Oficialii europeni vor fi prezenți, joi și vineri, la ReBuild Ukraine, eveniment organizat la Varșovia. Comisia va prezenta, în cadrul forumului, planurile sale pentru sprijinirea reconstrucției, relansării economice și consolidării parteneriatelor UE-Ucraina.
Participarea reprezentanților Comisiei Europene are loc sub umbrela inițiativei Team Europe, împreună cu statele membre ale Uniunii Europene și cu birourile lor de promovare a comerțului. Scopul principal este consolidarea legăturilor economice dintre companiile europene și cele ucrainene și atragerea de investiții pentru refacerea infrastructurii, industriei și economiei Ucrainei.
40 de țări vor să participe la reconstrucția UcraineiProgramul include Conferința de Investiții UE-Ucraina, ateliere tematice dedicate mediului de afaceri și inovării, precum și o platformă de matchmaking – un spațiu de întâlnire pentru companii care caută parteneri de afaceri.
La ediția din acest an participă peste 900 de reprezentanți ai firmelor, autorităților și organizațiilor din peste 40 de țări. În total, sunt programate peste 1.200 de întâlniri directe între companii interesate să colaboreze în proiecte de investiții, reconstrucție sau dezvoltare tehnologică, desfășurate atât online, cât și la fața locului.
Oportunități pentru companii la standul UEPe scena dedicată Uniunii Europene vor avea loc peste 25 de sesiuni de prezentare, cu vorbitori din partea Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiții, Alianței Ucrainene a Clusterelor, Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei și din sectorul privat.
Vizitatorii sunt invitați să discute cu experți ai Comisiei la standul Uniunii Europene, unde pot afla mai multe despre instrumentele de investiții, inițiativele de digitalizare și programele de sprijin pentru antreprenoriat – precum Erasmus pentru Tinerii Antreprenori – dar și despre rețelele europene de afaceri, cum sunt Enterprise Europe și Platforma Europeană de Colaborare a Clusterelor.
Timp de decenii, oamenii de știință au dezbătut dacă micul Nanotyrannus era o specie separată sau doar un exemplar tânăr de Tyrannosaurus rex, scrie TheBrighterside.
Un nou studiu publicat în revista Nature pune capăt controversei, dezvăluind că așa-numitul „mini T. rex” a fost, de fapt, o specie independentă, schimbând complet perspectiva asupra diversității prădătorilor din Cretacicul târziu.
O controversă care a durat deceniiDiscuția a început în 1946, odată cu descoperirea unui craniu mic de tiranosaur în Montana, denumit inițial Gorgosaurus lancensis și mai târziu Nanotyrannus lancensis.
Ani la rând, paleontologii au considerat că este doar un T. rex juvenil, o explicație convenabilă pentru golurile din evoluție.
Totuși, mai mulți experți au rămas sceptici, semnalând diferențe evidente în numărul dinților, proporțiile membrelor și structura oaselor.
„Dinozaurii care se duelează” aduc dovada decisivăÎn 2006, o descoperire numită „Dinozaurii care se duelează”, un Triceratops blocat în luptă cu un mic tiranosaur, a oferit cheia misterului.
Cercetătorii Lindsay Zanno și James Napoli au analizat modelele de creștere osoasă și au concluzionat că micul prădător era complet matur, respingând ipoteza juvenilului.
Studiul microscopic al țesuturilor osoase a arătat plăci de creștere sudate și structuri adulte, confirmând că Nanotyrannus lancensis era un exemplar matur.
Un nou prădător pe scena Cretacicului târziuZanno și Napoli au identificat și o a doua specie, Nanotyrannus lethaeus, numită după miticul râu al uitării, Lethe.
Acești prădători agili, mai mici dar mai rapizi decât T. rex, coexistau cu uriașul lor văr, concurând pentru pradă în America de Nord. „T. rex nu era singur în vârf. Micul Nanotyrannus vâna prin viteză și precizie” a declarat Zanno.
Reevaluarea evoluției dinozaurilorDescoperirea contrazice convingerile de lungă durată despre creșterea și evoluția lui T. rex, necesitând o reevaluare a studiilor anterioare.
Oamenii de știință văd acum ecosistemul Cretacicului târziu ca fiind mai divers și mai dinamic, populat de mai mulți prădători de vârf care împărțeau același teritoriu.
Halushchenko este anchetat de Biroul Național Anticorupție (NABU) în cadrul unui caz de corupție la scară largă care implică Energoatom și pe Timur Mindich, un colaborator apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. El nu a fost încă pus sub acuzare oficial, potrivit The Kyiv Independent.
O ședință extraordinară a Cabinetului de Miniștri l-a suspendat pe Halushchenko și a numit-o pe Liudmila Suhak, ministru adjunct al justiției pentru integrare europeană, în funcția de ministru al justiției interimar, a declarat Sviridenko pe Telegram.
Halushchenko a declarat pe Facebook, miercuri, că a vorbit cu Sviridenko.
„Sunt pe deplin de acord: mai întâi trebuie luată o decizie politică și abia apoi ar trebui să ne ocupăm de toate detaliile”, a adăugat el. „Nu mă agăț de funcția de ministru și nu mă voi agăța de ea. Consider că suspendarea pe durata anchetei este o măsură civilizată și adecvată. Mă voi apăra în domeniul juridic și îmi voi dovedi poziția”.
Între timp, criticii lui Halushchenko au susținut că suspendarea nu este suficientă.
„Suspendarea ministrului justiției de către Cabinet nu este suficientă. Cei doi miniștri trebuie să demisioneze sau să fie demiși din funcțiile lor de către Rada Supremă a Ucrainei”, a scris Anastasia Radina, șefa comisiei anticorupție a parlamentului ucrainean, pe Facebook, într-o aparentă referire la Halushchenko și la ministrul energiei, Svitlana Hrinchuk.
Halushchenko a fost ministru al energiei între 2021 și 2025 și a fost numit ministru al justiției în iulie.
NABU a percheziționat sediile legate de Halushchenko în cadrul anchetei Energoatom de luni.
Halushchenko, care este uneori identificat ca „ministru al energiei” și alteori cu numele de cod „Profesorul”, apare în înregistrările audio publicate de NABU.
În înregistrările NABU, suspecții Ihor Mironiuk și Dmitro Basov par să împartă mita între ei și „Profesorul” – o presupusă referire la Halushchenko.
„O vom împărți la trei: tu, eu și Profesorul”, a spus Mironiuk în înregistrări.
Mironiuk, care a fost și el acuzat în acest caz, este un fost consilier al lui Halushchenko.
Informația a fost publicată de CNN, care citează e-mailuri recent publicate de democrații din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților.
E-mailurile adresate asociatei lui Epstein, Ghislaine Maxwell, care a fost condamnată pentru trafic sexual după moartea lui Epstein, și autorului Michael Wolff includ conversații în care Epstein afirmă că Trump a petrecut mult timp cu o femeie pe care democrații din Comisia de Supraveghere o descriu ca fiind o victimă a traficului sexual al lui Epstein.
Mesaje despre o femeie victimă a traficului sexualE-mailurile includ, de asemenea, un mesaj în care Epstein afirmă că Trump „știa despre fete” – aparent referindu-se la afirmația lui Trump că l-a dat afară pe Epstein din clubul său Mar-a-Lago pentru că a racolat tinere care lucrau acolo.
E-mailurile au fost publicate miercuri de democrații din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților.
„Trump știa despre fete”Într-un e-mail datat 2 aprilie 2011, Epstein i-a trimis un e-mail lui Maxwell: „Vreau să-ți dai seama că acel câine care nu a lătrat este Trump… a petrecut ore întregi la mine acasă cu el… nu a fost menționat niciodată. Șeful poliției. etc. Sunt 75% acolo”.
Maxwell a răspuns: „M-am gândit la asta…”.
Un e-mail din 2011: „Câinele care nu a lătrat”Contextul mesajului nu este clar. Cu aproximativ trei ani mai devreme, în iunie 2008, Epstein fusese condamnat la 18 luni într-o închisoare cu securitate minimă după ce a pledat vinovat la acuzațiile statului de solicitare de prostituție și solicitare de prostituție cu un minor sub 18 ani. A fost eliberat din închisoare în iulie 2009, după ce a ispășit doar 13 luni.
Maxwell i-a spus procurorului general adjunct Todd Blanche într-un interviu acordat la începutul acestui an că „nu l-a văzut niciodată pe președinte într-o situație inadecvată” și că nu-și amintește să-l fi văzut vreodată pe Trump la casa lui Epstein. Ea a spus că i-a văzut pe cei doi bărbați împreună în contexte sociale.
„Președintele nu s-a comportat niciodată inadecvat cu nimeni”, a spus Maxwell. „În perioada în care am fost cu el, s-a comportat ca un gentleman în toate privințele”.
Controversa dosarelor EpsteinRelația lui Trump cu Epstein a fost supusă unei atenții sporite în contextul unei furtuni politice la Washington cu privire la faptul dacă și când guvernul federal va face publice dosarele referitoare la traficantul sexual decedat în închisoare în 2019. Controversa s-a intensificat la începutul acestui an, când Departamentul de Justiție al lui Trump a declarat că rămâne la concluzia anterioară că Epstein a murit prin sinucidere și că nu intenționează să furnizeze mai multe informații despre acest caz.
Acest lucru a stârnit proteste în Congres și în rândul unor membri ai bazei MAGA a lui Trump și a dat un nou impuls eforturilor de a obține noi informații.
Ultima publicare a inclus și e-mailuri între Epstein și Wolff, inclusiv unul din ianuarie 2019, din timpul primului mandat al lui Trump și cu aproximativ șapte luni înainte ca Epstein să se sinucidă în închisoare.
Potrivit e-mailului, Epstein i-a scris lui Wolff aparent pentru a răspunde afirmației lui Trump că i-a cerut lui Epstein să renunțe la calitatea de membru al clubului Mar-a-Lago.
„Trump a spus că mi-a cerut să demisionez”, a scris Epstein, adăugând: „Niciodată nu am fost membru. Desigur, el știa despre fete, deoarece i-a cerut lui Ghislaine să înceteze”.
Casa Albă a declarat că Trump l-a exclus pe Epstein din clubul său Mar-a-Lago „pentru că era un tip ciudat”, iar Trump însuși a spus că Epstein „a furat” tinere care lucrau la spa-ul Mar-a-Lago.
Relația lui Trump cu Epstein este de mult timp cunoscută publicului, deși președintele SUA a negat orice faptă ilegală. El a intentat un proces pentru calomnie împotriva editorului Wall Street Journal și a reporterilor care au scris un articol despre o colecție de scrisori oferite cadou lui Epstein cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani în 2003, inclusiv o notă cu numele lui Trump și conturul unei femei goale.
„Heads up” înainte de dezbaterea CNNÎntr-un al treilea e-mail, Wolff i-a scris lui Epstein cu subiectul „heads up” pe 15 decembrie 2015, ziua dezbaterii primare republicane a CNN.
„Am auzit că CNN intenționează să-l întrebe pe Trump în seara asta despre relația lui cu tine – fie în direct, fie în conferința de presă de după”, i-ar fi scris Wolff lui Epstein.
Epstein a răspuns: „Dacă am putea să-i pregătim un răspuns, care crezi că ar trebui să fie acesta?”.
Wolff a răspuns: „Cred că ar trebui să-l lași să se spânzure singur. Dacă spune că nu a fost în avion sau la casă, atunci asta îți oferă un avantaj valoros din punct de vedere politic și al relațiilor publice”.
Astăzi, de la ora 16:00, președintele Nicușor Dan, împreună cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, are o întâlnire cu conducerea magistraților pentru a analiza legea ce prevede creșterea vârstei de pensionare.
Procurorii și judecătorii cer extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 20 de ani și majorarea pensiilor. Premierul Bolojan s-a arătat dispus să discute modificarea perioadei de tranziție, iar PSD dorește găsirea unei soluții comune.
Scopul întâlnirii de astăzi de la Palatul Cotroceni este găsirea unei variante care să deblocheze reforma pensiilor magistraților.
Întâlnirea de astăzi are loc după cea de ieri, când Nicușor Dan s-a consultat cu liderii coaliției în contextul crizei actuale din sistemul de justiție. Reforma pensiilor speciale rămâne blocată de decizia Curții Constituționale, iar CSM a depus o plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu.
CCR a respins proiectul de reformă pentru că Executivul nu a așteptat cele 30 de zile prevăzute pentru avizul consultativ al CSM.
Premierul Bolojan a declarat că proiectul trebuie readoptat rapid, în forma inițială, deoarece CCR s-a pronunțat doar asupra procedurii. El a mai declarat că termenul de 30 de zile pentru avizul CSM trebuie respectat, însă nu consideră necesară modificarea conținutului proiectului.
De cealaltă parte, liderul PSD Sorin Grindeanu a afirmat că este nevoie de discuții cu magistrații și de un nou proiect, întrucât aceștia s-au opus până acum oricărei schimbări.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a fost prezent la discuțiile de la Cotroceni și va participa și la cea de astăzi, a spus că ambele părți trebuie să facă concesii. El a explicat totodată că propunerea magistraților nu poate fi acceptată.
„Compromisul înseamnă fiecare cedează ceva. Deci dacă cineva crede că permanent, în anii care urmează, poate să pună presiune pe clasa politică, eu cred că se înșeală. Da, au fost momente când clasa politică permanent a cedat. Guvernul are obligația, dincolo de a respecta separarea puterilor în stat, de a guverna just și această problemă de a echilibra lucrurile care erau și sunt distorsionate, este obligația Parlamentului și Guvernului prin legislație, dialog cu CSM, cu un alta curte și așa mai departe, dar nu se poate accepta ce nu e acceptabil”, a declarat liderul UDMR înainte de întâlnirea de la Cotroceni.
Ce spune președintele Nicușor DanNicușor Dan a fost întrebat astăzi, în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o, dacă după discuțiile avute cu liderii coaliției există deschidere din partea acestora pentru ajustarea prevederilor din reforma pensiilor speciale.
Președintele a explicat că toate părțile implicate sunt de acord că procesul trebuie dus la bun sfârșit.
„Nu vreau sa va spun pentru că este un proces de negociere între mai mulți actori. Eu sunt un mediator, deci nu pot să vă spun exact ce s-a discutat înăuntru. Însă ce cred că pot să vă spun este că există din toate părțile înțelegerea faptului că această chestiune trebuie închisă”, a spus președintele.
„Spațiul civic deschis este o parte esențială a democrațiilor noastre, acesta fiind motivul pentru care Comisia a prezentat, de asemenea, o Strategie a UE pentru societatea civilă, care vizează o implicare, o protecție și un sprijin mai puternice pentru organizațiile societății civile care joacă roluri esențiale în societățile noastre”, arată Comisia.
Ambele inițiative au fost prezentate în orientările politice și în discursul privind starea Uniunii din acest an al președintei von der Leyen.
„Scutul european pentru democrație și Strategia UE pentru societatea civilă prezintă măsuri de protejare a pilonilor principali ai sistemelor noastre democratice: oameni liberi, alegeri libere și corecte, mass-media liberă și independentă, o societate civilă dinamică și instituții democratice puternice”, mai arată Comisia.
Președinta von der Leyen a declarat: „Democrația este fundamentul libertății, prosperității și securității noastre. Scutul european pentru democrație va consolida elementele esențiale care le permit cetățenilor să se bucure, în fiecare zi, de valorile noastre democratice comune – libertatea de exprimare, mass-media independentă, instituții reziliente și o societate civilă dinamică. Acesta este punctul forte al Europei și trebuie să ne sporim capacitatea colectivă de a-l proteja, în orice moment”.
BNR menține rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an.
De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an și a nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Inflația a urcat la 9,88% în septembrieRata anuală a inflației s-a mărit marginal în septembrie, la 9,88 la sută, de la 9,85 la sută în august 2025, în condițiile în care noile creșteri de dinamică consemnate de prețurile combustibililor și energiei și de subcomponentele non-alimentare ale inflației de bază au fost contrabalansate aproape în totalitate de evoluțiile de sens opus de pe segmentele LFO și produse din tutun.
Pe ansamblul trimestrului III 2025, rata anuală a inflației a crescut astfel la 9,88 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Efectele directe tranzitorii ale celor două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin scumpirea drastică a energiei electrice și mai modestă a combustibililor, al căror impact a fost în mică măsură atenuat de decelerarea semnificativă a creșterii prețurilor LFO, în condițiile ieftinirii fructelor și legumelor.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea în trimestrul III 2025, urcând la 8,1 la sută în septembrie, de la 5,6 la sută în iunie. Ascensiunea reflectă transferarea aproape integrală a majorării cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Influențe suplimentare moderate au venit din dinamica încă ridicată a costurilor salariale și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor, precum și din mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro.
Ușoară scădere în octombrieÎn luna octombrie 2025, rata anuală a inflației s-a redus ușor, la 9,76 la sută, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și LFO au fost doar parțial contrabalansate ca impact de continuarea accelerării creșterii prețurilor energiei, ca efect al scumpirii gazelor naturale, în timp ce rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,1 la sută.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în octombrie 2025 la 8,4 la sută, de la 5,8 la sută în iunie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 6,6 la sută în octombrie, de la 5,1 la sută în iunie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 6,2 la sută în octombrie, de la 5,3 la sută în iunie 2025.
Economia a crescut cu 1,2% în trimestrul IINoile date statistice reconfirmă creșterea cu 1,2 la sută a activității economice în trimestrul II 2025, după stagnarea acesteia în trimestrul precedent, evoluție ce implică o deschidere mai modestă a deficitului de cerere agregată în semestrul I 2025 comparativ cu cea anticipată.
Se reconfirmă, de asemenea, stoparea descreșterii avansului în termeni anuali al PIB și menținerea acestuia la 0,3 la sută în trimestrul II 2025, în contextul evoluțiilor de sens opus evidențiate la nivelul celor două componente majore ale cererii agregate. Astfel, cererea internă și-a accentuat scăderea de ritm în acest interval, în principal pe fondul comprimării ușoare a formării brute de capital fix față de perioada similară a anului trecut și al descreșterii pronunțate a aportului pozitiv al variației stocurilor, ce au fost doar parțial contrabalansate ca influență de creșterea consumului gospodăriilor populației, după declinul ușor înregistrat în trimestrul I 2025.
Deficitul comercial s-a redusÎn schimb, evoluția exportului net și-a redus considerabil impactul contracționist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenței conturate între continuarea creșterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri și servicii și scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial s-a redus vizibil față de perioada similară din 2024, iar deficitul de cont curent a înregistrat la rândul său o scădere, dar mai modestă, în condițiile deteriorării balanței veniturilor primare.
Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.
Astfel, în intervalul iulie-septembrie 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat un mic declin în termeni anuali, iar producția industrială a continuat să se reducă ușor în iulie-august în raport cu intervalul similar din 2024. În schimb, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt pe ansamblul primelor două luni din trimestrul III, în condițiile unui reviriment pe toate segmentele, mai accentuat pe cel rezidențial. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor în iulie-august, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial și cel de cont curent și-au accentuat contracția în termeni anuali în intervalul iulie-august 2025.
Pe piața muncii, datele recente arată atât noi descreșteri ale efectivului salariaților din economie în iulie și august 2025, cât și o mică scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul trimestrului III, după majorarea și menținerea acesteia la o valoare medie de 6,0 la sută în primele două trimestre ale anului. În același timp, sondajele de specialitate din luna octombrie indică o ușoară redresare a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp după slăbirea accentuată din trimestrul III, dar și o restrângere a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inferioară totuși creșterii înregistrate pe ansamblul T3 2025. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în iulie-august, rămânând însă relativ ridicată, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a reamplificat în august, revenind la o valoare de două cifre.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat întrucâtva scăderea în prima lună a trimestrului IV 2025, rămânând totuși peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat s-au înscris și s-au menținut de la mijlocul lui octombrie pe o traiectorie pronunțat descendentă, atingând valori minime ale ultimelor 12 luni. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o creștere relativ abruptă în prima decadă a lunii octombrie, pe care și-a corectat-o parțial ulterior, în contextul revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar și pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit descreșterea în septembrie 2025, ajungând la 7,5 la sută, de la 8,0 la sută în august, în principal sub influența scăderii variației împrumuturilor societăților nefinanciare, dar și în condițiile în care ritmul creditului în lei pentru locuințe și-a stopat ascensiunea, iar cel al creditul în lei pentru consum a continuat să-și reducă nivelul de două cifre. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mai redus astfel ușor, la 69,1 la sută în septembrie, de la 69,3 la sută în august.
Președintele israelian Isaac Herzog a primit miercuri dimineață o scrisoare de la liderul american Donald Trump. În document, Trump îl roagă pe Herzog să ia în considerare acordarea unei grațieri premierului Benjamin Netanyahu, potrivit unui comunicat al biroului prezidențial citat de Le Figaro.
Conform biroului prezidențial, „oricine dorește să obțină o grațiere prezidențială trebuie să depună o cerere oficială”. Netanyahu se confruntă cu acuzații de corupție în țara sa și este vizat de cel puțin trei proceduri judiciare separate.
În timpul unui discurs adresat parlamentului israelian pe 13 octombrie, Trump a sugerat varianta grațierii.
„Am o idee. domnule președinte (Isaac Herzog), de ce să nu i se acorde o grațiere?” Acest pasaj nu a fost planificat în discurs (…) Dar îmi place acest domn”, a spus președintele american în discursul său, subliniind că a fost „unul dintre cei mai mari” lideri „în timp de război”.
Biroul prezidențial a publicat un răspuns„Președintele Herzog îi acordă președintelui Trump cea mai înaltă stimă și continuă să-și exprime profunda recunoștință pentru sprijinul său neclintit față de Israel, contribuția sa considerabilă la returnarea ostaticilor, la remodelarea situației din Orientul Mijlociu și în special din Gaza și la garantarea securității Statului Israel”, se arată în declarație.
Mai multe personalități politice israeliene au reacționat rapid.
„Domnule președinte Herzog, ascultați-l pe președintele Trump”, a scris ministrul de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir pe X, acuzând în același timp sistemul judiciar israelian că este părtinitor în cazul lui Netanyahu. O membră a partidului de extremă dreapta, Yulia Malinovsky, a sugerat că președintele american a făcut această cerere ca parte a unui acord cu Netanyahu pe teme legate de încetarea focului în Fâșia Gaza.
În schimb, liderul opoziției, Yair Lapid, din partea partidului centrist Yesh Atid l-a criticat pe Netanyahu pe Twitter.
„Reamintire: Legea israeliană prevede că prima condiție pentru obținerea unei grațieri este recunoașterea vinovăției și exprimarea remușcării pentru actele comise.”
