiev au respins armistițiul și au răspuns cu propunera unei încetări a focului de 30 de zile.
Oficialii ministerului apărării de la Moscova susțin că armata ucraineană a realizat patru încercări de trecere a graniței în Kursk și Belgorod și că trupele ruse staționate pe frontul de est al Ucrainei au fost atacate de 15 ori. De asemenea, guvernatorul regiunii Belgorod a relatat că o dronă ucraineană a atacat vineri o clădire guvernamentală.
În replică, guvernatorul regiunii Zaporojie a afirmat că Rusia și-a încălcat propriul armistițiu, atacând satele ucrainene din apropierea frontului de 220 de ori.
Articolul Rusia acuză Ucraina că încearcă să pătrundă pe teritoriile regiunilor Kursk și Belgorod apare prima dată în Mediafax.
Grupul japonez de electronice plănuiește o restructurare majoră, cu închiderea afacerilor care generează pierderi și reduceri masive de personal.
Panasonic a anunțat vineri că măsura vizează reducerea a 10.000 de locuri de muncă la nivel mondial, jumătate dintre acestea fiind în Japonia, potrivit Le Figaro. Restructurările vor fi făcute în special în exercițiul financiar 2025, care a început în aprilie.
La sfârșitul lunii martie, Panasonic avea aproximativ 228.400 de angajați. Reducerile de locuri de muncă vor fi implementate „în conformitate cu legislația, normele și reglementările muncii din fiecare țară și regiune”, se arată într-un comunicat al companiei.
Cifra de afaceri a Panasonic a scăzut cu 0,5% față de anul precedent la 8.458 miliarde de yeni (51,7 miliarde de euro), în timp ce profitul net a scăzut cu 17,5%, la 366 miliarde de yeni.
Articolul O mare companie de electronice va concedia 10.000 de oameni apare prima dată în Mediafax.
În cadrul controlului pentru respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, judecătorii constituționali au hotărât, vineri, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025, formulată de Sebastian-Constantin Popescu.
De asemenea, CCR a decis confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025.
CCR a decis, în consecință, organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României în ziua de duminică, 18 mai 2025, la care participă George-Nicolae Simion și Nicușor-Daniel Dan, în această ordine.
Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul CCR validează primul tur al alegerilor prezidențiale și respinge cererea de anulare a scrutinului apare prima dată în Mediafax.
