Documentul se numește „Unified Tourist visa” (viză turistică unificată) și va fi un singur document care permite intrarea în toate cele șase țări membre ale ale Consiliului de Cooperare a Golfului. Astfel, documentul unic le va permite doritărilor să viziteze Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Obiectivul inițiativei deste acela de a simplifica călătoriile în regiune și de a face mai ușoară explorarea mai multor țări într-o singură călătorie, potrivit Euronews.
Cu noul sistem al vizelor, călătorii care nu provin din țările arabe, dar totuși vor să le viziteze pot aplica pentru o viză valabilă într-una sau în toate țările.
Viza Unificată va putea fi accesată printr-un singur portal, ceea ce reduce povara administrativă a birocrației pentru călători.
Criteriile de eligibilitate pentru viza unificatăPentru a fi eligibil, scopul călătoriei trebuie să fie turismul sau vizitarea familiei sau a prietenilor, iar șederea trebuie pe termen scurt. Noua viză unificată nu permite angajarea sau șederea pe termen lung.
Consiliul de Cooperare a Golfului nu a confirmat încă perioada de valabilitate a vizei, dar s-ar putea să fie cuprinsă între 30 și 90 de zile.
Taxa pentru emiterea documentului nu a fost încă anunțată. Potrivit autorităților, obțiunea pentru mai multe țări va fi o alternanivă mai ieftină decât emiterea docuemntului în mod individual pentru fiecare dintre cele șase țări din Golful Persic.
Viza turistică unificată ar putea fi lansată la finalul anului 2025 sau la începutul anului 2026.
Articolul Turiștii vor putea vizita țările din Golful Persic cu o nouă viză de călătorie apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Bloomberg, gigantul de streaming a colaborat cu startup-ul Runway AI pentru a genera scene cu prăbușirea unei clădiri, economisind astfel timp și bani comparativ cu metodele tradiționale de producție.
Co-directorul executiv al Netflix, Ted Sarandos, a confirmat utilizarea acestei tehnologii într-o întâlnire cu acționarii săptămâna trecută. Compania a ales să lucreze cu Runway AI, o startup care dezvoltă modele video în concurență directă cu cele ale OpenAI și Google.
Netflix nu este singura companie mare din industrie care experimentează cu IA generativă. Disney a testat și ea tehnologia Runway AII în câteva proiecte limitate, deși recent a dat în judecată o altă companie de IA, Midjourney, pentru încălcarea drepturilor de autor asupra personajelor din Star Wars, The Simpsons și alte francize.
Runway AI, care a atras 545 de milioane de dolari de la investitori, inclusiv o rundă de finanțare de 308 milioane de dolari la începutul acestui an, pare să câștige teren în industria divertismentului ca alternativă la producția tradițională de efecte vizuale.
Articolul Netflix, parteneriat cu Runway AI pentru efecte speciale în propriile seriale apare prima dată în Mediafax.
Anul acesta, sute de angajați români din companii precum Amazon, Microsoft sau Intel au fost concediați. Multe firme din sectorul IT mută activitatea în țări cu costuri mai ieftine pentru a face mai mult profit.
Prin Fondul European de Ajustare la Globalizare, UE oferă o soluție rapidă pentru statele membre afectate de concedieri în masă și sprijin direct pentru angajații care se confruntă cu această problemă. FEG oferă ajutor rapid în caz de concedieri cauzate de globalizare, automatizare, tranziția verde sau crize. Prin acest Fond, UE poate co-finanța între 60-85% din costuri pentru indemnizații temporare, formare și recalificare, consiliere în carieră sau sprijin pentru antreprenoriat.
„Concedierile nu sunt doar cifre pe o organigramă. Sunt oameni, familii, cu rate și cheltuieli. Nu ne permitem ca atât de mulți oameni să sufere într-un context de inflație record și costuri de trai crescute. Cei concediați trebuie să știe că nu sunt singuri. Voi face tot ce ține de mine ca acest sprijin să devină real, mai ales că este vorba despre fonduri suplimentare pe care țara noastră le poate accesa fără a afecta deficitul bugetar. Aceste resurse financiare ar aduce beneficii semnificative nu doar pentru cetățeni, ci și pentru economie în ansamblu”, declară Nicu Ștefănuță.
Articolul Ștefănuță cere Guvernului să folosească fonduri de la UE pentru românii concediați din IT apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, afirmă că nu înțelege de ce grafitul folosit în siderurgie nu este folosit de România acum în producția de microcipuri. „De ce nu avem curaj să jucăm și noi acolo?”, spune Radu Miruță, la RFI.
Miruță afirmă că este clar că România e o țară cu foarte multe resurse, o țară bogată.
„România e o țară sărăcită, nu e o țară săracă. Resursele astea, mai ales în contextul actual, eu sunt absolut convins că sunt elementul care poate întoarce masa. Avem grafit, care acum 12 ani se folosea pentru cu totul altceva decât e bătălia mondială acum. Atunci se folosea în siderurgie, acum se folosește pentru microcipuri, pentru procesare puternică în inteligența artificială. De ce să nu avem curaj să spunem că vrem să jucăm și noi acolo? Că ni se pare că sunt aia foarte mari. Sunt mai mari decât noi. Sunt companii cu miliarde de euro doar în cercetare investite. Sunt companii care aduc pe bani grei orice om deștept din lumea asta să lucreze acolo. Dar nu poate să facă ce a lăsat Dumnezeu. Nu poate să facă natura. Nu poate să facă grafitul. Care în România este. De ce să nu intrăm și noi la masa ei? Sunt ei cu banii lor, noi suntem cu resursa. De ce să nu avem curaj să jucăm acolo?”, afirmă ministrul.
De asemenea, Miruță amintește că România este cea mai mare țară producătoare de gaz din Uniunea Europeană și are și metale rare.
„E bătălia America-Ucraina, vedeți bine, pentru metale. Noi le avem. De ce nu le exploatăm? Pentru că modul în care sunt gestionate aceste companii de stat nu duc la o funcționare eficientă. Nu duc la o funcționare eficientă”, a mai spus Miruță.
Articolul Miruță: Avem grafit care acum se folosește pentru microcipuri. De ce nu intrăm și noi la masa asta? apare prima dată în Mediafax.
Pentru 2025, impactul total estimat este de 10,75 miliarde lei. Din această sumă, 9,5 miliarde vor veni din creșterea veniturilor, iar restul din reducerea cheltuielilor, în special prin plafonarea sporului de condiții vătămătoare, transmit reprezentanții Executivului.
În 2026, impactul va fi mult mai mare: 92 de miliarde lei. Din aceștia, 35 de miliarde vor proveni din venituri suplimentare, iar 57 de miliarde din reducerea cheltuielilor.
O parte importantă din economiile la cheltuieli – 18 miliarde lei – va rezulta din înghețarea salariilor, pensiilor și altor drepturi care fuseseră incluse anterior în „ordonanța trenuleț”.
Articolul Aproape 103 miliarde de lei vor intra la buget în doi ani, în urma măsurilor guvernului apare prima dată în Mediafax.
„Nici ministrul nu e bolovan pe murături”, spune ministrul Economiei, Radu Miruță, despre modul în care va schimba șefii instituțiilor neperformante care nu vor accepta noi criterii de performanță.
Obligațiile șefilor instituțiilor de stat „acum sunt inexistente”, spune ministrul Economiei, Radu Miruță, la RFI. El afirmă că vrea să le propună acestora noi criterii de performanță, „nu absurde, care au legătura cu management performat în compania unde dumneavoastră spuneți că sunteți cei mai buni”. Miruță este convins că aceștia îi vor spune că „au mai văzut ca mine”.
„Începe o negociere, uman, în față. Eu nu mai sunt în jocul ăsta. Vreau să conduc un minister. Pentru a conduce un minister după propriile mele principii, am nevoie ca cei care sunt rotiți în conducerea asta să livreze și ei. Discut cu ei niște criterii, mă aștept ca unii să le accepte. Și n-am absolut nimic cu ei, nu mă interesează cine i-a adus acolo. Peste jumătate de ani îi voi măsura pe noile criterii și dacă le bifează au fost foarte buni și sunt de păstrat – obiect de patrimoniu pentru România -, foarte bine să rămână acolo. Mă aștept ca unii să nu le bifeze, să nu le îndeplinească. Și atunci ministrul are pedala de a spune „mulțumesc pentru colaborare, căutăm pe altcineva”. Nici ministrul nu e bolovan pe murături”, spune ministrul Miruță.
Astfel, orizontul de timp este de fapt cam de o jumătate de an – o jumătate de an plus o lună de zile până când se compun adunările generale.
A doua variantă pe care o ia în calcul ministrul Radu Miruță este cea în care șefii instituțiilor să „joace tare”: „Nu vrem să negocim cu tine niciun criteriu nou, noi suntem liniștiți, vrem să dormim patru ani pe pernă moale, nu vrem deranj cu tine. Și atunci va începe un război. Eu nu-i voi lăsa așa”.
„Eu mă uit pe datele financiare, mă uit pe o serie de acțiuni pe care le-au gestionat acolo. Multe dintre ele mi se văd așa de la distanță că nu sunt ortodoxe. Există calea mai grea, dar ultima carte e la mine tura asta, nu e la ei. Nu se poate să conduci niște companii de stat, tu, conducător al acestor companii, care-ți faci o firmă după ce ajungi director cu obiect de activitate identic cu cel al companiei și dirijezi din poziția de conducător interese pentru firma ta în dezinteresul companiei tale. E ilegal”, afirmă ministrul Economiei.
Articolul Miruță, despre cum va schimba șefii companiilor de stat: Ministrul nu e bolovan pe murături apare prima dată în Mediafax.
