În prima săptămână a intervalului de prognoză, valorile termice vor avea alternanțe de la o zi la alta și se vor situa cu mult sub mediile climatologice specifice perioadei. Astfel, se vor înregistra temperaturi maxime, în medie, între 16 și 20 de grade și minime între 3 și 7 grade. Până la finalul celei de-a doua săptămâni, temperaturile vor fi în creștere, apropiindu-se de normele specifice perioadei. Se vor înregistra, în medie, maxime între 20 și 23 de grade și minime între 7 și 10 grade.
Probabilitatea pentru averse va fi în creștere începând din 16 mai.
Meteo CrișanaÎn primele zile ale intervalului vremea va fi rece pentru această perioadă, înregistrându-se maxime termice, în medie, de 16…18 grade și minime de 3…5 grade. La mijlocul primei săptămâni vor fi alternanțe de la o zi la alta (maxime, în medie, de 14…18 grade), iar până la finalul intervalului va urma o perioadă de încălzire treptată și sunt estimate temperaturi maxime de până la 22…23 de grade și minime de până la 9…10 grade.
Vor fi perioade cu averse în prima zi a intervalului și din nou din 16 mai, până la finalul acestuia.
Meteo TransilvaniaLa începutul intervalului de prognoză, vremea va fi mai rece decât în mod obișnuit, cu temperaturi maxime care nu vor depăși, în medie, 13…16 grade, iar minimele se vor situa, în medie, între 2 și 5 grade. Până în jurul datei de 16 mai, valorile termice vor oscila ușor de la o zi la alta, fără variații semnificative. Ulterior, se va resimți o tendință de încălzire, cu maxime termice care vor ajunge treptat la medii de 19…20 de grade și minime care vor fi, în medie, de 7…8 grade în ultimele zile ale intervalului. Astfel, temperaturile vor reveni treptat spre normele climatologice specifice pentru a doua jumătate a lunii mai.
Vor fi intervale de timp cu averse aproape în fiecare zi, mai intense în primele două zile și din nou din 16 mai.
Meteo MaramureșVremea va fi rece pentru această dată în primele zile ale intervalului, când se vor înregistra temperaturi maxime, în medie, de 14…16 grade și minime care vor coborî spre 1…3 grade. Până în jurul datei de 16 mai, vor fi oscilații ușoare de la o zi la alta. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, astfel încât în ultimele zile ale intervalului sunt estimate temperaturi maxime, în medie, de până la 19…20 de grade și minime de până la 7…9 grade.
Vor fi perioade cu averse în aproape fiecare zi a intervalului, mai intense cu precădere din 16 mai.
Meteo MoldovaVremea va fi mult mai rece decât în mod caracteristic perioadei în prima săptămână de prognoză, dar cu toate acestea, valorile termice vor crește ușor și treptat de la o zi la cealaltă, iar pe tot intervalul, mediile maximelor se vor situa între 12 și 18 grade și ale minimelor între 2 și 6 grade. În următoarea săptămână se va instala un proces de încălzire ce va duce valorile diurne spre 20 de grade, iar pe cele nocturne spre 10 grade, valori estimate prin mediere
regională.
Probabilitatea pentru ploi pe arii mai extinse și mai intense va fi mai ridicată după data de 16 mai, dar și în restul zilelor se vor semnala averse pe alocuri și mai ales după-amiezile.
Meteo DobrogeaPână în data de 19 mai regimul termic, cu toate că va avea mici oscilații, se va situa sub pragul mediilor climatologice specifice datei, chiar cu mult în primele zile de prognoză. Maximele vor fi cuprinse între 16 și 20 de grade, iar minimele între 6 și 10 grade, valori ce reprezintă mediile regionale estimate în prima săptămână. Următoarea perioadă va fi caracterizată de o creștere treptată a temperaturilor, astfel că mediile maximelor se vor apropia de 22 de grade, iar ale minimelor de 12 grade.
Probabilitatea de apariție a ploilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului. Acestea se vor manifesta cu precădere după-amiaza și seara, iar datele în care vor fi mai extinse se estimează a fi 14, 17, 18 și în intervalul 20 – 25 mai.
Meteo MunteniaIntervalul de prognoză va debuta cu o vreme deosebit de rece pentru această dată calendaristică, iar schimbările nu vor fi majore pe parcursul primei săptămâni, chiar dacă valorile termice vor mai avea și tendințe de creștere. În acest context, maximele vor avea mediile între 16 și 20 de grade, iar minimele între 6 și 8 grade. După data de 19 mai se va încălzi treptat, astfel încât se vor atinge valori diurne în jurul a 23 de grade și nocturne de 9…11 grade, acestea fiind valori estimate a se înregistra prin mediere regională.
Ploile își vor face apariția pe aproape toată perioada, probabilități mai mici se întrevăd în zilele de 12, 15 și 22 mai.
Meteo OlteniaVor fi două perioade scurte de încălzire a vremii în prima săptămână, între 12 și 15 mai și din nou până în 18 mai, dar, cu toate acestea, vremea va fi mai rece decât în mod normal, iar regimul termic diurn va fi între 16 și 21 de grade și cel nocturn între 6 și 8 grade, valori obținute prin mediere regională. În a doua sâptâmănă, va fi un parcurs aproape continuu de creștere a temperaturilor, cu maxime ale căror medii vor atinge, în final, 24 de grade și minime spre 12 grade.
Probabilitatea pentru averse mai extinse și mai intense va fi ridicată în zilele de 16, 17 și 18 mi și după data 22 mai.
Meteo la munteValorile termice se vor situa sub normalul acestei date calendaristice în toate masivele, dar vor avea oscilații de la o zi la cealaltă. Până în data de 15 mai vor crește de la maxime în medie de 4 grade până la 8 grade și minime de la -2 grade spre 0 grade, apoi, în ziua următoare vor scădea la valorile de debut și ulterior vor înregistra un proces de creștere continuă, ce va conduce spre finalul intervalului la valori diurne de 12 grade și nocturne de 4 grade, acestea fiind valori obținute din media regională.
Probabilitatea pentru precipitații va fi ridicată pe tot parcursul intervalului. În prima săptămână vor mai fi precipitații mixte pe creste.
Articolul METEO. Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni. Prognoza emisă de ANM apare prima dată în Mediafax.
Tribunalul București a respins luni o acțiune Greenpeace, astfel că proiectul Neptun Deep merge mai departe, susține Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
„Astăzi, printr-o decizie fermă, justiția a apărat interesele României împotriva încercărilor repetate ale ONG-ului Greenpeace de a bloca proiectul vital Neptun Deep. Tribunalul București a respins în fond acțiunea Greenpeace, iar ONG-ul trebuie să plătească acum 80.000 lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom. Această sentință confirmă încă o dată că multe dintre acțiunile de acest fel inițiate împotriva proiectelor strategice ale României sunt fie nefondate, fie inadmisibile. Aceste procese ne costă timp, bani și oportunități majore pentru dezvoltarea și securitatea națională”, a scris luni pe Facebook ministrul Energiei.
El arată că România a câștigat nu doar un proces, ci o bătălie importantă pentru interesele strategice.
„Este inadmisibil ca resursele limitate ale statului român să fie dedicate pentru a combate constant acțiuni judiciare neîntemeiate, în timp ce Greenpeace cheltuiește sute de mii de lei pe avocați pentru a porni procese în serie. Am spus de la bun început că nu avem emoții că justiția va face dreptate. Și așa a fost. România nu poate permite ca proiectele esențiale pentru securitatea noastră energetică să fie sabotate, așa cum au fost în ultimele decenii”, a adăugat Burduja.
El susține că Neptun Deep este un proiect esențial nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune, asigurând gaz românesc, ieftin și abundent pentru români, frații noștri de peste Prut și toți vecinii noștri, la un preț corect.
Articolul Burduja: „Tribunalul București a făcut dreptate. Neptun Deep merge mai departe” / ONG-ul trebuie să plătească acum 80.000 lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom apare prima dată în Mediafax.
Afirmațiile făcute în aprilie 2022, pe vremea când servea ca episcop al orașului Chiclayo din Peru, uimesc prin precizia și hotărârea lor, într-o perioadă în care multe figuri din spațiul religios se abțineau să vorbească deschis despre un subiect atât de fierbinte.
În cadrul interviului oferit publicației Semanario Expresión, Monseniorul Robert Prevost – acesta fiind numele său la naștere – a condamnat fără echivoc agresiunea militară a Rusiei, denumind-o „ o invazie imperialistă autentică”, titrează La Stampa.
El a evidențiat că, lăsând la o parte divergențele geopolitice, evenimentele din Ucraina constituiau „crime împotriva umanității” și a solicitat o înțelegere mai aprofundată a atrocităților cauzate de acest război.
„Trebuie să îi cerem lui Dumnezeu pace, dar și să recunoaștem mai clar răul pe care îl face Rusia”, declara atunci episcopul Prevost.Vorbele sale par cu atât mai relevante în prezent, având în vedere că, devenind între timp Papă, Leon al XIV-lea este așteptat să ofere o perspectivă morală și spirituală asupra conflictelor mondiale, printre care și cel din Ucraina.
Atitudinea sa justă și ancorată în realitate, încă dinainte de a deveni papă, contrastează vizibil cu abordarea diplomatică prudentă specifică Vaticanului, recunoscut pentru poziția sa neutră și pentru apelurile relativ generice la pace din ultimii ani.
Profilul noului Suveran Pontif arată o viitoare direcție clară a VaticanuluiReapariția acestor afirmații oferă o perspectivă clară asupra profilului moral și politic al noului pontif – un conducător spiritual care nu ezită să condamne injustiția, chiar și înainte de a ocupa funcția supremă în Biserică.
Afirmațiile din 2022 ale Papei Leon al XIV-lea pot fi interpretate acum ca o anticipare a unui pontificat cu o atitudine mult mai decisă, în care Biserica ar putea asuma un rol mai proeminent în condamnarea actelor de agresiune și în sprijinirea popoarelor oprimate.
Articolul Papa Leon al XIV-lea, o poziție fermă încă dinainte de pontificat: „Războiul din Ucraina este o invazie imperialistă rusă” apare prima dată în Mediafax.
E greu să faci reduceri de cheltuieli ale statului fără să faci disponibilizări, dar acestea trebuie făcute în urma unor analize, susține președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
Întrebat la Radio Europa Liberă dacă măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare vor duce și la disponibilizări, Ilie Bolojan a spus: „E greu să faci reduceri de cheltuiel ale statului fără să faci disponibilizări acolo unde, calculând corect încărcarea de personal, se constată că sunt oameni care nu au ce să facă și nu justifică existența. Dar aici trebuie făcute analize pe fiecare instituție”.
„Este evident că orice fel de reducere de cheltuieli a funcționării statului român nu poate fi gândită fără o reducere și a personalului. Cât? Din ce domenii? În ce etapă? Trebuie făcută o analiză și eu sunt rezervat întotdeauna să arunc cifre și am evitat întotdeauna această chestiune. Eu am făcut, când a depins de mine, la instituțiile pe care le-am gestionat, dar pe baza unei analize și nu aruncate, cum să vă spun, într-un anumit context sau altul”, a adăugat Bolojan.
Articolul Bolojan: „E greu să faci reduceri de cheltuieli ale statului fără să faci disponibilizări” apare prima dată în Mediafax.
Președintele interimar Ilie Bolojan a spus, într-un interviu la Radio Europa Liberă, că îl va vota pe candidatul independent Nicușor Dan.
Totodată, el i-a îndemnat pe români să iasă la vot duminică, 18 mai, și să voteze „cum le dictează conștiința”.
„Eu cred că ne-am câștigat un drept în acești ani, cu multe sacrificii, dreptul de a vota. Și sunt mulți oameni care în turul I au votat candidați care nu au intrat în turul 2. Și eu sunt în această situație. Mesajul meu către toți românii e să meargă să voteze și să voteze așa cum le dictează conștiința, gândindu-se că România e la o intersecție importantă și fiecare prin votul pe care îl va da va face istorie pentru România”, a spus Bolojan în cadrul interviului.
Dintre cei doi candidați între care se va da finala prezidențială în 18 mai, Ilie Bolojan a afirmat că „analizând candidații care sunt în turul 2, îl voi vota pe domnul Nicușor Dan președintele României”.
Articolul Ilie Bolojan a anunțat pe cine va vota în turul 2: Toți românii să voteze cum le dictează conștiința apare prima dată în Mediafax.
În cei aproape 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat progrese economice remarcabile, care includ triplarea PIB-ului, o creștere de patru ori a salariului mediu net în euro și depășirea pragului de 1.200 km de autostradă. Aproape 100 de miliarde de euro au fost absorbite din fonduri europene până la finalul anului 2024, în cadrul a trei exerciții bugetare succesive, a relatat luni Ziarul Financiar.
România a marcat vineri Ziua Europei și aproape 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. În această perioadă, PIB-ul țării s-a triplat, salariul mediu net în euro a crescut de patru ori, iar infrastructura rutieră a fost extinsă, depășind pragul de 1.200 km de autostradă. De asemenea, România a absorbit aproape 100 de miliarde de euro din fonduri europene până la finalul anului 2024, în cadrul a trei exerciții bugetare succesive, potrivit sursei citate.
Șeful organizației analiștilor financiari din România, parte a CFA Institute, a insistat asupra legăturii directe între absorbția fondurilor europene și evoluția economică a țării, avertizând că o oprire a acestora ar putea duce economia românească într-o criză financiară: „România a avansat semnificativ din punct de vedere economic. La începutul procesului de aderare la UE, PIB-ul pe cap de locuitor era de doar 30% din media europeană, iar acum a ajuns la 80%”. Comparativ cu economiile țărilor care nu sunt membre UE, cum ar fi Serbia sau Albania, progresul este evident”, a precizat Adrian Codirlașu.
În următorii 8-10 ani, PIB-ul și salariul mediu net se vor dubla dacă România își va urma parcursul europeanÎn prezent, România se află la același nivel al PIB-ului per capita (la paritatea puterii de cumpărare) cu Polonia, o țară cu 36 de milioane de locuitori, și a depășit economii precum cele ale Ungariei și Croației.
Între anii 2006-2024, PIB-ul a crescut de 3,6 ori, până la 350 mld. Euro. Comparativ, în 2006, PIB-ul României era de 97 miliarde de euro, iar în 2007 a crescut cu 30 miliarde de euro.
Experții financiari estimează că, în următorii 8-10 ani, PIB-ul și salariul mediu net din România se vor dubla din nou dacă politicile actuale vor continua. Factorii cheie sunt intrarea în Schengen, intrarea în OECD, organizaţia celor mai dezvoltate ţări ale lumii, şi construcţia autostrăzilor care vor lega românii de la nord la sud şi de la est la vest, în următorii cinci ani.
Articolul România a egalat puterea reală de cumpărare a polonezilor și a depășit economiile Ungariei și Croației apare prima dată în Mediafax.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, susține că amânarea deciziei Franței de a trimite încă 2.000 de militari la baza NATO de la Cincu nu are legătură cu întârzierile în modernizarea infrastructurii din zonă. Totuși, acesta recunoaște problemele organizatorice în implementarea proiectelor necesare.
În cadrul unui interviu acordat Radio Europa Liberă, Ilie Bolojan a negat speculațiile privind o posibilitate a neînțelegere între Franța și România privind întârzierea rebilitării a unor poduri și drumuri din zona bazei militare de la Cincu.
Acesta a susținut că „Nu a existat o decizie de a nu suplimenta trupele în România, ci ce a existat a fost amânarea unor exerciții”.
Despre problemele cu care se confruntă autoritățile responsabile, președintele interimar a precizat „Pur și simplu e o problemă de organizare, de prioritizare, de licitații, de contestații și în general de a sta cât mai mult pe rezolvarea problemelor, ceea ce de multe ori n-am făcut cum a trebuit.”.
Articolul Ilie Bolojan recunoaște problemele din infrastructura militară: „Nu ne-am ocupat cum trebuia” apare prima dată în Mediafax.
