Scrutinul se anunță unul disputat între coaliția de centru-dreapta aflată la guvernare și un bloc de stânga condus de Partidul Laburist.
Ultima ședință a Parlamentului a avut loc pe 23 septembrie, iar partidele își concentrează campania pe teme precum costul vieții, gestionarea economiei și serviciile publice.
Cursa dintre dreapta și stângaUn sondaj 1News-Verian publicat în această săptămână indică o posibilă majoritate pentru o coaliție de stânga, cel mai probabil condusă de Partidul Laburist.
Potrivit sondajului, blocul de stânga ar putea obține 65 de mandate, în timp ce actuala coaliție formată din National, ACT și New Zealand First ar ajunge la 59 de locuri.
Rezultatele sondajelor trebuie însă privite în contextul sistemului electoral din Noua Zeelandă, unde formarea guvernelor de coaliție este obișnuită, scrie Reuters.
Partidele mici pot decide viitorul guvernNoua Zeelandă utilizează un sistem electoral proporțional mixt, cunoscut sub denumirea de Mixed Member Proportional (MMP). Sistemul a fost introdus în urmă cu aproximativ trei decenii și a făcut ca partidele mai mici să aibă un rol important în formarea majorităților parlamentare.
Parlamentul are, în mod normal, 120 de mandate. Numărul acestora poate crește însă atunci când un partid câștigă mai multe mandate în circumscripții decât proporția de locuri la care ar avea dreptul în funcție de votul național pentru partid.
În acest context, Opportunity Party, o formațiune centristă înființată în urmă cu aproximativ un deceniu, ar putea avea un rol important în negocierile pentru formarea viitorului guvern, potrivit unor sondaje.
Când începe votulVotul din străinătate va începe pe 21 octombrie, în timp ce votarea anticipată pe teritoriul Noii Zeelande va fi deschisă începând cu 26 octombrie.
Alegerile generale sunt programate pentru 7 noiembrie, iar rezultatul va determina componența noului Parlament și, ulterior, formula politică prin care va fi format următorul guvern.
Decizia vine după ce o instanță federală din Boston a suspendat anterior aplicarea taxei într-un dosar separat.
Judecătorul federal Haywood Gilliam, din Oakland, California, a stabilit miercuri că Serviciul pentru Cetățenie și Imigrație al SUA (USCIS) și Departamentul de Stat nu au respectat procedurile necesare înainte de introducerea taxei de 100.000 de dolari, potrivit Reuters.
Gilliam, numit în funcție de fostul președinte democrat Barack Obama, a admis cererea unei coaliții formate din sindicate, angajatori și organizații nonprofit. Acestea au contestat în instanță măsura administrației Trump și au solicitat suspendarea aplicării sale până la soluționarea procesului.
Decizia nu reprezintă însă o soluționare definitivă a disputei privind taxa pentru vizele H-1B.
Taxa pentru vizele H-1B, contestată în mai multe proceseTaxa de 100.000 de dolari fusese deja suspendată temporar în luna iunie de un judecător federal din Boston, într-un proces intentat de 20 de state americane. În iulie, o instanță federală de apel din Boston a refuzat să ridice suspendarea.
Între timp, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a început în august demersurile pentru adoptarea unei taxe permanente de aproximativ 103.000 de dolari. Odată finalizată, noua taxă ar putea fi, la rândul său, contestată în instanță, însă pe baza unor argumente juridice diferite.
Procesele actuale se concentrează în special pe întrebarea dacă președintele SUA are autoritatea de a stabili unilateral o asemenea taxă.
Taxa de 100.000 de dolari trebuia inițial să expire pe 21 septembrie, însă președintele Donald Trump a decis recent să îi prelungească aplicarea cu încă un an.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta decizia judecătorească.
Vizele H-1B, importante pentru companiile de tehnologieProgramul H-1B permite companiilor americane să angajeze lucrători străini specializați în domenii care necesită pregătire profesională avansată. Companiile de tehnologie se numără printre cei mai importanți utilizatori ai programului.
Statele Unite aprobă anual 65.000 de vize H-1B, la care se adaugă alte 20.000 pentru lucrătorii care dețin diplome de studii superioare. Vizele pot fi acordate pentru perioade cuprinse între trei și șase ani.
Înainte de măsura introdusă de Trump, costurile asociate vizelor H-1B erau, în funcție de situație, de aproximativ 2.000 până la 5.000 de dolari. Noua taxă de 100.000 de dolari reprezintă astfel o creștere semnificativă a costului pentru angajatorii care vor să recruteze lucrători străini.
Administrația Trump susține taxa pentru vizele H-1BÎn justificarea măsurii, administrația Trump a invocat atribuțiile președintelui în domeniul imigrației și posibilitatea de a restricționa intrarea anumitor cetățeni străini atunci când aceasta ar fi considerată contrară intereselor Statelor Unite.
Trump a susținut că unele companii au abuzat de programul H-1B și au înlocuit lucrători americani cu angajați străini mai ieftini.
Administrația americană a anunțat, de asemenea, verificări suplimentare pentru solicitanții de vize H-1B și a propus modificarea sistemului de selecție, astfel încât să fie avantajați lucrătorii cu niveluri mai ridicate de calificare și salarii mai mari.
În paralel, Camera de Comerț a SUA a intentat un al treilea proces împotriva taxei. Organizația face apel după ce un judecător a respins argumentele potrivit cărora președintele nu avea autoritatea de a impune taxa.
Noua structură, denumită „Autonomous Warfare Command”, va avea ca obiectiv accelerarea utilizării dronelor, inteligenței artificiale și a altor sisteme autonome în operațiunile militare.
Comandamentul pentru război autonom va accelera lei dezvoltarea dronelor și a inteligenței artificialeHegseth a făcut anunțul în timpul unui discurs susținut în fața mai multor sute de militari, la Quantico, în Virginia. Potrivit acestuia, noul comandament va fi condus de un ofițer cu rang de general cu patru stele.
Crearea unui nou comandament militar american reprezintă un demers neobișnuit. Ultima structură de acest tip creată de Statele Unite a fost US Space Command, în 2019.
Noul Comandament pentru Război Autonom reflectă schimbările rapide din tehnologia militară și eforturile Pentagonului de a dezvolta sisteme mai ieftine și mai ușor de produs în număr mare, în locul dependenței exclusive de platforme convenționale extrem de costisitoare.
„Ritmul războiului se schimbă mai repede decât procesul de susținere a acestuia”, a declarat Hegseth.
Secretarul american al Apărării a susținut că progresul în domeniul tehnologiei de calcul, al inteligenței artificiale și al producției comerciale avansate a permis apariția unor sisteme de atac de precizie cu costuri mai reduse.
Comandamentul pentru război autonom vine pe fondul extinderii războiului cu droneArmata americană are în prezent 11 comandamente combatante, responsabile pentru diferite regiuni ale lumii sau pentru misiuni specifice. Noua structură va avea un profil diferit, fiind concentrată pe dezvoltarea și integrarea capabilităților autonome și robotice în cadrul forțelor armate.
Experiența războiului din Ucraina a demonstrat importanța tot mai mare a dronelor pe câmpul de luptă. Conflictul a evoluat de la utilizarea predominantă a tancurilor și artileriei către o confruntare în care sistemele fără pilot sunt folosite pe scară largă pentru recunoaștere și atac.
Potrivit Reuters, dronele sunt estimate să fie asociate cu aproximativ 70% dintre victimele din rândul forțelor ruse, în contextul războiului din Ucraina. Sistemele fără pilot permit efectuarea unor atacuri de la distanță, reducând totodată expunerea piloților și a echipajelor.
Pentagonul a înființat deja Joint Interagency Task Force 401, o structură concentrată pe combaterea dronelor.
Comandamentul pentru război autonom ridică și probleme privind riscurile inteligenței artificialeExtinderea utilizării inteligenței artificiale în domeniul militar generează însă și preocupări în rândul experților în securitate. Aceștia avertizează asupra riscurilor asociate dezvoltării necontrolate a tehnologiilor autonome și unei eventuale competiții tehnologice accelerate între marile puteri.
Statele Unite și China se află în centrul dezvoltării și adoptării tehnologiilor avansate de inteligență artificială. Experți în securitate din ambele țări au susținut necesitatea unor reguli și mecanisme de cooperare pentru utilizarea inteligenței artificiale în sistemele militare, inclusiv în domeniul armelor nucleare.
Hegseth a indicat, de asemenea, că Pentagonul urmărește să combine calitatea sistemelor militare cu producția acestora în cantități mari.
„Astăzi avem nevoie atât de calitate, cât și de cantitate”, a declarat secretarul american al
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs miercuri în largul coastelor Costa Rica, potrivit Centrului Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC).
Seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 15 kilometri, conform datelor publicate de EMSC și citate de Reuters.
Deocamdată, nu au fost furnizate informații privind eventuale victime sau pagube materiale în urma cutremurului.
Guvernul sud-coreean a prezentat joi planurile detaliate pentru implementarea a trei inițiative majore în sectorul energetic american. Proiectele fac parte dintr-un pachet strategic de investiții în valoare de 350 de miliarde de dolari, convenit între Coreea de Sud și Statele Unite.
Unul dintre proiectele anunțate presupune construirea unei centrale electrice pe gaze naturale în Encinal, Texas, destinată alimentării directe a centrelor de date utilizate pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, potrivit Reuters.
Valoarea proiectului este estimată la 22,3 miliarde de dolari, iar primele operațiuni comerciale sunt programate pentru anul 2029, potrivit autorităților sud-coreene.
Coreea de Sud investește în SUA pentru dezvoltarea inteligenței artificialeProiectul energetic din Texas urmărește să asigure o sursă stabilă de electricitate pentru infrastructura necesară centrelor de date AI. Cererea de energie pentru astfel de facilități a crescut rapid pe fondul extinderii tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, ceea ce determină companiile și guvernele să investească în noi capacități de producție.
Centrala pe gaze naturale din Encinal ar urma să furnizeze direct energie centrelor de date, reducând dependența acestora de infrastructura electrică existentă.
Planul face parte dintr-o strategie mai amplă a Coreei de Sud de a-și consolida prezența economică în Statele Unite prin investiții în sectoare considerate strategice.
Investițiile Coreei de Sud în SUA, legate de tarifele lui Donald TrumpPachetul de 350 de miliarde de dolari are și o importantă componentă comercială. Investițiile sunt concepute pentru a sprijini obținerea unor exceptări de la tarifele vamale americane care afectează importurile.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat planul în cadrul unei reuniuni desfășurate miercuri la Casa Albă.
Noile proiecte energetice reprezintă astfel o componentă importantă a acordului economic dintre Washington și Seul. Pentru Coreea de Sud, investițiile în Statele Unite pot contribui la consolidarea relațiilor comerciale și la protejarea intereselor companiilor sud-coreene pe piața americană.
În același timp, pentru Statele Unite, proiectele contribuie la dezvoltarea infrastructurii energetice necesare pentru extinderea industriei centrelor de date și a sectorului de inteligență artificială.
Primele operațiuni comerciale ale proiectului din Texas sunt programate pentru 2029, ceea ce indică un calendar de implementare pe termen mediu pentru una dintre cele mai importante investiții energetice sud-coreene anunțate în Statele Unite.
„Cifrele financiare ale României sunt mult mai bune decât acum un an și acum șase luni. Și asta este statistică, nu este o chestiune subiectivă”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a spus că acesta a fost unul dintre mesajele transmise în cadrul întâlnirilor cu investitorii și cu reprezentanții organismelor financiare care au împrumutat România.
Declarațiile vin înaintea unei evaluări importante pentru România. S&P Global Ratings urmează să anunțe pe 2 octombrie decizia privind ratingul suveran al țării. În prezent, România are calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria „investment grade”. O eventuală retrogradare cu o treaptă ar duce România în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.
Nicușor Dan a invocat și existența unui consens politic pe principalele teme financiare, susținând că partidele pro-occidentale sunt de acord cu menținerea traiectoriei financiare și cu desemnarea unei persoane profesioniste la Ministerul Finanțelor.
„Dacă toți liderii politici spun că vom păstra traiectoria financiară, înseamnă că lucrul ăsta va întâmpla”, a afirmat președintele.
El a mai spus că România se află printre primele state europene dacă este analizat procentul contractelor semnate în raport cu sumele împrumutate și a menționat gradul de absorbție de 92% indicat pentru PNRR.
„Asta e un mesaj pe care l-am dat în mai multe întâlniri cu investitorii, pentru că e normal să îi asigurăm”, a mai declarat Nicușor Dan, adăugând că realitatea din teren poate fi diferită de imaginea prezentată „într-o manieră mai alarmistă” în unele surse media sau pe rețelele sociale.
