CCR are programată ședință luni, de la ora 14.00.
Pe ordinea de zi figurează contestația formulată de Partidul S.O.S. România, prin președinte, și de Diana Iovanovici – Șoșoacă împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.34D/15.03.2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici – Șoșoacă și a semnului său electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
De asemenea, CCR discută și o altă contestație la decizia BEC, depusă de o persoană fizică.
BEC a respins, sâmbătă, candidatura Dianei Șoșoacă.
Articolul CCR discută luni contestația Dianei Șoșoacă la decizia BEC de a-i respinge candidatura apare prima dată în Mediafax.
„Să greșești este omenește – să perseverezi este o încercare de manipulare a votului! Dar am încredere că românii sunt mai destepți decat cei care încearcă să îi manipuleze! Pe 11 aprilie 2024, publicau un sondaj în care Mircea Geoană era pe primul loc, iar George Simion pe locul 2! Pe 21 noiembrie 2024, cu 3 zile înainte de vot, Ciucă creștea, iar Călin Georgescu avea 5%! Azi (luni – n.r.) publică un sondaj în care Ana Maria Gavrilă primește, în primul tur, voturi cât Ion Iliescu sau Traian Băsescu! Din fericire, românii au demonstrat la vot că toate aceste metode sorosiste nu mai au efect și că ei vor să își aleagă președintele! Așa punem România pe primul loc”, scrie pe Facebook Victor Ponta, candidat independent la prezidențiale.
Postarea lui Ponta vine ca reacție la sondajul AtlasIntel publicat, luni, de Hotnews.
Candidatul mișcării autointitulate suveranistă, indiferent dacă acesta ar fi Simion sau Gavrilă, ar câștiga prima rundă a prezidențialor, arată datele unui sondaj de opinie realizat de AtlasIntel și obținut de Hotnews.ro. În turul doi, situația s-ar răsturna însă.
Scenariul Simion, candidatul suveraniștilor
Potrivit cercetării, în primul tur, George Simion ar obține 30.4% din voturi, urmat de actualul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, cu 26% și de candidatul comun al PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, cotat cu 17.9%.
Independentul Victor Ponta ar obține 9%, în timp ce reprezenta USR, Elena Lasconi, este creditată cu doar 3.9%.
Potrivit datelor AtlasIntel, 79.3% dintre votanții lui Călin Georgescu merg către George Simion, în timp ce 5.7% optează pentru Victor Ponta. Restul nu știu, nu votează sau merg către alți candidați.
Scenariul Gavrilă, candidata suveraniștilor
În scenariul în care Anamaria Gavrilă ar fi candidata unică a suveraniștilor, aceasta ar obține 30.2% din voturi, urmată de Nicușor Dan, cu 25.3%, Crin Antonescu – 17.7%, Victor Ponta – 9.2%, Elena Lasconi – 3.9%, în timp ce un alt candidat ar obține 3.4%. Independentul Daniel Funeriu apare și el în măsurătoare, fiind creditat cu 2.5%.
În cazul Anamariei Gavrilă, 80.5% dintre votanții lui Călin Georgescu merg către aceasta, 6.4% către Victor Ponta, restul către alți candidați sau nu votează.
Articolul Ponta contestă sondajul AtlasIntel: Să perseverezi este o încercare de manipulare a votului apare prima dată în Mediafax.
Programele vor funcționa în cadrul Facultății de Inginerie și Tehnologia Informației începând cu anul universitar 2025-2026, iar admiterea se va realiza pe bază de concurs de dosare, potrivit unui comunicat transmis luni de UMFST Târgu Mureș.
Candidații pot opta pentru următoarele programe de studii: Inginerie Medicală, Informatică, Automatică și Informatică Aplicată, Energetică și Tehnologii Informatice, Inginerie și Management în Construcții, Inginerie Economică și Industrială și Tehnologia Construcțiilor de Mașini.
Învățământul dual este o formă de școlarizare în cadrul sistemului de învățământ profesional tehnic care îmbină partea teoretică cu partea practică realizată la operatorii economici din oraș. Printre avantajele învățământului dual se numără bursă lunară consistentă în valoare de 800 lei, instruire practică la companiile partenere și siguranța locului de muncă.
UMFST Mureș derulează proiectul major ERGOPOLIS, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care vrea să reconfigureze învățământul tehnologic liceal și universitar din România. Viziunea proiectului este de a modela viitorul industriei tehnologice, dând putere elevilor și studenților să devină profesioniști competitivi și adaptabili, printr-un mediu de învățare inovator, colaborativ și aliniat la industrie.
Articolul Mureș: Șapte programe universitare de studii de licență în învățământul dual, înființate la Medicină apare prima dată în Mediafax.
Robert Preston Morris, în vârstă de 63 de ani, este așteptat să se predea oficialilor din Osage County, unde a fost acuzat săptămâna trecută pentru cinci cazuri de acte obscene sau indecente cu un copil, a declarat avocatul său, Mack Martin, pentru The Associated Press.
Martin a refuzat să comenteze acuzațiile împotriva lui Morris, dar a declarat că se așteaptă să pledeze nevinovat.
Înregistrările Curții arată că un judecător din Osage County a stabilit o cauțiune de 50.000 de dolari și i-a ordonat lui Morris să își predea pașaportul șerifului local.
Morris a demisionat anul trecut din funcția de pastor al Bisericii Gateway din Southlake, suburbie a Dallasului, după ce o femeie l-a acuzat că a abuzat-o sexual în anii 1980.
Potrivit biroului procurorului general, presupusele abuzuri au început în 1982, când victima, denumită C.C. în rechizitoriu, avea 12 ani, iar Morris era un evanghelist călător care stătea în Hominy, Oklahoma, cu familia ei. Abuzurile ar fi continuat timp de patru ani.
Cindy Clemishire, acuzatoarea lui Morris, a declarat că este foarte recunoscătoare autorităților care au lucrat pentru a face posibilă punerea sub acuzare și speră că „dreptatea va prevala în cele din urmă”.
„După aproape 43 de ani, legea l-a prins în sfârșit pe Robert Morris pentru crimele oribile pe care le-a comis împotriva mea când eram copil”, a declarat Clemishire, acum în vârstă de 55 de ani. „Acum, este timpul ca sistemul juridic să îl tragă la răspundere”.
De obicei, AP nu numește persoanele care spun că au fost agresate sexual, dar Clemishire a spus că ar dori ca numele ei să fie inclus.
Morris era cunoscut ca fiind activ din punct de vedere politic. Biserica l-a găzduit pe președintele Donald Trump în campusul său din Dallas în 2020 pentru o discuție privind relațiile rasiale și economia.
Morris ar putea face până la 20 de ani de închisoare pentru fiecare dintre cele cinci acuzații, potrivit biroului procurorului general.
Articolul Pastorul din Texas acuzat de abuz sexual asupra copiilor se va preda apare prima dată în Mediafax.
Raportul coaliției grupurilor pentru libertăți civile a inclus pe listă și Bulgaria, Croația, Slovacia și Italia, potrivit The Guardian.
Potrivit raportului, guvernul Italiei a subminat statul de drept prin modificările aduse sistemului judiciar și a dat dovadă de „intoleranță puternică față de criticile presei”.
În Bulgaria, raportul a analizat modul în care au fost lansate anchete anticorupție împotriva oponenților politici proeminenți ai guvernului.
Nici Slovacia nu a fost ocolită de acest raport, mai ales în contextul schimbărilor introduse de guvernul lui Robert Fico. În cazul acestei țări au fost luate în calcul inclusiv abolirea biroului procurorului central și un proiect de lege privind agenții străini „în stil rusesc”.
În Croația, integritatea sistemului de justiție a fost considerată ca fiind afectată, după ridicarea în funcția de procuror general al statului a lui Ivan Turudić, un judecător cu legături strânse cu partidul de guvernământ Uniunea Democrată Croată.
România, inclusă pe listă în urma alegerilor prezidențialeRomânia a fost inclusă pe lista țărilor care provoacă „recesiune democratică” în urma alegerilor prezidențiale. Scrutinul a dezvăluit modul în care aplicația TikTok ar putea permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să obțină victoria.
De asemenea, raportul menționează și un proiect de lege care să asigure independența serviciului public de televiziune și de radio, blocat în Parlament din 2021.
Ungaria, mult timp clasificată drept o „autocrație electorală”, a fost inclusă pe listă, întrucât cercetătorii au detectat un „regres semnificativ” al statului de drept în 2024. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și mass-media s-a intensificat după lansarea biroului de protecție a suveranității din Ungaria.
Democrațiile-model nu au fost imune la problemeȚările considerate „democrații-model” nu au fost ocolite de probleme, arată raportul citat de The Guardian.
În Franța, cercetătorii au avertizat cu privire la utilizarea din ce în ce mai frecventă a procedurii prevăzute la articolul 49 alineatul (3) pentru a impune decizii fără vot. De asemenea, și creșterea restricțiilor privind libertatea de exprimare, introduse înainte de Jocurile Olimpice sau pentru a contracara interferențele străine a fost menționat în raport.
În Germania, cercetătorii au lăudat normele mai stricte menite să combată „ușile rotative”, prin care înalți funcționari ocupă posturi în sectoare pe care le-au reglementat recent. Totuși, cercetătorii au atras atenția cu privire la reacțiile „excesive și disproporționate” la evenimentele pro-palestiniene.
Polonia, exemplu de precauțiePolonia, care încearcă să contracareze asaltul asupra instituțiilor independente, a fost descrisă ca un exemplu de precauție. Guvernul de coaliție condus de Donald Tusk a încercat să restabilească independența judiciară și pluralismul mass-mediei, dar a intrat în conflict cu președintele, Andrzej Duda, care este aliniat partidului de guvernământ anterior.
Raportul a avut la bază mai mulți indicatori pentru crearea categoriei de țări care provoacă „recesiunea democratică”. Printre aceștia s-au aflat sistemele judiciare supuse manipulării politice, aplicarea slabă a legii împotriva corupției, utilizarea excesivă a procedurilor legislative rapide, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile tot mai mari asupra protestelor pașnice.
Articolul Oile negre ale Europei. România, una din cele cinci țări care provoacă „recesiunea democratică” pe continent apare prima dată în Mediafax.
Declarațiile secretarul american al apărării au fost făcute în timp ce grupul aliniat Iranului a semnalat că ar putea escalada conflictul ca răspuns la loviturile mortale ale SUA din ziua precedentă.
Atacurile aeriene, despre care Ministerul Sănătății condus de Houthi a declarat că au ucis cel puțin 53 de persoane, reprezintă cea mai mare operațiune militară americană din Orientul Mijlociu de când președintele Donald Trump a preluat mandatul în ianuarie. Un oficial american a declarat pentru Reuters că această campanie ar putea continua timp de câteva săptămâni.
Liderul houthi Abdul Malik al-Houthi a declarat duminică că militanții săi vor ținti navele americane din Marea Roșie atâta timp cât SUA își vor continua atacurile asupra Yemenului. „Dacă ei își continuă agresiunea, noi vom continua escaladarea”, a spus el într-un discurs televizat.
Biroul politic al mișcării Houthi a descris atacurile drept o „crimă de război”, în timp ce Moscova a îndemnat Washingtonul să înceteze loviturile.
Purtătorul de cuvânt militar al Houthi a afirmat fără dovezi într-o declarație televizată luni dimineață că gruparea a lansat un al doilea atac împotriva portavionului american USS Harry S. Truman în Marea Roșie.
Avioanele de război americane au doborât duminică 11 drone Houthi, dintre care niciuna nu s-a apropiat de Truman, a declarat un oficial american pentru Reuters. Forțele americane au urmărit, de asemenea, o rachetă care s-a prăbușit în largul coastelor Yemenului și care nu a fost considerată o amenințare, a spus oficialul.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat la Fox News: „În momentul în care Houthis vor spune că nu vom mai trage în navele voastre, nu vom mai trage în dronele voastre. Această campanie se va încheia, dar până atunci va fi neîncetată”. „Este vorba despre oprirea tirurilor asupra activelor … în această cale navigabilă critică, pentru a redeschide libertatea de navigație, care este un interes național fundamental al Statelor Unite, iar Iranul a permis Houthis pentru prea mult timp”, a spus el. „Ar face bine să se retragă”.
Houthis, care au preluat controlul asupra celei mai mari părți a Yemenului în ultimul deceniu, au declarat săptămâna trecută că vor relua atacurile asupra navelor israeliene care trec prin Marea Roșie dacă Israelul nu ridică blocarea ajutoarelor care intră în Gaza.
Aceștia au lansat zeci de atacuri asupra transportului maritim după ce războiul Israelului cu Hamas a început la sfârșitul anului 2023, spunând că acționează în semn de solidaritate cu palestinienii din Gaza.
Trump a cerut, de asemenea, Iranului, principalul susținător al Houthis, să înceteze imediat să sprijine gruparea. El a spus că, dacă Iranul amenință Statele Unite, „America vă va trage la răspundere pe deplin și nu vom fi amabili în această privință!”.
Articolul SUA promit să continue să lovească Houthis până când atacurile maritime vor înceta apare prima dată în Mediafax.
Românii spun că nivelul unei pensii lunare decente este de 4.945 RON (aproape 1.000 EUR), cu 75% mai mare decât valoarea reală medie a pensiei publice din prezent, dar nu economisesc încă suficient pentru a atinge acest nivel, după cum relevă un sondaj național de opinie derulat la nivel urban de către institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice, în prezent mai puțin de jumătate de milion de pensionari, adică 10,4% din total, beneficiază de o pensie publică peste acest nivel, ceea ce subliniază încă o dată diferența substanțială între așteptările legitime ale populației active și posibilitățile sistemului de pensii de stat, aflat sub presiuni financiare dar și demografice. Pentru a acoperi acest deficit între așteptări și realitatea curentă, Pilonul 2 de pensii private este considerat cel mai potrivit instrument de acumulare financiară pe termen lung, câtă vreme 74% dintre români declară că nu economisesc suplimentar, în afara pensiilor private la care contribuie.
Conform sondajului de opinie, 97% dintre respondenți spun că au auzit de Pilonul 2 (față de 90% la precedentul sondaj similar, realizat în 2022), iar 79% cunosc faptul că sunt participanți la acest sistem (66% în 2022). 61% dintre români declară că au multă și foarte multă încredere în Pilonul 2 de pensii private, în creștere substanțială față de 43% în 2022. Mai mult, 82% susțin că Pilonul 2 trebuie menținut, față de doar 67% în 2022 – indicatori care denotă niveluri record de încredere pentru pensiile private.
Românii, mulțumiți de modul de administrare a Pilonului 2De asemenea, toți indicatorii de satisfacție a clienților privind administrarea Pilonului 2 arată creșteri substanțiale față de sondajul realizat în 2022. Românii spun că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți în proporție de 60% de accesul la informație privind Pilonul 2 (față de 47% în 2022), 55% sunt satisfăcuți de siguranța și garanțiile sistemului (față de 38% în 2022), iar 46-47% sunt mulțumiți de randamentele și costurile de administrare (36%-37% în 2022).
Nu în ultimul rând, datele sondajului arată o îmbunătățire a nivelului de cunoaștere a detaliilor Pilonului 2 de către majoritatea respondenților. 78% dintre români știu că banii din Pilonul 2 sunt proprietatea lor personală, 71% știu că sumele acumulate se moștenesc în cazul decesului, 69% cunosc că sumele acumulate în Pilonul 2 sunt garantate și nu pot fi pierdute, iar 66% înțeleg că acești bani sunt investiți continuu pe piețele financiare și contribuie la dezvoltarea economiei României.
„Cifrele arată o creștere semnificativă a tuturor indicatorilor de încredere și satisfacție a românilor față de Pilonul 2 de pensii private, o recunoaștere atât a rezultatelor investiționale excelente ale fondurilor de pensii în cei 17 ani de funcționare, cât și a eforturilor continue de comunicare și conștientizare din partea industriei noastre către marele public. Pe lângă rolul său financiar evident, Pilonul 2 are și un puternic rol social, de educare financiară continuă și de stimulare a spiritului de economisire a populației”, comentează Radu Crăciun, președintele APAPR.
Datele cercetării sociologice derulate de ISRA Center arată o ușoară îmbunătățire a economisirii populației: 22% dintre respondenți declară că au și alte economii în mod special pentru pensie, o creștere totuși semnificativă față de procentul de 12% din 2022. 37% dintre respondenți spun că nu reușesc să economisească niciodată, 10% spun că pot pune bani deoparte o dată pe an, 37% o dată la câteva luni și doar 16% spun că își permit să economisească bani lună de lună. Pentru cei 63% care declară că pot economisi, prioritățile sumelor puse deoparte sunt, în ordine, situațiile de urgență, vacanțele sau alte distracții, îmbunătățirea locuinței, educația copiilor și mașina personală.
Românii, îngrijorați de plata pensiilor pentru generațiile viitoareCu privire la pensia de stat, sondajul relevă persistența acelorași temeri ca și la ediția anterioară. 58% (față de 55% în 2022) dintre români cred că statul va avea dificultăți cu plata pensiilor pentru generațiile viitoare, în timp ce doar 36% sunt optimiști că nu vor fi probleme (37% în 2022). 81% dintre români cred că vârsta de pensionare din sistemul public va continua să crească, iar 77% se tem că nu cunosc ce pensie vor avea, întrucât nivelul acesteia depinde de deciziile politice.
„Studiul ne arată că nivelul indicatorilor de satisfacție și încredere în Pilonul 2 de pensii private crește pe măsură ce nivelul de informare a participanților este mai ridicat. De exemplu, 72% dintre respondentii cu studii superioare cunosc faptul ca banii colectați prin Pilonul II de pensii sunt investiți continuu și contribuie la dezvoltarea economiei României”, a concluzionat Alina Dincă, director executiv ISRA Center, care a coordonat derularea cercetării sociologice.
Sondajul de opinie este reprezentativ la nivel național pentru mediul urban, vârsta 25-60 de ani, venituri medii și ridicate. Sondajul a fost derulat în perioada ianuarie-februarie 2025 pe un eșantion de 1.100 de respondenţi, prin interviuri față în față, pe tabletă (metoda CAPI), marja de eroare fiind de 2,9%.
Articolul Sondaj: Românii își doresc o pensie de 1.000 de euro pe lună, dar încă nu economisesc suficient apare prima dată în Mediafax.
